EXCLUSIV VIDEO | Interviu cu Cornel Călinescu, directorul agenției care transformă bunuri confiscate în bani. Dezvăluiri despre anunțurile pe Dark Web cu criptomonedele sub sechestru și controlul banilor ascunși în conturi din străinătate

Una dintre instituțiile despre a cărei activitate se cunosc prea puține lucruri este Agenția Națională pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). Înființată în urmă cu șase ani și cu motoarele turate de doar cinci ani, instituția se ocupă cu recuperarea activelor provenite din infracțiuni și reprezintă un suport real pentru organele de urmărire și instanțe, dar și pentru cele de cooperare internațională pentru gestionarea bunurilor indisponibilizate și reutilizarea lor socială.

Directorul general Cornel Călinescu, care conduce ANABI din 2016, nu are un personal foarte numeros. Sunt doar 40 de persoane care fac față tuturor procedurilor prin care de realizează urmărirea și identificarea bunurilor provenite din infracțiuni.

Toate procedurile, inclusiv licitațiile pentru bunurile care intră în administrarea și valorificarea ANABI, sunt dezvăluite de directorul Călinescu într-un interviu realizat de GÂNDUL.

Cornel Călinescu explică de ce agenția este o “instituție atipică”, dar și cum s-a reușit, în istoria recentă a acestei structuri, să se valorifice chiar și monede virtuale.

Șeful ANABI devoalează modul în care se realizează administrarea bunurilor confiscate, cum își pot recupera prejudiciile victimele infracțiunilor și cum s-a trecut la valorificarea averilor “virtuale”.

ANABI, o agenție atipică

ANABI este o ”structură atipică” pentru sistemul instituțiilor publice din România, prin faptul că pleacă de la premisa că, ”printr-o construcție orientată mai mult spre eficiență, cu resurse limitate, dar bine direcționate, poate obține chiar și profit, pentru că activitatea pe care o desfășoară agenția este una cu profil economic”, spune Cornel Călinescu.

”Este o structură atipică pentru că funcționează cu un număr restrâns de persoane. Schema este de 50 de persoane și, în momentul de față, funcționăm cu 40. Prima reacție: «E prea puțin, de ce așa puțin?» Este un model european, occidental, care spune că e suficient să ai oameni foarte bine pregătiți și foarte bine plătiți, cu expertiză multidisciplinară”, precizează directorul general al ANABI.

Scopul final al ANABI este acela de a asigura o creştere a ratei de executare a ordinelor de confiscare dispuse în materie penală, printr-o administrare eficientă a bunurilor sechestrate care sunt repartizate Agenţiei de procurori și judecători. Corelativ, vor creşte veniturile aduse la bugetul de stat, precum şi cele prin care se asigură despăgubirea victimelor infracţiunilor, inclusiv ale statului, când acesta s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Extras din ”Misiunea și funcțiile ANABI”

”La sfârșit, mă asigur că nu am o foaie de hârtie, ci sume de bani în cont”

Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate a fost înființată în anul 2017, fiind o structură nouă, construită pe un model european adoptat și de alte țări membre UE.

Practic, ANABI reprezintă o ”structură-suport” pentru polițiști și procurori, care trebuie să se asigure că, pe durata întregului procesul penal, bunurile nu se devalorizează. Înainte de înființarea acestei agenții, funcția era preluată de Poliție și de structuri administrative fără specializare, numai că – spune directorul general ANABI – soarta bunurilor disponibilizate nu beneficia de o expertiză.

”Structura este nouă, nu se suprapune cu altă instituție pentru că asta este una dintre primele reacții pe care le ai atunci când vorbești despre instituții noi, este o instituție care lipsea – și am confirmarea asta din partea practicienilor, polițiști, procurori – pentru că instituția noastră intervine de la începerea urmăririi penale până la rămânerea definitivă a unei hotărâri pronunțate de către un judecător. La sfârșit, mă asigur că nu am o foaie de hârtie, ci sume de bani în cont.

