EXCLUSIV. Frank Rose, negociatorul scutului de la Deveselu: „Schimbările din programul american de apărare antirachetă au fost determinate de amenințarea Coreei de Nord „

Frank Rose, negociatorul șef al Acordului privind amplasarea elementelor din scutul antirachetă al SUA și NATO în România, la Deveselu, a explicat într-un interviu acordat gândul cum s-a schimbat politica de apărare a americanilor pentru a se adapta la provocările Coreei de Nord, care a depășit Iranul ca principală amenințare. Oficialul american a explicat de asemenea cum a ajuns România să joace un rol atât de important în acest sistem regândit de apărare împotriva rachetelor balistice.

„România este structurată și amplasată ideal, din punct de vedere geografic, pentru a furniza protecție pentru Europa de Sud, față de rachete balistice din Orientul Mijlociu„, a declarat Frank Rose, adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru politică de apărare și spațială, în interviul pentru gândul.

Întrebat dacă, la pachet cu protecția pe care o oferă, scutul antirachetă reprezintă și o amenințare la adresa României, prin faptul că țara ar putea deveni o țintă pentru inamicii SUA, oficialul american a explicat că aceasta este o percepție falsă:

„Nu aș spune că apărarea antirachetă amplasată în România va crește amenințarea pentru România. Chiar dimpotrivă. Cred că va mări acoperirea defensivă pentru România, capacitățile de descurajare ale României și de asemenea, mai important, poziția de apărare și de descurajare a NATO„.

Pe 15 martie, Chuck Hagel, secretarul de stat pentru Apărare din SUA, a anunțat că programul de apărare antirachetă va suferi schimbări, pentru a răspunde amenințărilor cu rachete intercontinentale din Coreea de Nord. Aceste schimbări implică faptul că faza a 4-a din programul european de apărare antirachetă (European Phased Adaptive Approach – EPAA, care include elementele scutului antirachetă amplasate în Europa), în care este inclusă și România, alături de Polonia, nu va mai fi pusă în aplicare.

Această fază implica amplasarea unui nou model de baterii de rachete interceptoare, SM-3 IIB, în România și Polonia. Abandonarea ei nu afectează însă în niciun fel programul american de la Deveselu, tot Acordul dintre România și SUA privind interceptoarele de tip SM-3 de acolo rămânând în picioare, a explicat oficialul american pentru gândul.

Frank Rose spune că lucrările de la baza militară Deveselu vor începe în acest an și că până în 2015, rachetele interceptoare de tip SM-3 vor fi operaționale. SUA investesc câteva sute de milioane de dolari în baza de la Deveselu, însă până acum principalul contract de construcție de utilități și mentenanță, de aproape 6 milioane de dolari, a fost câștigat, prin licitație, de o firmă americană – Exelis Systems Corporation.

De asemenea, gândul l-a întrebat pe oficialul american ce șanse dă României la câștigarea postului de Secretar General al NATO, poziție pentru care fostul ministru de Externe Mircea Geoană a început deja să facă lobby în SUA, conform fostului ministru al Apărării Mircea Pașcu.

Redăm mai jos interviul acordat de Frank Rose pentru gândul:

Gândul: Cum se schimbă sistemul de apărare antirachetă și de ce s-a ajuns la aceste modificări?

Frank Rose: Decizia de pe 15 martie, care a dus la schimbări în programul american de apărare antirachetă, a fost determinată în primul rând de amenințarea Coreei de Nord. Am observat câteva evenimente care au avut loc în ultimul an. În primul rând, Coreea de Nord a dezvoltat și a arătat public o nouă rachetă balistică intercontinentală mobilă. În al doilea rând, Coreea de Nord a testat și a lansat racheta spațială Taepodong 2, iar în al treilea rând a făcut un test nuclear. Prin urmare, ministrul Apărării Chuck Hagel a anunțat o serie de schimbări în programul de apărare antirachetă.

