EXCLUSIV. Cătălin Păduraru: „Țările care gestionează bine fenomenul Coronavirus ar putea avea de câștigat”. România ar putea concepe pași strategici în sectorul vitivinicol

Dacă țara noastră ar putea gestiona în favoarea sa situațiile delicate cu care unele țări cu tradiție în sectorul vitivinicol se confruntă în momentul de față, fiind declarată destinație sigură în contextul infecției cu Coronavirus, ar avea doar de câștigat, a declarat pentru Gândul.info reprezentantul României la Organizația Internațională a Viei și Vinului, Cătălin Păduraru, cu ocazia Viticon, eveniment organizat de Agricover.

Pe lângă evenimentele neplăcute înregistrate în Australia și Africa de Sud (incendii, respectiv instabilitate politică) sunt și cele înregistrate în țări europene, cum sunt Spania și Italia (infecții cu COVID-19), state cu tradiție în sectorul viei și vinului.

În contextul în care se conturează din ce în ce mai evident restricții serioase la organizarea de târguri de profil, expoziții, concursuri și turism viticol, decidenții din România ar putea creiona câțiva pași strategici meniți să întărească sectorului de profil de la noi din țară.

Într-un interviu acordat Gândul.info, Păduraru a precizat că este nevoie inclusiv de o comunicare orchestrată, astfel încât inclusiv vinul să nu se mai vândă „din inerție”, „dintr-un soi de asociere psiho-afectivă cu anumite zone de origine”, ci bazat pe tendințe evidențiate clar, cum este și satisfacția gustativă în funcție de preț.

Vorbim în acest context de o comunicare eficientă către consumatorii de pe piața internă, pe care sectorul vie-vin trebuie s-o stăpânească foarte bine și, apoi, de extensia către piețele externe.

O bună gestionare a obiceiurilor de consum intern poate contrabalansa scăderile drastice previzionate pe zona târgurilor de profil, expozițiilor, concursurilor internaționale, turismului viticol ș.a.m.d.

Mai multe detalii în interviul de mai jos.

Gândul.info: Este din ce în ce mai evident impactul pe care Coronavirusul îl are asupra economiei mondiale. Care va fi impactul Covid-19 asupra industriei vitivinicole și care sunt soluțiile de redresare? Ne aflăm oare într-o poziție privilegiată de care am putea beneficia?

Cătălin Păduraru: Coronavirus este unul dintre accidentele care se produc la scară globală și care ar trebui să ne dea de gândit cum reacționăm în caz că, într-un fel sau altul, suntem sub o arie de influență.

În primul rând, circulația va fi destul de afectată, târgurile de profil, expozițiile, concursurile, turismul viticol ș.a.m.d. Există un val seismic destul de puternic în zona asta.

Pe de altă parte, da, s-ar putea ca anumite țări care gestionează bine fenomenul Coronavirus, ar putea avea de câștigat, să fie considerate destinații sigure. Chiar și așa, cu siguranță, vom înregistra, probabil, în anii viitori, o scădere a numărului de turiști și al evenimentelor de profil. Pe de-o parte, să spunem că asta ar fi vestea proastă.

Ar putea fi cumva cinic formulată și o veste bună, în sensul în care dacă România ar gestiona situațiile delicate pe care unele țări viticole le întâmpină în momente de față, vezi Australia cu incendiile, vezi Africa de Sud cu turbulențele politice ș.a.m.d., țara noastră ar putea să conceapă câțiva pași strategici. Și nu vorbesc neapărat de-o strategie întreagă prin care să recupereze din piețele pe care țările pe care le-am menționat le-ar pierde. Deocamdată nu o facem, dar măcar este bine că măcar și prin intermediul acestui interviu menționăm aceste lucruri.

Gândul.info: Vorbeați de problemele constatate în ceea ce privește promovarea sectorului vitivinicol românesc. De ce producția primară din acest domeniu nu-și dorește expunere?

Cătălin Păduraru: Pornim cu un handicap de înțelegere prin faptul că școala superioară din agricultură este îndreptată doar către agricultură, cumva în amonte. Nu există antrenamentul studentului și al specialistului de mai târziu de a privi către piață, de a încerca prin orice mijloace să genereze valoare adăugată.