Agenția este un model european, implementează două standarde legale cunoscute la nivelul Uniunii Europene. Este, în primul rând, această funcție de identificare în jurisdicții străine, deci suntem punctul în care polițiștii, judecătorii, procurorii caută bunuri în străinătate și asta este prima funcție și cea mai importantă, în viziunea noastră, pentru că doar după ce identifici poți vorbi despre recuperare.

Iar a doua funcție este anticipată inclusiv în Directiva 42 privind confiscarea (n.red. – Directiva nr. 42/2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană), unde – în momentul de față, la nivel de recomandare – se dorește specializarea pe durata procesului penal a unei structuri-suport pentru polițiști și procurori care să se asigure că, pe durata procesului penal, bunurile nu se devalorizează.

În momentul de față, în Uniunea Europeană, alături de România mai sunt șase, șapte țări care aplică acest model. La nivelul Comisiei Europene, se vorbește despre generalizarea acestei practici. Anterior, acest job era preluat de Poliție, de structuri administrative fără specializare, iar soarta bunurilor disponibilizate nu beneficia de o expertiză.

Practic, de la începutul urmăririi penale, odată identificate în străinătate bunurile, sunt necesari pași suplimentari de indisponibilizare, prin ordin de sechestru, ordin european de anchetă sau comisie rogatorie”, menționează Cornel Călinescu.

ANABI identifică, procurorul trimite ordin de sechestru, acela trebuie recunoscut, pus în executare de către jurisdicția străină, iar la finalul procesului se pune în aplicare hotărârea judecătorului

Cornel Călinescu, director general ANABI

”ANABI nu e magazin. Valorifică bunul la prețul de piață”

ANABI colaborează, în tot acest proces desfășurat în mai multe etape, cu experții autorizați ai Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR).

Ceea ce este foarte important rezidă din faptul că nimeni nu poate înlocui ANABI în toată procedura prin care aceste bunuri – cu privire la care există o sesizare din partea unui procuror sau judecător – sunt valorificate prin intermediul unei licitații publice. ANABI nu este un ”lichidator”, iar interesul agenției este cel de piață, astfel încât respectiva vânzare să fie și în avantajul proprietarului bunului indisponibilizat.

”În primul rând trebuie înțeles că noi nu suntem magazin. Noi punem în procedura aceasta de valorificare, la licitație publică, acele bunuri cu privire la care există o sesizare din partea unui procuror sau judecător. Nimeni altcineva nu ne poate sesiza. Odată primită o astfel de sesizare, agenția trebuie să se asigure că se întâmplă ceea ce v-am povestit la început. Resurse minime, profit cât mai mare. Asta înseamnă că procedăm la externalizarea evaluării, pentru că aceasta trebuie să fie o evaluare independentă – ANEVAR, categoric. Pentru că avem nevoie de o evaluare a prețului de piață.

Noi nu lichidăm, nu este o procedură de lichidare, nu este o procedură de radiere a unui volum de bunuri. Plecând de la această idee, avem interesul ca acel preț să fie cel de piață, astfel încât să ne asigurăm că vânzarea pe care o organizăm este și în avantajul proprietarului. Nu uitați, la momentul la care se discută cu ANABI este vorba despre o procedură penală în derulare unde proprietarul, în cazul nostru – de cele mai multe ori inculpat – este nevinovat. De aici un specific foarte mare, deosebit față de orice altă instituție.

Bani cu dobândă în schimbul bunurilor sechestrate de la inculpați găsiți nevinovați

Noi suntem activi într-un proces în care, de partea cealaltă, se află un inculpat proprietar nevinovat care are dreptul – și este firesc să aibă dreptul – la toate prevederile legale care îi protejează dreptul de proprietate, motiv pentru care noi țintim prețul cel mai mare. Prin modul în care suntem organizați, prin modul în care reușim să organizăm aceste licitații.

În momentul de față, am ajuns la nivelul la care am depășit de mult 95% rata între prețul de evaluare și prețul încasat. 95% din valoarea fiecărui bun. Dacă luăm bunurile pe care le-am avut spre vânzare, noi am avut 95% valoarea lor. Pentru că, repet, scopul nostru este să transformăm bunuri, orice bun mobil, în bani.