În primul rând, SUA vor trimite 14 interceptoare de rachete cu rază lungă de acțiune, în Alaska, pentru a întări apărarea rachetelor cu rază lungă ale Coreei de Nord. În al doilea rând, cu sprijinul Japoniei, SUA vor amplasa un al doilea radar în Japonia, pentru a sprijini apărarea SUA și a Japoniei. În al treilea rând, SUA încep un studiu de impact asupra mediului, așa cum a cerut Congresul, pentru a lua în calcul opțiunea de a construi o bază suplimentară pentru apărare antirachetă în SUA, deși încă nu s-a luat încă vreo decizie în acest sens. În al patrulea rând, restructurăm programul de rachete SM-3 block IIB, care fusese gândit în primul rând să intercepteze rachete cu rază lungă de acțiune îndreptate către SUA, transformându-l într-un program tehnologic. Nu vom mai pune în aplicare faza a patra a EPAA (European Phased Adaptive Approach, programul european al scutului antirachetă, în care este inclusă și România, alături de Polonia, Spania și Turcia – n.r.).

Cu toate acestea, SUA susțin 100% fazele 1, 2 și 3 ale EPAA, care includ și amplasarea interceptoarelor SM-3 de la baza aeriană Deveselu, din România. Lucrările de acolo vor începe în acest an, iar banii au fost asigurați de Congres.

În al doilea rând, vom continua construirea celei de-a doua baze de interceptoare SM-3, din Polonia, care va fi gata până în 2018.

Deci, concluzia este că decizia a fost determinată de amenințarea crescândă a Coreei de Nord, dar sprijinim 100% programul european, inclusiv amplasările din România și Polonia, susținerea este solidă.

Gândul: Cum afectează aceste schimbări România?

Frank Rose: România nu este afectată deloc. În România, începând din 2015, vom amplasa o bază de rachete interceptoare SM-3, creată pentru a apăra NATO și Europa de rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune, din Orientul Mijlociu. Decizia din 15 martie nu afectează acest plan în niciun fel, deci vom merge înainte așa cum am stabilit.

Rocada Iran-Coreea de Nord și „schimbarea amenințării”

Gîndul: Se poate spune că aceste schimbări din programul de apărare antirachetă reflectă o schimbare a politicii externe a SUA, în ce privește Coreea de Nord și Iran?

Frank Rose: Putem spune că aceste schimbări reflectă schimbarea amenințării. După cum a spus președintele Obama, scutul antirachetă se va adapta pe măsură ce amenințarea se schimbă, iar acesta este un exemplu excelent al modului în care ne modificăm apărarea anti-rachetă pentru a ne adapta la amenințare, în același timp menținându-ne angajamentul față de NATO, de a asigura EPAA, ca parte a contribuției naționale a SUA la scutul anti-rachetă.

Gândul: În ochii opiniei publice, Iranul era principala amenințare, iar acum Coreea de Nord a ajuns pe primul loc ca amenințare.

Frank Rose: Atât Coreea de Nord, cât și Iran reprezintă amenințări pentru SUA și pentru aliații săi. Dar în ce privește amenințarea cu rachete cu rază lungă de acțiune împotriva SUA, Coreea de Nord a avansat mai mult. Sunt două lucruri pe care le-am observat în ultima vreme. Primul, un nou model mobil de ICBM (rachetă balistică inter-continentală) și testarea cu succes a rachetei spațiale Taepodong 2 în Coreea de Nord. Iran are un număr mare de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, dar nu au dezvoltat și nici nu au testat cu succes o rachetă cu rază lungă, care să ajungă în SUA. Comunitatea noastră de informații estimează că Iran ar putea dezvolta această capacitate până în 2015, dar până acum nu au demonstrat această capacitate.

Cu toatea acestea, Iran are un număr mare de rachete capabile să afecteze forțele americane din regiune și cele ale aliaților și prietenilor noștri. În faza a doua a EPAA, inclusiv prin amplasarea bazei din România în 2015, vom răspunde acestei amenințări.

