EXCLUSIV | Cum a ajuns Ceaușescu să fie decorat de Regina Elisabeta cu cea mai înaltă distincție acordată unui străin și ce i-a spus la discursul de la banchetul din 1978. ”Șocul pentru publicul vremii a fost protocolul de cea mai înaltă ținută” (FOTO)

Istoricul Lavinia Betea a prezentat în exclusivitate pentru Gândul discursul reginei Elisabeta a II-a de la banchetul din seara zilei de 13 iunie 1978, când fostul dictator Nicolae Ceaușescu a fost primit printre membrii Ordinului Bath. Vizita lui Nicolae Ceaușescu a avut loc în perioada 13-16 iunie 1978, fiind prima vizită oficială a unui lider comunist în Marea Britanie. Dictatorul nu a fost însă invitat de Regina Elisabeta, ci de guvernul laburist condus de James Callaghan, interesele fiind în principal de ordin economic.

11 ani mai târziu, la 24 decembrie 1989, acelaşi Nicolae Ceauşescu se număra printre puţinii cavaleri deposedaţi de rangul lor. Ordinul Bath (The Most Honourable Order of the Bath) este cea mai înaltă distincție care poate fi acordată unui cetățean străin.

Pe lângă „cel mai iubit fiu al poporului român”, lista scurtă „ruşinii” îi cuprinde pe Robert Mugabe, fostul preşedinte al Republicii Zimbabwe, lordul Cochrane (în 18.13) şi generalul Sir Eyre Coote (în 1816).

Suverana Regatului Unit a murit joi după-amiază, la reședința regală din Balmoral, în Scoția. Ziua de vineri este una încărcată de evenimente, înmormântarea reginei Elisabeta a II-a urmând să aibă loc peste 10 zile.

„Interesele acestei vizite, de ambele părți, au fost economice”

Profesorul universitar doctor Lavinia Betea, unul dintre cei mai perseverenţi cercetători ai istoriei României recente, spune că interesele vizitei lui Nicolae Ceaușescu în Marea Britanie au fost de ambele părți economice.

”Șocul pentru publicul vremii a fost protocolul de cea mai înaltă ținută acceptat de Curtea Regală, întâmpinarea de către Regină la gară, covorul roșu, onorul pitoreștilor gărzi, călătoria în caleașca Reginei.

Dar vizita aceasta nu înseamnă deloc «o întâmplare fericită» în viața Ceaușeștilor ori o manipulare a Reginei Elisabeta a II-a și a altor personalități britanice, în sensul «primiți-l pe ăsta că nu face jocul sovieticilor».

Interesele acestei vizite – de ambele părți – au fost economice, nu de ultimă oră, ci de mai multă vreme. Posturile publice de televiziune din Marea Britanie anunţau vizita de stat şi au comentat pe marginea relaţiilor dintre cele două ţări, punându-se accent pe cooperarea româno-engleză în domeniile de vârf ale tehnicii moderne”, a precizat istoricul Lavinia Betea.

„În bubuitul celor 41 de salve de tun, s-au format perechile, pe caleşti”

Pe 13 iunie 1978, în al 27-lea an al domniei, Regina Elisabeta a II-a l-a primit pe Nicolae Ceaușescu printre membrii Ordinului Bath. Evenimentul s-a petrecut în prima zi a vizitei preşedintelui român în Albion.

Potrivit informațiilor oferite de Lavinia Betea, din Aeroportul Gatwick din Londra, Nicolae și Elena Ceauşescu, întâmpinaţi de regina Elisabeta şi de prinţul Philip, au fost conduşi la gara centrală Victoria.

Ceremonia acordării distincţiei s-a desfăşurat la Palatul St. James, pe care monarhii englezi îl foloseau adeseori în acest scop.

„În bubuitul celor 41 de salve de tun, s-au format perechile, pe caleşti. Ostaşii cavaleriei regale, costumaţi de gală, au escortat cortegiul. Alaiul a trecut pe fundalul unor locuri celebre, precum Victoria Street, Westminster Abbey, Whitehall, Trafalgar Square, până la Palatul Buckingham”, a spus istoricul Lavinia Betea.

Nicolae Ceauşescu, 11 ani în galeria selectă a cavalerilor Ordinului Bath, distincție retrasă cu o zi înainte de a fi împușcat

Așadar, în 1978, fostul dictator intra în galeria selectă a cavalerilor Ordinului Bath, din care au făcut parte de-a lungul vremii, printre alţii, fostul președinte francez Jacques Chirac, fostul președinte american George H.W. Bush, fostul general italian Luigi Cadorna, fostul rege Albert I al Belgiei, generalul Dwight Eisenhower, fostul rege al Irakului Faisal I, fostul rege al Egiptului Fuad I, zeci de lorzi, baroni, viconţi, duci şi prinţi.

