INTERVIU EXCLUSIV cu Maia Sandu: „În Republica Moldova se construiește acum o verticală a puterii pe model putinist”

Maia Sandu are de recuperat mai puțin de 10 procente în fața lui Igor Dodon, duminică, în al doilea tur de scrutin al prezidențialelor din Moldova, ea obținând în primul tur 38,71% din voturi. Într-un interviu pentru Gândul, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) consideră că Igor Dodon „și-a cam atins plafonul” și se bazează pe o mobilizare bună la vot a moldovenilor plecați din țară, dar și a tinerilor, considerând că o prezență slabă la vot îl avantajează pe candidatul pro-rus. După primul tur de scrutin, Maia Sandu a denunțat deciziile autorităților de la Chișinău de a elimina posibilitatea studenților să voteze în localitatea unde își fac studiile, dar și slaba organizare a votului în diaspora, unde moldovenii sunt obligați să aibă pașapoarte moldovenești valabile pentru a putea vota (mulți au plecat din țară cu pașapoarte rusești sau românești).

Întrebată cum vede ideea unirii Moldovei cu România, pentru care mai mulți tineri au protestat la București recent, Maia Sandu arată, în interviul acordat Gândul, că „cetățenii Republicii Moldova nu mai cred în soluții miraculoase” și că soluția pentru Moldova este să devină „un stat cu instituții puternice, o justiție independentă și o economie durabilă”. Totodată, Maia Sandu respinge „proiectul „alternativ” de dezvoltare”, referindu-se la apropierea de Rusia și acuzând că „în Republica Moldova, se construiește o „verticală a puterii” pe model putinist”, susținut de oligarhi.

Maia Sandu consideră că Guvernul României „a adoptat o strategie corectă” condiționându-și asistența de reformele de la Chișinău, pentru că astfel s-a poziționat „de partea cetățenilor Republicii Moldova, care au nevoie de transformări reale, nu de vorbe”, din partea unui Guvern „aflat în lipsă de legitimitate și în pană de idei”.

Vorbind despre corupția din Moldova, Maia Sandu spune că soluția pentru „asanarea sistemului de justiție” este numirea în funcții cheie a unor specialiști independenți și integri, lucru posibil doar cu un președinte „independent de oligarhi” și cu o clasă politică reieșită în urma alegerilor anticipate. Maia Sandu spune că vrea să ceară Parlamentului modificarea Constituției, pentru alegerea „unui procuror general integru și independent”.

Maia Sandu a explicat pentru Gândul și episodul în care a refuzat sprijinul oligarhului Vlad Plahotniuc, oferit după ce candidatul susținut de el, Marian Lupu, s-a retras din cursa pentru președinție. Maia Sandu consideră că Lupu a fost retras de Plahotniuc pentru că și-a dat seama că nu are nicio șansă să ajungă în turul doi, nu pentru a o ajuta în mod real pe ea, dovadă fiind faptul că atacurile din mass media controlată de Plahotniuc la adresa sa au continuat. „Ceea ce au urmărit e ca lumea să nu vadă scorul electoral real al candidatului puterii. Eu nu am renunțat la sprijinul susținătorilor PD, ci mi-am arătat neîncrederea în sinceritatea intențiilor liderilor acestuia de a mă sprijini„, spune Maia Sandu.

În legătură cu situația din Transnistria, teritoriu separatist pro-rus pe care Moldova nu îl mai controlează demult de facto, Maia Sandu spune că „Rusia trebuie să-și îndeplinească angajamentele luate de a evacua trupele de pe teritoriul Republicii Moldova” și că „negocierile sunt foarte importante, deoarece o pace proastă este preferabilă unui război bun”. Pentru a-i face pe cei din Transnistria să-și dorească mai mult în Moldova decât în Rusia, Maia Sandu spune că e nevoie de o „societate atractivă” în Moldova și de eliminarea corupției de pe ambele maluri ale Nistrului.

Maia Sandu a explicat și cum consideră ea că a reușit Guvernul de la Chișinău să „deturneze sensul inițial” al protestelor masive anti-oligarhi și anti-guvernamentale, infiltrându-i pe Igor Dodon și pe Renato Usatîi, omul de afaceri legat de Moscova, ajuns primar la Bălți: „Faptul că Dodon și Usatîi se întâlneau la Moscova, pentru a coordona acțiunile anti-Plahotniuc, a intoxicat mesajul, plasându-l în sfera geopoliticii. Iar odată intrat pe acest făgaș, mișcarea nu putea decât să fie compromisă. Cu alte cuvinte, dacă aveai un mesaj anti-corupție și anti-Plahotniuc, imediat erai asociat cu interesele Rusiei„.

Scurtă carte de vizită: Maia Sandu are 44 de ani și a studiat managementul la ASE în Moldova, apoi a făcut un masterat în relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova, iar între 2009 și 2010 a făcut un masterat în administrație publică în SUA, la Harvard Kennedy School of Government. A lucrat din 2010 până în 2012 la Washington, pe postul de consilier al directorului executiv, apoi a revenit în Moldova, unde a fost numită ministru al Educației, rezistând în mai multe guverne, până în 2015: în guvernul Vlad Filat, apoi în guvernul Iurie Leancă și cel al lui Chiril Gaburici. În iulie 2015, a fost propunerea PLDM pentru postul de premier, însă pentru că a pus condiții intransigente, nu a fost susținută de celelalte partide din alianța în care se afla PLDM, în locul ei fiind desemnat Valeriu Streleț. La finalul lui 2015, și-a lansat propria platformă politică de dreapta, „În pas cu Maia Sandu”, care ulterior a devenit Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Vă prezentăm mai jos răspunsurile integrale ale Maiei Sandu la întrebările Gândul:

Gândul: Ați ieșit din primul tur al alegerilor prezidențiale cu mai puțin de 10% în urma lui Igor Dodon. De unde vă bazați să recuperați acest dezavantaj, cum vă așteptați să se reorienteze voturile și ce veți face să le atrageți?