Importanța României în sistemul anti-rachetă și eventuala „amenințare”

Gândul: E o întrebare pe care românii o pun des. De ce este importantă România în acest sistem, de ce ați ales să amplasați o parte a acestui sistem în țara noastră?

Frank Rose: Sunt mai multe motive. Cel mai important este că România este un aliat statornic al SUA, acum doi ani am sărbătorit 130 de ani de relații diplomatice. Al doilea motiv este că SUA au o istorie lungă de operare de capacități și forțe militare în România. Iar în al treilea rând, România este structurată și amplasată ideal, din punct de vedere geografic, pentru a furniza protecție pentru Europa de Sud, față de rachete balistice din Orientul Mijlociu.

Gândul: Putem să vorbim despre acest scut antirachetă amplasat în România și ca despre o amenințare pentru țara noastră, cu toată protecția pe care o generează?

Frank Rose: Nu, eu spun că acesta este un sistem de apărare, creat pentru apărare și care va ajuta NATO să atingă apărarea colectivă. Deci nu aș spune că apărarea antirachetă amplasată în România va crește amenințarea pentru România. Chiar dimpotrivă. Cred că va mări acoperirea defensivă pentru România, capacitățile de descurajare ale României și de asemenea, mai important, poziția de apărare și de descurajare a NATO.

Baza Deveselu și bătaia pe contracte

Gândul: Câți bani au investit SUA la Deveselu?

Frank Rose: E vorba despre câteva sute de milioane de dolari. Cea mai mare parte din bani a fost autorizată și pusă la dispoziție de Congres și din câte știu de la Departamentul Apărării, vom începe lucrările acolo în acest an.

Gândul: O firmă americană a câștigat contractul pentru construcția de la Deveselu. Vor lucra acolo și firme românești, pentru construcție sau servicii?

Frank Rose: Departamentul Apărării are detaliile, dar din câte știu avem în plan și un rol pentru industria locală românească, în dezvoltarea și construcția bazei.

Scutul nu este capabil să facă față Rusiei

Gândul: Ce părere aveți despre poziția Rusiei față de scutul antirachetă? Recent, vicepremierul Rogozin a spus că Rusia nu mai privește acest scut ca pe o amenințare, pentru că a dezvoltat capacitatea de a-l penetra.

Frank Rose: Programul american de apărare antirachetă nu este creat împotriva Rusiei și nici nu are capacitatea de a intercepta rachetele balistice rusești. Deci, vicepremierul Rogozin are dreptate. Urmărim cooperarea cu Rusia în apărarea anti-rachetă, pentru că noi credem că această colaborare cu Rusia este în interesul SUA, al NATO și al Rusiei. Dar dați-mi voie să fiu foarte clar: în timp ce colaborăm cu Rusia pe apărarea anti-rachetă, nu avem de gând și nu putem să acceptăm nicio limitare a capacității noastre de apărare antirachetă, pentru că trebuie să fim siguri că acest sistem de apărare este poziționat în așa fel încât să răspundă rapid la amenințările în schimbare.

Gândul: De ce credeți că rușii au mereu o poziție ostilă față de acest sistem?

Frank Rose: Păi, ar trebui să îi întrebați pe ruși acest lucru. Sistemul american de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, nu este capabil să facă față unei amenințări tehnologice avansate rusești, dar noi suntem deschiși la cooperare. Înțelegem că rușii au îngrijorări cu privire la sistemul nostru de apărare și cu privire la potențialul său efect asupra sistemului lor de descurajare, dar suntem gata să discutăm și să fim transparenți. Totuși, nu vom putea să le oferim limitări cu efect juridic asupra apărării americane antirachetă.

Gândul: Cum a mers colaborarea cu autoritățile românești? Avem o istorie lungă de întâmplări neplăcute din partea autorităților locale. V-ați lovit de așa ceva?