Același lucru îl putem constata și la produsul finit – vin, nu doar la strugure. Comunicarea este inhibată, spre zero. Produsul se vinde din inerție, dintr-un soi de asociere psiho-afectivă cu anumite zone de origine, lucruri care nu vor mai ține în curând. Noua generație, tehnologizată și racordată la informația globală, își va căuta satisfacția gustativă în funcție de preț și mai puțin de zona de origine.

Iată, ne vom trezi că, transmițând, comunicând lucruri fără personalitate, vom avea probleme. Cum se întâmplă la struguri, acum, același lucru s-a întâmplat și la roșia românească. În ultimii 20 și ceva de ani, aceasta a beneficiat în cel mai fericit caz doar de niște subvenții în producție, ceea ce n-a dus la nicio creștere calitativă sau vreo semnătură identitară mai puternică.

Necunoscând roșia românească și gustul de atunci, lumea nu a înțeles că ar putea să plătească un preț mai mare produs calitativ, iar roșia românească a intrat într-o competiție, ca și strugurele românesc, din care nu are cum să iasă învingător. Mai ales că, pe piața noastră, vin și produse care nu aparțin comunității europene, care joacă după alte reguli și, iată, cum spuneam, ne trezim într-un ciclu economic în care tinerii nu se regăsesc și abandonează încetul cu încetul agricultura.

Gândul.info: Veniți de la Berliner Wine Trophy. Care sunt impresiile cu care v-ați întors de acolo? Ați fost impresionat de anumite vinuri sau, dimpotrivă, dezamăgit de prezența unora dintre competitorii României?

Cătălin Păduraru: Eu am fost în calitate de observator al Federației Marilor Concursuri Internaționale de Vin (VINOFED) și misiunea mea a fost de a monitoriza ce se întâmplă acolo. Bineînțeles, organizarea a fost în standardele Organizației Internaționale a Viei și Vinului. Nu sunt lucruri de reproșat germanilor din punctul acesta de vedere.

Prezența vinurilor din întreaga lume a fost masivă. Foarte multe probe din Germania sunt trimise vizând această piață cu un specific aparte. Volumul tranzacțiilor în Germania este foarte mare, dar când privim prețul plătit pe produs, vom observa că, în general, ei preferă vinuri foarte ieftine. O situație total diferită față de Marea Britanie, de pildă.

România a fost prezentă cu multe vinuri la acest concurs. Unele au și câștigat două mari medalii de aur. Suntem o prezență bună, însă, deocamdată, nu există niciun soi de conversie în jocul acesta de imagine minor și ceea ce ar trebui să însemne comunicarea către piața internă, pe care trebuie s-o stăpânim foarte bine și, apoi, cu extensia către piețele externe.

Pe de altă parte, prin comparație, pentru că și noi avem un concurs OIV-VINOFED, și anume VINARIUM International Wine Contest, nu avem cum să nu înregistrăm diferențele de implicare ale administrației germane, unde și landul, dar și Primăria Berlinului susțin acest concurs și unde, la noi, nu avem niciun fel de implicare din partea statului român. Este păcat pentru că eforturile sunt mari, aducem Master of Wine, aducem WSET (n.r. – Wine & Spirit Education Trust) din toată lumea, jurnaliști de vin.

Anul acesta, în premieră vă spun, va fi și un premiu al Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Vin. Sunt eforturi de imagine pe care măcar statul român ar trebui să le multiplice prin propagare.

Gândul.info: De ce are nevoie România de un Institut al Vinului?

Cătălin Păduraru: Pentru că, din păcate, acel învățământ pe care noi l-am considerat că a fost foarte bun, cel de pe vremea lui Ceaușescu, a lăsat o generație întreagă cu o distanță aproape disprețuitoare față de elite, față de cercetare și față de soluția științifică.

Astfel, avem nevoie, în primul rând, de o entitate care să grupeze oameni care, în momentul în care dau răspunsuri, acestea să fie în baza cercetării exacte, cuantificabilă, una care să poată să se racordeze la noile tehnologii.

De asemenea, această entitate trebuie să fie o celulă de reacție în momentul în care despre România apar informații greșite sau eronate și, cumva, un factor coagulant pentru întreaga industrie, în jurul unei idei validate științific și nu a unei păreri personale.

Sursă foto: Viticon