Banii se depun în contul unic al agenției, iar la sfârșitul procesului penal, în funcție de decizia instanței, suma aceea se duce mai departe, pe una dintre direcțiile prevăzute de lege. Putem să avem o confiscare, putem să avem o reparare de prejudiciu, putem avea o achitare și cu solicitarea de a restitui proprietarului suma de bani care se întoarce la proprietar cu dobândă”, precizează directorul general al ANABI, în exclusivitate pentru GÂNDUL.

Agenția este competentă anterior momentului pronunțării unei hotărâri de condamnare și de confiscare definitivă. Agenția este implicată de la începerea urmăririi penale până la dezinvestirea instanței

Cornel Călinescu, director general ANABI

Mașini de lux, vagoane de tren și animale, scoase la licitație de ANABI

Mașinile de lux nu lipsesc de la licitațiile publice care sunt organizate de ANABI, însă ”oferta” conține chiar și vagoane de tren, material lemnos în diferite cantități, material feros, materiale de construcții (piatră de andezit, spre exmplu), mașini industriale diverse și… animale (oi, câini etc.).

”70% din bunurile respective au fost valorificate. Iar acum mai avem câteva care sunt în procedura de valorificare și încercăm să le ducem și pe acelea la bun sfârșit. Important de înțeles este că această procedură n-a existat, este reglementată în legislația noastră din 2012, însă abia în 2017, când a apărut agenția, a apărut și întregul angrenaj care să o pună în aplicare, sunt pași timizi, pentru că este o practică necunoscută sistemului nostru judiciar.

Am învățat la școală că nu vorbim de valorificare până nu avem o hotărâre definitivă. Practic, dacă facem o analiză comparativă, e cam același șoc pe care l-au suferit practicienii când s-a introdus răspunderea penală a persoanei juridice. Și atunci era foarte ciudat să vorbești despre răspunderea penală a altcuiva decât a unei persoane fizice. Cumva, avem de-a face cu același tip de decalaj, pentru că lumea era obișnuită că nu se poate discuta despre valorificare pe durata procesului penal.

Este o metodă și o bună practică pe care majoritatea jurisdicțiilor care rezultate în acest domeniu o folosesc. O folosesc francezii, o folosesc nemții, o folosesc olandezii, o folosesc spaniolii, o folosesc italienii, cam acestea sunt modelele către care ne-am uitat. Bineînțeles, modelul american care este, întotdeauna, un pic mai exotic pentru acest domeniu”, spune directorul general ANABI.

Printre mașinile scoase la licitație publică de ANABI se numără:

• Lamborghini Aventador LP 700-4 Roadster – an de fabricație 2014; aproximativ 217.000 euro (adjudecat)
• Audi A7 Sportback – an de fabricație 2019; preț de evaluare – 39.075 euro (adjudecat)
• Land Rover/Range Rover Sport – an de fabricație 2016; preț de evaluare – 33.300 euro (exclusiv TVA)
• Audi A6 – an de fabricație 2012; preț de evaluare – 12.300 euro (exclusiv TVA)
• Porsche Panamera – an de fabricație 2014; 27.500 euro (adjudecat)
• Mercedes Benz E220 CDI – an de fabricație 2014; preț de evaluare – 12.100 euro (adjudecat)
• Toyota RAV 4 Hybrid Dynamic Force WT-iE 4×4 luxury plus – an de fabricație 2020; preț de evaluare – 27.400 euro (adjudecat)
• Aston Martin V8 Vantage – an de fabricație 2010; preț de evaluare – 25.000 euro (adjudecat)
• BMW X4 – an de fabricație 2015; preț de evaluare – 14.500 euro (adjudecat)
• Autobuz Mercedez Benz – an de fabricație 2004; 10.085 euro (adjudecat)

ANABI a scos la licitație publică și vagoane de tren:

• RAMA RIB 511-R22 (compusă din vagoanele ZRABD 57-5120-1 / ZRBx 571321-9 / ZRBz 57-4102-0 / ZRBx 57-4103-8); preț de evaluare (diminuat cu 50%) – 70.000 euro

”Agenția are acces la peste o sută de jurisdicții străine”

Un subiect sensibil este reprezentat de modul în care victimele infracțiunilor sunt despăgubite, autorii acestor infracțiuni fiind obligați, în urma unei decizii definitive a instanței, să plătească prin bunurile pe care le au, prin sumele de bani din conturi pe care le dețin.

