INTERVIU EXCLUSIV. Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei pentru Antreprenoriat Feminin: „România are un procent de 30% companii private conduse sau deținute de femei. Țara noastră duce însă o lipsă acută de forță de muncă. Cheia este în educație” (Galerie foto)

Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), a vorbit într-un interviu exclusiv pentru gandul.ro despre antreprenoriat în vremea pandemiei, dar şi despre ce înseamnă competiţia, concurenţa şi strategiile pe piaţa de business din România.

Care este profilul femeilor antreprenor şi cum sunt doamnele care au cucerit lumea afacerilor? Se lovesc femeile, în România anului 2022, de prejudecăți în business-urile în care au investit și pe care le conduc și le gestionează cu succes? Exista în România, înainte de pandemie, o cultură antreprenorială?

Reporter: Ești preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Cum ai intrat în lumea antreprenoriatului?

Cristina Chiriac: Sunt economist, licenţiată în finanțe-contabilitate, așadar am intrat în lumea antreprenoriatului, în clipa în care am început să fiu atrasă de cifre, mecanisme economice, ideea de profit și tot ceea ce implică o companie, în viața socială a locului în care trăiesc.

Acum că suntem la momentul amintirilor și numărarea anilor ce au trecut prefer să o schimb cu socotitul proiectelor ce urmează în viitor, am să vă spun că au trecut 20 de ani de la prima companie pe care am fondat-o, o societate de expertiză contabilă. Au urmat investiții de capital, experiență și timp în companii medicale. A fost o perioadă de creștere personală, de căutări, de autocunoaștere, de asumare a ceea ce deveneam în fiecare an.

Flori de Ie – business-ul meu de suflet – cel pe care îl văd ca pe o perlă în antreprenoriatul de tip rural, s-a născut…pe Champs-Élysées, inspirat de Brâncuși, dorul de țară și acea nevoie pe care trebuie să o avem toți românii, să ne plimbăm mândri în toată lumea asta mare și frumoasă.

Cât de mult a ajutat-o pe Cristina Chiriac – într-o perioadă atipică, în vremuri de pandemie – faptul că are în spate mai bine de 10 ani de administraţie publică, activitate în domeniul privat, dar şi un doctorat în economie?

„Cei care uită trecutul sunt condamnați să îl repete”, spunea Santayana și educația permanentă, tocmai asta ne învață: că furtunile sunt trecătoare, că un tsunami, interior sau exterior nu apare din senin, că dacă ai decis să ții cârma, trebuie să te uiți în lungul orizontului.

Am experiență, dar sunt om și a te uita în ochii celor care lucrează pentru visul tău ca să le spui ca mâine va fi mai greu ca azi, este coșmarul oricărui antreprenor. Am identificat mecanisme, am găsit soluții, am avut puterea să aștept și mai ales am încercat să mă leg strâns de corabia asta în furtună. Nu e prima și nici ultima.

Nu am croit măști și nu am importat mănuși, deși știam că asta urma să se ceară. Mi-am păstrat valorile, iubirea pentru industria creativă, am făcut alături de CONAF campanii de strângere de fonduri și cu ajutorul lui Dumnezeu, mi-am păstrat toți angajații.

Care este profilul femeilor antreprenor şi cine sunt doamnele care au cucerit lumea afacerilor?

România are un procent de 30% companii private conduse sau deținute de femei. Suntem o forță, iar profilul este pe atât de complex, precum domeniul în care alegem să investim. Ce pot să vă spun este că am adus la aceeași masă, numită CONAF, femei de succes din extracția de gaze, cu doamne delicate din zona înfrumusețării, CEO și influenceri, IT și medicină și un lucru domină profilul tuturor: tenacitatea.

Poate nu conducem lumea de mii de ani, dar cu siguranță lumea viitorului nu poate fi condusă fără noi. Antreprenoriatul feminin participă masiv la bugetul de stat și dimensiunea socială, empatia, capacitatea de a vedea nuanțe acolo unde partenerii noștri văd doar „albastru”, este „profilul” unui viitor mai bun.
În fiecare an, CONAF ul organizează Gala Women in Economy, cel mai mare eveniment de gen din România. Premiem femei de succes în toate domeniile, iar o lista incompletă ar contrazice licența mea economică.

Pandemia ne-a carantinat de contextul european

Exista în România, înainte de pandemie, o cultură antreprenorială? Ce a schimbat pandemia?

America are o cultură de gen, dar și Germania și Japonia. China luptă să să-și definească una. Oricât de mândri ar trebui să fim ca popor, trebuie să ne păstrăm simțul prezentului și să încercăm să construim viitorul. România a fost schilodită antreprenorial de comunism și ecourile sale prefer să cred că s-au stins.

