EXCLUSIV | Cercetător român la Oxford, despre noul vaccin și lipsa unui tratament pentru long COVID. ”Oboseala cronică, pierderea gustului și mirosului rămase și la doi ani de la infecție scad puternic calitatea vieții”

Marea Britanie este prima țară care a aprobat vaccinul bivalent anti-COVID, un ser pe bază de ARN mesager care poate fi administrat o dată pe an, produs de compania Moderna. Ștefan Dascălu, cercetător român la Oxford, specializat în imunologie, a declarat într-un interviu pentru Gândul că noul vaccin generează un răspuns imunitar mai bun atât pentru varianta Omicron, cât și pentru tulpina inițială a SARS-CoV-2. El a precizat că toate mutațiile produse de la începutul pandemiei au arătat cât de imprevizibil este virusul și de aceea cercetătorii și sistemul medical trebuie să fie pregătiți cu noi mecanisme de protecție pentru situația în care ar apărea o tulpină mult mai agresivă simptomatologic. 

Cercetătorul în imunologie de la Universitatea de Oxford a precizat însă că mutațiile suferite de SARS-CoV-2 nu sunt mai multe și mai agresive decât cele suferite de virusul gripal, acesta fiind și motivul pentru care s-a ajuns la vaccinarea sezonieră antigripală.

Ștefan Dascălu vorbește și despre sindromul long COVID – cu simptome de oboseală cronică, pierderea gustului și mirosului chiar și la doi ani de la prima infecție cu SARS-CoV-2. Mare parte din activitățile de cercetare sunt îndreptate, în prezent, spre acest sindrom, ale cărui mecanisme încă nu sunt pe deplin înțelese.

Cercetătorul român speră că se va putea ajunge la un tratament pentru long COVID, deocamdată, tratarea simptomatologică fiind singura opțiune a medicilor de a ameliora afecțiunea.

„Vaccinul bivalent generează un răspuns imunitar mai bun împotriva Omicron”

Cercetătorul român de la Oxford spune că noul vaccin este mai bun decât cele din primele valuri ale pandemiei pentru că poate stimula sistemul imunitar atât împotriva tulpinii Omicron, cât și împotriva tulpinii originale a virusului Wuhan, care a fost prezentă în primele serurile cu care s-au făcut imunizările la infecțiile cu SARS-CoV-2

Nu este singurul vaccin în stadii avansate, deja aprobat în Marea Britanie, sunt și altele care țintesc tulpina Omicron. Nu este nimic diferit în afară de faptul că generează un răspuns imunitar mai bun împotriva tulpinii Omicron. De altfel, țintește practic ambele forme ale virusului„, a explicat Ștefan Dascălu.

Studiile de eficacitate și de siguranță se reiau pentru fiecare vaccin nou apărut, totul fiind atent și minuțios făcut, deoarece nimeni nu își dorește să pericliteze în vreun fel viața pacienților, mai spune Ștefan Dascălu.

În Marea Britanie, lucrătorii din domeniul medical, dar și persoanele vulnerabile sunt primii care vor beneficia de noua variantă de vaccin anti-COVID.

”Nu este un proces care se poate face în două săptămâni sau într-o lună, Este ceva care trebuie atent monitorizat, pentru a garanta siguranța și eficacitatea pe care ni le dorim. Vaccinurile pe care le-am avut până acum au rămas în continuare suficient de pertinente să scadă din severitatea simptomelor, în cazul unei forme mai grave a bolii”, a mai spus cercetătorul român de la Oxford.

„Din perspectiva mutației, virusul gripal este mult, mult mai agresiv”

Ștefan Dascălu spune că ceea ce a surprins cercetătorii a fost rata foarte crescută de mutații ale virusului SARS-CoV-2, de la început și până acum suferind foarte multe schimbări.

Cu toate acestea, rata mutațiilor virusului SARS-CoV-2 nu este mai mare ca la alți viruși, cum ar fi cele de la virusul gripal, care este mult mai agresiv, susține cercetătorul român de la Oxford.

Din perspectiva mutației, virusul gripal este mult, mult mai agresiv, tocmai din acest motiv avem această vaccinare sezonieră împotriva gripă.

Tot acest fenomen al mutației, care este imprevizibil din multe puncte de vedere, nu ne garantează că acest trend se va menține în continuare. Asta înseamnă că există șansa, din păcate, într-o zi, o tulpină sau o variație a unei tulpini de SARS-CoV-2 să fie mai agresivă simptomatologic și atunci este important să avem cele mai bune mecanisme de protecție, iar aici includem atât vaccinul, cât și tratamentele specifice bolii COVID-19″, a mai spus Ștefan Dascălu.

„Datoria specialiștilor în sănătate este să contracareze antivaccinismul”

Cercetătorul de la Oxford susține că, în România, politizarea campaniei de vaccinare, dar și răspândirea de informații false și-au pus amprenta în tot ceea ce înseamnă evitare și ezitare a cetățeanului față de vaccinare și de aceea ar fi necesar ca, înainte să primească noi doze de vaccin anti-COVID, să fie făcută o evaluare realistă a cererii de imunizare.

”Deocamdată, nu putem vorbi despre achiziționarea a 100 de milioane de doze de vaccin anti-Omicron, în contextul în care acceptarea vaccinală în România este sub 50%, dacă nu chiar mai scăzută, în contextul în care foarte mulți oameni deja au trecut prin boală sau au fost vaccinați și au trecut prin boală. Din perspectiva aceasta, trebuie făcute estimări realiste, pentru că o cerere de vaccinare există, din fericire, și în România.

Datoria noastră, de specialiști în sănătate, este aceea de a continua această informare și a încerca să contracarăm fenomenul antivaccinismului, care, din păcate, ne-a costat foarte multe vieți de la începutul pandemiei și până acum”, a mai spus Ștefan Dascălu.

„Mecanismele prin care se produce fenomenul long COVID nu sunt deplin înțelese„

Cercetătorul român la Oxford a vorbit și despre long COVID, un fenomen care stârnește îngrijorare în rândul specialiștilor și care afectează unele dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2, acestea rămânând mult timp cu unele simptome ale bolii.

Ștefan Dascălu spune că acest lucru reprezintă o nouă problemă chiar și pentru medici și cercetători, mare parte din activitățile de cercetare îndreptându-se acum către acest fenomen care afectează foarte mult calitatea vieții oamenilor.

„Practic, sunt acele sechele cu care o parte dintre pacienți rămân pe termen lung. Vorbim despre acea oboseală cronică la mulți pacienți, pierderea gustului și mirosului, chiar la peste un an-doi de când a avut loc prima infecție. Simptomele se ameliorează în timp, dar scad foarte puternic calitatea vieții.

Mecanismele prin care se produc acest long COVID nu sunt pe deplin înțelese și tratarea simptomatologică este singura noastră opțiune de a ameliora, practic, această afecțiune.

Cu timpul, vom cunoaște mai mult și, din fericire, o mare parte din activitățile de cercetare se uită la acest fenoment long COVID. Sperăm că vom avea și tratament pentru pacienții care suferă de aceste forme lungi de sindrom post-coronavirus”, a adăugat Ștefan Dascălu.

„La variola maimuței, ar trebui să ne îngrijoreze faptul că nu ne îngrijorează”

Despre variola maimuței, Ștefan Dascălu susține că ar trebui să fie acordată o atenție mai mare acestei infecții, dar și mai important este să fie evitată stigmatizarea socială și marginalizarea, pentru că, până la urmă, este vorba de o boală infecțioasă.

Vedem la alte pandemii, inclusiv pandemia HIV și la modurile în care s-au desfășurat aceste infecții de-a lungul timpului, că o mare parte din suferința și pierderea de vieți omenești cu care au venit aceste boli putea fi evitată dacă răspunsul din perspectiva sănătății publice ar fi fost adecvat la timpul potrivit.

Există acest fenomen al mutației, care nu știm ce aduce atunci când se petrece. Trebuie să fim pregătiți și să monitorizăm foarte atente aceste lucruri, fără a stigmatiza sau a lua în derâdere manifestarea aceasta epidemiologică și cea simptomatologică„, a mai spus cercetătorul român de la Oxford.