În acest context, directorul general al ANABI precizează că agenția are o ”abordare integrantă” care este prevăzută și în Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni, adoptată în 2021.

”Propunem de ceva timp, iar în momentul de față am reușit să-i dăm o coerență inclusiv scriptică – se regăsește într-un document recent aprobat de Guvernul României -, această abordare integrată. E puțin probabil ca o singură entitate, o singură instituție să rezolve acest subiect.Este Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni, adoptată anul trecut, pentru perioada 2021 – 2025.

Avem două ținte în procesul penal. Identificarea și recuperarea produsului infracțiunii, adică active cu care făptuitorul, infractorul se îmbogățește, și aici trebuie să folosim toate resursele pe care le avem, inclusiv resursele agenției de identificare în jurisdicții străine. Și agenția are acces, în momentul de față, la peste o sută de jurisdicții.

Iar al doilea mijloc de a putea da eficiență acestei recuperări de produse ale infracțiunii, inclusiv de indemnizare și de compensare a victimelor, trebuie să-și tragă esența, într-adevăr, din măsurile asigurătorii dispuse în cauză. Or măsurile asigurătorii trebuie să fie dispuse cu privire la active vandabile.

Dacă aceste active vandabile există, sunt identificate, sunt indisponibilizate, agenția are capacitatea fie de a le transforma în bani, fie de a le menține valoarea. Nu este obligatoriu să vindem. Dar o mașină administrată și întreținută de agenție are mai multe șanse să fie transformată într-o sumă de bani cu privire la care instanța să dispună menținerea măsurii asigurătorii și, implicit, acoperirea prejudiciului adus victimei.

Traseul, altul decât acesta, e greu de imaginat. În mod normal, prejudiciile trebuie acoperite din măsuri asigurătorii”, a declarat Cornel Călinescu.

Câți bani gestionează ANABI

Una din întrebările puse frecvent este cea referitoare la banii care sunt gestionați, în astfel de condiții, de ANABI. Cornel Călinescu a dezvăluit, pentru GÂNDUL, că agenția are, acum, în contul unic, nu mai puțin de 65 de milioane de euro.

Dar asta nu este tot. ANABI, cu tot ce înseamnă instituții financiar-bancare în România, plus bunurile aflate în administrare, gestionează aproape 200 de milioane de euro.

”Agenția, în momentul de față, are în contul unic 65 milioane de euro total, cu tot ce înseamnă instituții financiar-bancare în România, plus bunurile aflate în administrare, gestionăm aproape 200 de milioane de euro. Deci mâine, dacă prin magie toate dosarele acestea se finalizează, sumele respective se duc fie la bugetul de stat, dacă avem de-a face cu o confiscare, fie repară prejudiciile aduse victimelor și e important de știut că victimele pot fi și persoane fizice – în special la infracțiunile acestea mari, de crimă organizată -, poate fi victima reprezentată de Ministerul de Finanțe…

Și, în evidența pe care o avem în momentul de față, agenția ține evidența măsurilor asigurătorii, dar măsurilor asigurătorii efective, pe bani sau pe bunuri cu valoare de piață”, a mai specificat directorul general ANABI.

Anunț pe Dark Web despre criptomonedele sub sechestrul statului român

În timpul interviului acordat, în exclusivitate, pentru GÂNDUL, Cornel Călinescu a oferit și o altă informație în premieră. ANABI este singura autoritate de pe teritoriul României care administrează și monede virtuale aflate sub sechestrul statului român, fiind deja organizate și primele licitații publice pentru valorificarea unor astfel de monede.

Chiar dacă subiectul pare complicat, la o primă vedere, ANABI a beneficiat de sprijinul unei companii specializate în acest domeniu și a respectat politica de cunoaștere a tranzacției și a clientelei.