Pandemia ne-a carantinat de contextul european, pentru o vreme și este în spiritul unui viitor antreprenorial solid, să ne reconectăm cu valorile europene, să conștientizăm plus valoarea economiei românești. O cultură antreprenorială înseamnă programe de educație dedicate, networking solid, mentorat și proiecte comune. Aceeași definiție pe care o dau confederației pe care o conduc.

Există solidaritate între femeile din business-ul românesc şi care sunt valorile care le aduc împreună?

2.800 de companii, 2 Federații, 10 patronate, 19 sucursale si 5 asociații au aderat la inițiativele și acțiunile CONAF și asta înseamnă 160.000 de membri până anul trecut, ca să vă dau o dovadă jurnalistică pentru „solidaritatea” femeilor de business.

Solidaritatea în diversitate este ceea ce încercăm să fie una dintre valorile principale. Derulăm programe de educație la nivel european (proiectul WINGATE, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin intermediul fondului de granturi SEE și Norvegia pentru cooperare regională, pentru creșterea numărului de întreprinderi conduse de femei, în special în domeniile inovării, contribuind la competitivitate și la oportunități egale.), pe care le implementăm local și deschidem misiuni economice (Cipru, Chișinău, Paris) cu un succes care vă mărturisesc că mă surprinde.

Avem parteneriate cu Google România, împreună cu care, timp de doi ani am acordat 1.800 de burse de certificare profesională dedicate pentru femei, cu școli private și sperăm să introducem educația antreprenorială la nivel macro în școlile românești de stat. Am încheiat cu succes Pactul pentru Muncă, o inițiativă în parteneriat cu FPPG Pactul pentru Educație Antreprenorială și „Turismul românesc, între impas și portunitate“, proiecte naționale derulate pe doi ani, ce au avut ca finalitate inițiative legislative cu impact puternic.

Valorile care aduc împreună femeile de business sunt cele care asigură bunăstarea ca și consecință a profitului cuantificabil, atât pentru noi cât și pentru cei dragi nouă. Avem nevoie de incluziune în viața cetății și ÎMPREUNĂ este noua definiție a scuccesului post-pandemic.

Știu că militezi pentru antreprenoriatul feminin în mediul rural. Care sunt greutățile pe care le întâmpină femeile din zona rurală atunci când pornesc o afacere?

Antreprenoriatul rural în general, se confruntă cu dificultăți uriașe: birocrația excesivă, în special în cazul start-up-urilor sau microîntreprinderilor, scăderea densității populației, lipsa resurselor financiare proprii și accesul dificil pe piața de capital (credite, împrumuturi si garanții).Populația României reprezintă 4,3% din populația UE, iar populația rurală înregistrează unul din cele mai ridicate nivele din UE și reprezenta 44,9% din totalul populatiei.

Din cele 450.000 IMM-uri active la nivel național în 2020, numai 14% operau în mediul rural, iar media de 7 IMM-uri/1000 de locuitori este de șase ori mai mica decât media europeana (42 de IMMuri/1000 de locuitori din Europa) și de trei ori mai mică decât media națională. Există un potențial fabulos, în contextul actual pentru business-urile legate de agricultură, viață sănătoasă și turism, iar antreprenoriatul feminin trebuie să treacă de etapa întreprinderilor familiale spre independența inițiativei personale.

Avem o cale lungă, pavată cu o cultură patriarhală retrogradă. Un demers pe care CONAF-ul l-a început pentru următoarea sută de ani, dar o societate solidă este cea în care bătrânii plantează copaci, la umbra cărora știu că ei nu vor sta niciodată.

O femeie de business nu este egoistă

 Femeile de carieră rămân restante la capitolul familie sau este un simplu mit alimentat nejustificat?

Nu este un mit, dar este un topic pe care opinia publică îl pune înaintea taxelor și salariilor cu care femeile de carieră contribuie la fericirea a mii de familii. Ideea de familie, fără o femeie, devine un film marcat de dramă și suntem conștiente de rolul pe care îl avem în fericirea celor dragi nouă. O femeie de business nu este egoistă. A înțeles doar că marile bătălii se câștigă de generali și ne-am oprit în a fi doar soldații de la baza societății. Nu ne-am născut nici în bucătărie, nici în saloane de înfrumusețare și prezența noastră acolo este o alegere.

Capitolul familie se hrănește cu afecțiune, iubire, înțelegere, respect și este un drum cu dublu sens. Experiența pandemică ne-a obligat să dăm restanța familiei pe toți. Rezultatul a fost o rată uriașă a divorțurilor și o corigență uneori la capitolul relații, indiferent de gen. Nu prezența noastră 24 din 24 aduce fericirea, ci capacitatea înnăscută de a spune „te iubesc”. Suntem dedicate celor dragi nouă, iar antreprenoriatul feminin este o formă de exprimare a generozității, pentru cei apropiați în primul rând.