11 ani mai târziu, la 24 decembrie 1989, cu o zi înainte să fie împușcat, Nicolae Ceauşescu se număra printre puţinii cavaleri deposedaţi de rangul lor.

„Ordinul Bath a fost înfiinţat de Regele George I, în 1725. Denumirea provenea de la ceremonialul medieval al îmbăierii celui care era ridicat la rangul de cavaler (bath – îmbăiere, în limba engleză). Colierul, purtat doar de cavalerii şi doamnele Marii Cruci, este realizat din aur, cântărind 933 de grame. Nouă coroane şi opt buchete de flori (trandafiri) sunt legate prin 17 bucle de argint”, a explicat Lavinia Betea însemnătatea acestui Ordin.

Vizita lui Ceaușescu în Marea Britanie, încheiată cu acorduri economice, contracte și finanțări

În cele 4 zile, invitaţii au fost onoraţi cu numeroase banchete. Dincolo de prestigiul personal, Ceauşescu a ţintit în Regat şi obiective economice.

„S-au încheiat 13 acorduri şi s-au obţinut finanţări de 175 milioane de lire sterline, cu dobândă de 7,5 %, plus reduceri la credite şi contracte de export în valoare de 190 milioane de lei, echivalentul în valută. Dar Nicolae Ceaușescu ţintise şi mai sus, la schimburi comerciale de un miliard de lire sterline pentru anul 1985.

Printre altele, s-au semnat contracte cu firmele British Aerospace şi Rolls Royce privind cooperarea pe termen lung în construirea de avioane BAC-1-11 şi motoare pentru avioane. Între organisme româneşti şi firme britanice – Imperial Chemical Industries, Shell International, Petroleum Company, Consiliul Naţional al Cărbunelui etc. -, s-au stabilit înţelegeri”, a mai spus istoricul.

“Discursul reginei Elisabeta a II-a la banchetul din seara zilei de 13 iunie 1978

”Domnule președinte,

Este o plăcere să vă urez dumneavoastră și doamnei Ceaușescu bun venit în Marea Britanie. Nu este pentru prima dată când veniți în țara noastră, dar sunt bucuroasă că de această dată ați venit în vizită de stat ca oaspete al meu, la Palatul Buckingham.

Este interesant că România și Marea Britanie au făcut parte amândouă din Imperiul Roman. În anul 55 î.e.n., Iuliu Cezar a venit pe țărmurile noastre. În aceeași perioadă, în cealaltă extremitate a lumii romane, cetățeni și comercianți romani stabileau legături cu primul stat dac. Mai târziu, unii dintre soldații romani staționați în Anglia au fost recrutați din provinciile dunărene. Aceștia au fost primii noștri vizitatori români și poate că unii s-au așezat aici.

După timpurile romane, popoarele noastre au dus o lungă și eroică luptă pentru afirmarea independenței lor. Noi, cei din Marea Britanie, suntem astăzi impresionați de poziția hotărâtă pe care ați adoptat-o pentru a susține această independență. Ca urmare, România deține o poziție distinctă și joacă un rol semnificativ în afacerile mondiale. Personalitatea dumneavoastră, domnule președinte, ca om de stat de renume mondial cu experiență și influență, este larg recunoscută.

Atât România, cât și Marea Britanie, doresc să slăbească încordarea și să îmbunătățească relațiile internaționale în Europa și în întreaga lume. Deși societățile noastre și sistemele de guvernământ sunt foarte deosebite, avem multe interese comune, iar relațiile noastre bilaterale s-au dezvoltat în mod remarcabil în cursul ultimilor 10 ani.

Vizita la București a lui Sir Harold Wilson, în calitate de prim-ministru, în 1975, a constituit o piatră de hotar în creșterea înțelegerii reciproce. Declarația Comună semnată atunci a fost primul document bilateral de acest fel semnat după Conferința de la Helsinki pentru Securitate și Cooperare în Europa și a reprezentat un exemplu al modului cum trebuie traduse unele principii și prevederi ale Actului final în acțiuni practice efective. În acest mod am demonstrat de ambele părți angajamentul nostru față de colaborarea pașnică între națiuni.

Cele două țări ale noastre fac comerț de multă vreme. În secolul al XVI-lea, domnitorii Moldovei au exportat vite în Anglia prin Polonia și peste Marea Baltică, iar regina Elisabeta I a negociat un tratat care prevedea libera circulație a mărfurilor englezești în Moldova – un excelent exemplu de schimburi în ambele sensuri pe care se bazează orice comerț internațional sănătos. În prezent, comerțul a devenit mai complex, iar noi ne bucurăm de excelenta colaborare cu țara dumneavoastră de mai mulți ani, în special în domeniul aviației.