”Începând cu 2019, agenția este singura autoritate de pe teritoriul României care administrează astfel de monede, avem patru tipuri de monedă virtuală în prezent. În urmă cu ceva timp am organizat și primele licitații publice pentru valorificare de astfel de monedă. La momentul respectiv, pentru zona aceasta de Europa, a fost o premieră. Cu monede virtuale, Ethereum și Bitcoin.

A fost anevoios pentru că subiectul este un subiect aparent complicat, dar odată ce începi să te documentezi, să te pregătești, lucrurile devin simple. În această procedură, agenția a avut de respectat ceea ce se numește politica de cunoaștere a tranzacției și a clientelei. Sunt două standarde de prevenire și combatere a spălării banilor.

În acest proces am beneficiat de sprijinul unei companii specializate în acest domeniu, se numește Chainalysis, care ne-a oferit expertiza documentării pas cu pas a acestor standarde de prevenire și combatere a spălării banilor, asigurându-ne în acest fel că știm cine participă la licitație, cui transferăm activele respective, pentru că blockchain-ul oferă anonimitate, dar – în anumite circumstanțe – oferă și trasabilitate”.

În momentul de față, spre exemplu, wallet-ul agenției este vizibil și pe Dark Web și pe Internet cu un tag din care rezultă foarte clar că acela este portofoliul agenției naționale de aplicare a legii din România. Deci atât infractorii, cât și autoritățile de aplicare a legii, indiferent de unde intră, vor vedea – în blockchain – cine a transferat activele despre care vorbim noi.

Cornel Călinescu, director general ANABI

ANABI valorifică doar bunuri mobile

Deocamdată, ANABI valorifică – prin licitații publice – doar bunuri mobile, conform legislație în vigoare, chiar dacă au fost cazuri în care s-a solicitat valorificarea unor bunuri imobile, idee anticipată de altfel.

Pe de altă parte, în tot acest proces de valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate, ANABI trebuie să se asigure permanent că în speța respectivă există o dispoziție a procurorului competent care stabilește foarte clar ce, până la concurența cărei sume, face obiectul cererii de valorificare. Nu există ”jumătăți de măsură”, din acest punct de vedere, iar totul trebuie să fie, spune directorul general ANABI, ”cristal”.

”Acesta este rolul instituției, să ne ocupăm de active atipice, deosebite, însă nu noi ne alegem bunurile. Important e de știut că, pe durata procesului penal, orice bun mobil care îndeplinește condițiile prevăzute de lege poate fi vândut. Și s-ar putea ca, de cele mai multe ori, să fie mai economicos să transformi în bani niște bunuri, urmând ca la sfârșitul procesului penal să avem o soluție.

Repet, este vorba în prezent doar de bunuri mobile, deci trebuie să avem proporția, pentru că am avut această discuție și la promovarea actului normativ, în Parlament, în anul 2015, iar acum – în strategie – am anticipat ideea de a da curs cererilor proprietarilor de a valorifica, la cererea dânșilor, inclusiv bunuri imobile. Au fost cazuri în care ni s-a solicitat această valorificare, însă legea neprevăzând, nu am putut să îi dăm curs.

Agenția trebuie să se asigure că în acea speță există o dispoziție a procurorului competent care stabilește foarte clar ce, până la concurența cărei sume, face obiectul cererii de valorificare. Deci lucrurile trebuie să fie cristal din acest punct de vedere. Toate actele pe care agenția le primește sunt acte emise de un procuror competent, asta înseamnă că avem de-a face cu o ordonanță sau cu o încheiere, o sentință, într-o primă instanță, a unei instanțe judecătorești. Nu adrese, nu memorii, vorbim exclusiv de documente ale procurorului sau al judecătorului competent”, mai spune Cornel Călinescu.

”Am luat de la infractor și am întors la societate”

Pe de altă parte, există și un nou concept, acela al unor imobile utilizabile social, chiar dacă – anterior – orice bun intra în proprietatea privată se transforma în bani. Acum se discută foarte mult despre o reutilizare socială și publică a unor bunuri, inclusiv clădiri, un exemplu oferit fiind cel din Italia, care a implementat acest sistem în timpul luptei cu Mafia.