Frank Rose: Eu am fost principalul negociator american pentru acordul privind scutul antirachetă, iar omologul meu a fost Bogdan Aurescu, secretarul de stat al MAE. Cooperarea pe timpul negocierilor a fost excelentă. Am trecut prin subiecte dure, într-o manieră foarte profesionistă și de succes. În ce privește aranjamentele de implementare, care au fost încheiate între Armata SUA și Ministerul român al Apărării, s-au desfășurat excelent și ele. Cooperarea cu autoritățile locale a fost și ea excelentă, deci, prin urmare, suntem pe calea cea bună în implementarea cu succes a proiectului de la Deveselu, la timp și în bugetul alocat.

Mircea Geoană și șansele României la șefia NATO

Gândul: Mircea Geoană, fostul ministru de Externe al României, face lobby pentru a fi ales Secretar General al NATO, anul acesta sau poate anul viitor, în caz că mandatul actual va fi extins. Cum comentați, care credeți că sunt șansele României?

Frank Rose: Ce pot să vă spun pe acest subiect este că noi credem că Secretarul General Rasmussen face o treabă excelentă la NATO și a traversat niște subiecte foarte, foarte complicate. Ne pare rău că va pleca, dar ne așteptăm la niște candidați excelenți care să îl înlocuiască și așteptăm să evaluăm cu atenție toți potențialii candidați.

Evoluția sistemului de apărare anti-rachetă

Scutul antirachetă este un sistem de apărare dezvoltat de SUA în colaborare cu NATO, menit să intercepteze și să anihileze rachetele balistice cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune, lansate împotriva teritoriului american, dar și al celorlalte state NATO, inclusiv România.

Pornit ca un proiect exclusiv american, separat de NATO, sistemul a fost încorporat în politica de apărare a NATO, toate statele membre fiind libere să contribuie la el, iar elementele anti-rachetă din Europa urmând să fie încorporate în sistem. Această decizie importantă a fost luată la summitul NATO de la București, din 2008.

Cea mai importantă decizie politică în ce privește scutul a fost luată tot la summitul de la București, din 2008: SUA și NATO au convenit ca acest sistem să ofere protecție tuturor statelor din Alianță, lucru pe care arhitectura inițială a scutului SUA nu îl făcea.

Odată cu venirea la conducerea SUA a administrației Barack Obama, în 2009, arhitectura scutului antirachetă s-a schimbat. În Europa, s-a stabilit ca scutul să aibă trei mari componente: sistemul AEGIS de rachete interceptoare purtate de nave pe Marea Mediterană, un radar în Turcia și interceptoarele SM-3 în România și în Polonia.

Prima fază de implementare a scutului antirachetă în Europa s-a finalizat în 2011. O navă militară multirol, capabilă să suțină sistemul anti-rachetă AEGIS, a început să navigheze în Marea Mediterană, în apele teritoriale ale Turciei. De asemenea, Turcia a găzduit și radarul de tip AN/TPY-2. Spania s-a alăturat acestei prime faze și găzduiește patru nave militare capabile să suporte sistemul AEGIS, în baza de la Rota, la Marea Mediterană. De asemenea, Olanda a început să își upgradeze patru nave militare, pentru a suporta sistemul AEGIS.

Faza a doua de implementare a scutului antirachetă în Europa a demarat în 2011, o dată cu semnarea acordului SUA cu România, care prevede amplasarea unei baze militare de rachete interceptoare SM-3, la Deveselu. Baza va fi operațională până în 2015.

Faza a treia cuprinde amplasarea unei baze de rachete interceptoare SM-3 în Polonia, similară cu cea din România, la Redzikowo. Polonia a semnat un acord cu SUA în acest sens, în 2011, iar baza trebuie să fie operațională până în 2018.

LOTO, LOTO 6/49 – extragerea de Paște: 25 de români sunt fericiți

LOTO 6/49. Nimeni nu a ghicit cele șase numere câștigătoare la LOTO 6/49. Report uriaș și la JOKER