Sperăm nu numai să lărgim comerțul existent, ci să și găsim noi forme de cooperare comercială și industrială, spre avantajul nostru reciproc. Însă contactele dintre țările noastre sunt, de fapt, mult mai largi. O expoziție privind 100 de ani de artă românească este prezentată acum la Somerset House, în timp ce noi am trimis o expoziție de acuarele ale lui Turner la București.

Și în domeniul sportului, sunt încântată că echipa română de rugby va face un turneu în țara noastră. Și aici avem de învățat unii de la alții, căci multe mii de tineri din țara noastră caută acum să urmeze exemplul performanțelor strălucitei dumneavoastră tinere gimnaste Nadia Comăneci, ale cărei remarcabile demonstrații ne-au produs atâta plăcere.

Pe toate aceste căi țările noastre ajung să se cunoască mai bine, iar la aceasta ajută și marele număr de turiști britanici care ajung în România pentru a profita de clima de vară și minunatele peisaje ale țării dumneavoastră. Dacă oamenii de rând pot să se întâlnească și să se împrietenească, aceasta oferă un fundament trainic pentru înțelegere și colaborare internațională. Sperăm că tot mai mulți români vor veni în Marea Britanie. Ei vor fi foarte bineveniți.

Domnule președinte, am vorbit despre o gamă largă de legături dintre România și Marea Britanie. Sper că acestea vor fi întărite datorită vizitei dumneavoastră și că prietenia dintre popoarele noastre va crește. Sunt încredințată, de asemenea, că vă va face amândurora plăcere șederea dumneavoastră în mijlocul nostru și că veți păstra amintiri plăcute.

Ridic paharul în sănătatea dumneavoastră, domnule președinte, a doamnei Ceaușescu și pentru prosperitatea și fericirea poporului român!”

Toastul lui Nicolae Ceaușescu la banchetul de stat oferit de regina Elisabeta a II-a 

“Maiestate, Alteță, Doamnelor și domnilor,

Doresc să exprim cele mai vii mulțumiri, în numele meu și al soției, pentru ospitalitatea cu care suntem înconjurați, pentru ambianța cordială în care se desfășoară vizita de stat pe care o întreprindem în Anglia. Îmi este deosebit de plăcut să folosesc acest prilej pentru a adresa Majestății Voastre și Ducelui de Edinburgh salutul nostru călduros și cele mai bune urări, iar poporului englez, un mesaj de prietenie și dorința sinceră de colaborare din partea poporului român.

Legăturile dintre România și Marea Britanie au rădăcini străvechi și bogate tradiții ce datează încă de pe vremea imperiului roman. De-a lungul timpului, contactele și schimburile dintre popoarele noastre au continuat să se dezvolte.

Aș aminti astfel, prezența unor cavaleri englezi în tabăra domnitorului român Mircea cel Bătrân – în timpul luptelor desfășurate la sfârșitul secolului al XIV-lea împotriva dominației otomane, pentru libertate și neatârnare –, precum și schimbul de mărfuri desfășurat între popoarele noastre încă din secolul al XVI-lea. Mai târziu, o dată cu înfăptuirea Unirii Principatelor Române și crearea statului național unitar român, între țările noastre s-au stabilit și s-au dezvoltat relații de colaborare tot mai strânse.

Astăzi, între România și Marea Britanie există largi raporturi economice, tehnico-științifice, cultural-artistice, se amplifică tot mai mult conlucrarea în domeniul vieții internaționale. Contactele politice la diferite niveluri, schimburile de vizite din ce în mai frecvente în ultimul timp au contribuit și contribuie la mai buna cunoaștere și apropiere între cele două țări și popoare. Actuala noastră vizită constituie o elocventă expresie a bunelor relații româno-engleze, cât și a dorinței comune de a le imprima un curs continuu ascendent.

Suntem convinși că dezvoltarea multilaterală a colaborării dintre România și Marea Britanie, pe baza deplinei egalități în drepturi, a respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc – principii consemnate în Declarația comună româno-britanică din 1975 – corespunde pe deplin intereselor popoarelor noastre, înscriindu-se, totodată, ca o contribuție concretă la cauza securității și cooperării pe continentul european și în întreaga lume.

Întemeindu-se și în viitor pe aceste principii, relațiile româno-britanice vor oferi, fără îndoială, în contextul lumii de azi, un viu exemplu de raporturi între două state cu orânduiri sociale diferite, dornice să trăiască în înțelegere și prietenie”.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO | Regina Elisabeta a II-a a murit. Cine este succesorul la tron al celui mai longeviv monarh britanic/ Anunțul oficial al familiei regale britanice

Regele Charles: Plângem trecerea în neființă a unei suverane prețuite și a unei mame foarte iubite

Moartea Reginei Elisabeta a II-a: Doliu în Marea Britanie / Înmormântarea ar urma să aibă loc peste 10 zile / Noul rege, Charles al III-lea, se va adresa națiunii / Programul complet al zilei de vineri

10 lucruri pe care nu le știai despre Regina Elisabeta a II-a