Există încă idei preconcepute în legătură cu femeia de business?

Preconcepțiile vin din reticența la schimbarea status quo-ului, dintr-o frică de un viitor incontrolabil. Există idei de felul acesta în societatea românească, în cea europeană și în multe locuri de pe planeta asta frumoasă. Depinde de noi femeile, să avem forța de a transforma prezența noastră într-o normalitate, oriunde visăm să ajungem.

Societatea românească este în general deschisă, dar nu întotdeauna dornică să sprijine femeia în drumul ei spre succes. Bucuria maternității se poate transforma în dezavantaj și ni se impun uneori „uniforme“ dintre cele mai ciudate. Ne luptăm cu prejudecăți din clipa în care absolvim facultatea – într-un procent mai mare ca al bărbaților – până când facem companii cu sute de angajați. Câinii latră, ursul trece, cum m-a învățat tatăl meu și în drumul ales nu o să mă oprească decât Dumnezeu.

Duc business-urile românești lipsă de personal calificat?

România, în general, duce o lipsă acută de forță de muncă, iar confederația pe care o conduc, luptă susținut pentru reducerea acestui deficit. Ca o consecință a succesului avut după finalizarea proiectului național „Pactul pentru Muncă”, concretizat cu introducerea în declarația președintelui Klaus Iohannis din cadrul Summitului de la Porto, a unor propuneri și obiective punctuale, transmise în urma dezbaterii,  a seriei de dezbateri naționale „Turismul Românesc – Între impas și oportunitate”, precum și a impactului major avut de „Pactul pentru Educație Antreprenorială”, am reușit să punem pe masa decidenților politici, măsuri concrete pentru o piață a muncii competitivă.

Cheia este în educație, văzută ca un concept deloc abstract. Sunt ambasador VET (n.r.- Vocational education and training) și încerc în toate demersurile mele să aliniez școala românească la realitatea prezentului european, cu păstrarea specificului, valorilor și tradițiilor locale.

România, țara contrastelor

Către ce se orientează forța de muncă în România?

Către profit și perspective de avansare, sper. Către o educație continuă și meserii cu potențial de creștere. Suntem o țară a contrastelor. Stăm pe primul loc în UE, în ocuparea pozițiilor de management de către femei (33,8% față de media UE de 18,6%), dar și la numărul de cazuri de violență în familie… Avem mai multe absolvente de studii universitare, decât bărbați care au terminat o facultate (16,5 față de 14,2%). 21,6% dintre femei au pregătire tehnică, față de media europeană de 5-6%.

Aș vrea să vă spun că forța noastră de muncă nu se orientează „spre străinătate“, dar adevărul este că fără politici susținute, fără o strategie în educație, pe termen lung, vom găsi în continuare, cadre didactice care fac curățenie în Germania, absolvente de politehnică care îngrijesc bătrâni și anomaliile sunt multe.

Încurajator este faptul că, noua generație, cea născută în era digitală, reușește să se integreze în cerințele pieței muncii externe, fără să părăsească țara. Avem companii de IT performante, avem un potențial agricol uriaș, putem exporta bio și sunt sigură că oportunități apar în fiecare an.

Meserie și vocație pe piața muncii din România

Care sunt, după părerea ta, business-urile viitorului?

Nu vreau să ader la părerea lui Musk și să spun că noua generație va fi atât de „robotizată” încât trebuie să luăm în calcul un venit minim decent pentru oricine, indiferent că lucrează sau nu. Munca este o consecință a multor nevoi umane și trendul spre digitalizare e noul boom al societății.

O lume de IT-iști îi sperie pe părinți și e departe de realitate. Meseriile digitale implică comerțul electronic, promovarea și structurarea unor produse universal dezirabile, cercetare și producție. Există și va exista un loc pentru fiecare tânăr a cărui vocație va fi descoperită la timp, șlefuită inteligent și poziționată echitabil în societate.

Nevoia noastră de confort din viitor, nu va exclude electricienii, tâmplarii, bucătarii. Nu o să dispară chelnerii și experiența pe care fast-food-urile o oferă prin comanda pe computerele din locație, nu a închis restaurantele și terasele românești. Trecem de la cal la locomotivă, de la automobil la avion, de la scrisul de mână la tipar, de la cuptor la microunde, cu o viteză uluitoare. Asta nu ne schimbă ca oameni, dacă învățăm să învățăm o generație nouă, în spiritul valorilor pe care le-am moștenit și noi, dar cu mai multă putere de adaptare ca bunicii noștri.