Astfel, o variantă viabilă ar fi aceea a întoarcerii unor clădiri în comunitate și reconversia lor în centre profesionale sau centre în care victimele unor infracțiuni sunt ajutate să se reintegreze, cât mai repede, în societate. Cornel Călinescu a oferit și un exemplu concret din România, o clădire aflată, acum, la dispoziția Serviciului de Probațiune din București.

”Anterior apariției acestei instituții, regula era simplă și clară, orice bun intră în proprietatea privată se transformă în bani, punct. Jurisdicții cu mai multă experiență au ajuns la concluzia că s-ar putea ca, din punct de vedere economic, să fie mai eficient să folosești bunurile respective. Iar cazurile la care fac referire sunt cele întâlnite în domeniul luptei împotriva Mafia, în Italia, unde reutilizarea publică și socială este o instituție foarte puternică. De asemenea, Spania…

Finalizarea unui proces penal nu este întotdeauna transformarea în bani. S-ar putea ca întoarcerea în comunitate, întoarcerea către cei care au fost deprivați de aceste active să fie mai puternică decât cei 5, 10 lei care se întorc la bugetul de stat. În Italia este o practică de întoarcere înspre colectivitate, înspre comunitatea locală a acestor bunuri imobile. Dânșii au chiar de ordinul sutelor aceste reutilizări.

Marea filozofie a reutilizării publice și sociale este exact aceasta. Să ai o trasabilitate clară. OK, am luat de la infractor și-am întors la societate. Este, probabil, valoarea cea mai concretă și cea mai vizibilă a unui act de justiție.

Și oamenii sunt sensibili la exemple. Jumătate de pahar este plin, jumătate de pahar este gol. Avem un prim exemplu, în acest sens și suntem mândri de acest lucru, pentru că agenția a avut un rol în ducerea la bun final a acestei proceduri. O clădire, care a făcut obiectul unei infracțiuni grave, produs al infracțiunii cert confirmat de instanță… Practic, un transfer.

Social este atunci când se întoarce la o organizația aparținând societății civile, o organizație specializată în protecția victimelor, în asistență socială ș.a.m.d.. Utilizare publică atunci când se întoarce către o instituție publică, care în loc să planifice pe cinci ani de zile ridicarea unei clădiri, unei locații în care să-și desfășoare activitatea, preia acest bun. (…) Încerc să vă duc către ideea de reutilizare în scopuri publice. E important ca, în loc de produs al infracțiunii, mâine, în loc de o clădire, să vedeți un spital. Sau să vedeți o școală sau să vedeți un loc unde persoane vulnerabile sunt educate, pregătite și au o a doua șansă de a fi mai prezenți în societate.

În momentul de față, (n.red. – clădirea) este la dispoziția Serviciului de Probațiune din București, care consolidează, pune în aplicare politica statului român în materie de reintegrare socială a persoanelor care au finalizat executarea unei pedepse. O creștere a calității serviciului public… Este în administrarea lor și va avea această etichetă ok. În momentul de față, planul de măsuri legat de CEDO – creșterea capacității întregului sistem de justiție penală – e consolidat prin acest instrument. Este un prim exemplu.

În momentul de față, avem o structură multidisciplinară, avem economiști, juriști, experți vamali, experți în asigurări, în mediul bancar. E important ca acești oameni să fie în același loc, să își poată exercita atribuțiile într-un mod unitar.

Cornel Călinescu, director general ANABI

De altfel, și în alte țări se întâmplă același lucru, fiind vorba de valorificarea preponderentă a unor bunuri mobile.

”Regula este aceeași. Preponderent bunuri mobile. Tocmai pentru a nu vorbi de valori substanțiale care să genereze un iremediabil”, confirmă Cornel Călinescu, precizând, la finalul interviului, că ANABI a primit sute de cereri – din partea altor state – pentru bunurile mobile care sunt indisponibilizate la ANABI.

”Cererile sunt de ordinul sutelor. Și nu doar din Europa, ci de pe întreg mapamondul. De peste tot”, încheie Cornel Călinescu, directorul general al Agenției Naționale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate.