Alinierea la prețurile europene în materie de energie și lipsa investițiilor în acest domeniu reprezintă două motive pentru care România se afla pe nisipuri mișcătoare înainte de izbucnirea pandemiei și de invazia Rusiei în Ucraina, contexte care nu au făcut decât să potențeze hibele și vulnerabilitățile sectorului energetic românesc, spune Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei, într-un interviu acordat pentru Gândul. Corneliu Bodea explică de ce ar fi greșit să vorbim, în această perioadă, despre independența energetică a României, dar și de ce trecerea la energia verde este 100% realizabilă, condiția principală fiind schimbarea mentalității noastre, ca popor.
Presiuni pentru creșterea prețului la energie au existat și înainte de invazia Rusiei în Ucraina, deci majorarea nu poate fi legată exclusiv de începutul războiului.
„Eram pe nisipuri mișcătoare înainte de cele două evenimente neprevăzute: pandemia și războiul din Ucraina. Aș vrea însă să facem o deosebire. În general, în Uniunea Europeană, anterior pandemiei, exista o presiune pe creșterea prețului la energie, cauzată, în principal, de lupta împotriva schimbărilor climatice.
În România, avem o criză și mai accentuată, anterior pandemiei. Criză care venea din alinierea pe care România o făcea față de prețurile central-europene și, în general, prețurile europene la energie, țara noastră aflându-se anterior la circa aproape jumătate din prețurile UE. O explicație este alinierea la prețurile UE, o alta, lipsa investițiilor din ultimii 10-20 ani, cu excepția acelei perioade când au fost investiții în direcția energiei regenerabile.
În afară de investițiile în regenerabile, în rest, în România, nu s-au făcut investiții suficiente și capacitatea de producție a scăzut semnificativ. Lucru care a făcut ca țara noastră să aibă o criză, o situație de tensiune a prețurilor la energie care era mai mare decât, în general, în UE. Peste asta a venit pandemia, peste asta a venit războiul din Ucraina”, a explicat Corneliu Bodea.
Deși se vorbește tot mai mult despre o posibilă independență energetică a României – în contextul în care războiul din Ucraina a schimbat regulile jocului în acest domeniu -, Corneliu Bodea, susține că nu poate fi pusă așa problema, deoarece acest lucru ar presupune ca România să aibă capacitatea de a-și acoperi consumul total din producția internă.
„Dacă îmi amintesc bine, în 2003, un raport al Consiliului Mondial al Energiei plasa România pe locul trei în lume din punct de vedere al independenței energetice. Să vorbim acum despre independență energetică ar fi greșit. De ce? Pentru că independența energetică ar presupune capacitatea României de-a-și acoperi din producția internă, din producția proprie necesarul de consum.
Noi, însă, din acel moment și până în prezent, am parcurs o transformare de substanță, o transformare fundamentală, și anume am devenit membri UE, moment în care ne-am aliniat politicilor energetice ale Uniunii și chiar am întreprins măsuri care să ne alinieze cu targeturile privind Uniunea Energetică.
În acest context, putem vorbi de securitate energetică, de reziliență, de capacitatea noastră de a deveni un hub regional, de a fi exportator în zonă, ceea ce iată că, în ultimii 4-5 ani, suntem importator net, ca rezultat a ceea ce vă spuneam, și anume lipsa de investiții”, mai spune Corneliu Bodea
Dincolo de iarna care se anunță, economic vorbind, una extrem de costisitoare pentru buzunarul românilor și nu numai, Corneliu Bodea spune că, paradoxal, este și momentul oportun de a concretiza planurile privind trecerea către soluția energiei regenerabile.
Președintele Centrului Român al Energiei susține că, dincolo de alte impedimente, o problemă esențială o reprezintă și faptul că, în tot acest timp, niciun lider politic nu a fost cu adevărat angajat pentru a produce această schimbare de mentalitate.
„Noi suntem în acest trend în care este evident că energia – cel puțin pentru o perioadă de timp – va trebui să devină mai scumpă perntru ca noi să o valorizăm mai bine. Faptul că energia devine mai scumpă, sigur că poate crea o dramă, mai ales pentru cei vulnerabili, însă este un drum pe care va trebui să-l parcurgem. Acest lucru va însemna, în primul rând, o schimbare de mentalitate.
De aceea, o consider o problemă mai degrabă politică decât tehnologică. Există soluții pentru a funcționa cu 100% energie regenerabilă. Nu suntem pregătiți, tocmai de aceea cred că este o problemă mai mult politică și de leadership. Pentru că trebuie să ne schimbăm mentalitatea.
Suntem moștenitorii unor generații care au creat această bunăstare și dezvoltare economică, folosind energie ieftină. Și am constatat că acest lucru poate să aducă atingere obiectivelor omenirii pe termen lung, prin generarea acestor schimbări climatice.
Vă invit să mergeți astăzi în București și să-mi spuneți câte din restaurante au ușile deschise și aerul condiționat pornit. Sau farmacii, sau alte magazine. Și atunci o să vă întreb: Suntem oare responsabili? Suntem aproape de această schimbare de mentalitate? Nu suntem. Cine are rolul să producă această schimbare de mentalitate? Cei care ne conduc. Or cei care ne conduc ce fac? Gândesc pe termen scurt.
Nu prea văd astfel de lideri politici care să-și pună aceste probleme. Nu văd niciun lider politic cu adevărat angajat pentru a produce această schimbare de mentalitate. Și știți de ce? Pentru că este greu. Trebuie să ai, în primul rând, curajul și puterea să poți să spui oamenilor că vor trebui să plătească mai mult. Or, noi ne înghesuim să spunem cum vor plăti la fel sau chiar mai puțin. Va dura. Nu suntem pregătiți”, mai spune Corneliu Bodea.
Corneliu Bodea recunoaște că iarna care vine nu va fi deloc ușoară, din cauza creșterii prețurilor. Alternativele sunt limitate, existând două variante pe care autoritățile le pot gestiona, ținând cont de actualul context.
„Este dificil și aici există două variante. Vom reuși să găsim resursele interne de leadership pentru a produce schimbarea sau ne va ajuta direct natura. Ce se întâmplă în acest moment cu această criză este exact efectul acestei lupte, modul în care vom reuși să gestionăm criza prețurilor, dar și criza politică și socială estimată să apară în această iarnă, când prețurile vor fi foarte mari.
Guvernul a recunoscut faptul că nu poate să asume costul actualei legislații cu plafonarea prețurilor și lucrează la alte soluții. Cu siguranță, iarna care vine va fi mult mai complicată decât iarna care a trecut, din cauza creșterii prețurilor. Totodată, trebuie să fim conștienți că depinde foarte mult și de cum va fi această iarnă din punct de vedere climatologic”, a explicat președintele Centrului Român al Energiei.