Maia Sandu: În primul rând vreau să le mulțumesc cetățenilor care au ieșit la vot și celor care mi-au acordat încredere. Efortul lor s-a încununat de succes și candidatul opoziției proeuropene unite a ieșit în următorul tur de scrutin. Există doar o singură posibilitate de a recupera diferența: mobilizarea exemplară a cetățenilor. Contracandidatul meu și-a cam atins plafonul – atât pe cel electoral, cât și pe cel ideatic – de aceea noi am putea răsturna acest scor, mai ales că în istoria recentă cazuri de acestea s-au mai întâmplat, să ne amintim măcar și de ultimele alegeri prezidențiale din România. Repet, este important să se mobilizeze la maximum alegătorii moldoveni din țară, dar și din diasporă.

Gândul: Înainte de primul tur, a existat o așa-zisă ofertă de sprijin din partea oligarhului Vlad Plahotniuc și a candidatului care s-a retras, Marian Lupu. În timp ce dumneavoastră ați numit gestul „un cadou otrăvit” și ați refuzat sprijinul, în România au existat voci care v-au acuzat de inabilitate politică, refuzând niște voturi care poate v-ar fi ajutat. Cum ați cântărit această situație și cum ați decis că ar fi fost o greșeală dacă acceptați?

Maia Sandu: Nu știu cât de bine acele voci cunosc realitățile din Republica Moldova. Marian Lupu a fost scos de patronul său după ce a înțeles că acesta nu are nicio șansă să iasă în turul II, cu toate că pentru promovarea imaginii sale s-au investit resurse uriașe, mai ales pentru o țară săracă ca a noastră. Prin acest gest disperat nu s-a dorit acordarea ajutorului candidatului proeuropean, deoarece atacurile la adresa mea din partea televiziunilor lui Plahontiuc au continuat și continuă și acum. Ceea ce au urmărit e ca lumea să nu vadă scorul electoral real al candidatului puterii. Eu nu am renunțat la sprijinul susținătorilor PD, ci mi-am arătat neîncrederea în sinceritatea intențiilor liderilor acestuia de a mă sprijini. Din păcate, nici până acum, nu au făcut nimic ca să infirme această suspiciune.

Gândul: Ați solicitat extinderea dreptului de vot pentru studenți în localitățile unde studiază și pentru moldovenii din diaspora care nu au pașaport moldovenesc. Ați reclamat că s-au format cozi la secțiile de vot din diaspora. Au fost probleme majore în acest sens în primul tur, au vrut oamenii să voteze și nu au putut, așa cum s-a întâmplat în România în 2014?

Maia Sandu: Ceea ce sperie actuala guvernare și poate să le dejoace planurile ascunse este mobilizarea masivă a cetățenilor la vot. De aceea, se întreprind orice acțiuni ca să se minimizeze prezența la vot: de la scoaterea „întâmplătoare” din legea electorală pentru prezidențiale a prevederii potrivit căreia studenții pot vota la locul de studii, până la campanii obscure de demotivare de a ieși la vot. Dar noi sperăm că moldovenii vor da dovadă de spirit civic și vor ieși să-și apere viitorul. Mobilizarea extraordinară care se face acum atât în țară, cât și peste hotare, inclusiv în România, ne dă speranță că aceste planuri vor fi dejucate.

Gândul: Cum vedeți continuarea relației cu România, care în ultima perioadă a început să își condiționeze sprijinul de măsurile de reformă adoptate de Chișinău? Ce ar trebui România să facă mai mult pentru a ajuta Moldova și ce ar trebui Moldova să facă mai mult pentru a se ajuta singură?

Maia Sandu: Această condiționare este firească și binevenită în condițiile în care avem un Guvern aflat în lipsă de legitimitate – alegerile au arătat clar acest lucru – și în pană de idei. Pe de o parte, donatorii externi le cer să realizeze reforme, pe de altă parte, ei nu sunt capabili de aceasta. Guvernul României a adoptat o strategie corectă: ajutor în schimbul reformelor, poziționându-se, astfel, de partea cetățenilor Republicii Moldova, care au nevoie de transformări reale, nu de vorbe. Proiectele concrete și fezabile trebuie să fie prioritare: în domeniul energetic, educație, asistență socială, infrastructură etc. Proiectele „pe orizontală”, cele care vor aduce beneficii palpabile cetățenilor ambilor state, trebuie și ele încurajate pe toate căile posibile.

Gândul: La București a avut loc recent un protest care cerea adoptarea unei declarații politice privind unirea României cu Moldova. Există o parte a populației din Moldova, despre care înțeleg că este în minoritate, care își dorește acest lucru. Pe de altă parte, la nivel oficial între cele două state, cât și dinspre partenerii europeni, discursul vorbește despre parcursul european al Moldovei, ca stat independent pe care România îl poate doar sprijini și ajuta. Cum vedeți parcursul Moldovei în viitor? Este posibilă o unire cu România în condițiile geopolitice actuale?

Maia Sandu: Alegerile au arătat că cetățenii Republicii Moldova nu mai cred în soluții miraculoase, care pot fi realizate aici și acum. Ei încep să înțeleagă că schimbarea poate fi făcută doar prin efortul comun al moldovenilor. Nu poate veni cineva să-ți rezolve problemele. Noi considerăm că modelul de dezvoltare european – drepturi, prosperitate, securitate – este cel mai propice pentru țara noastră și nu vedem cum ne-ar putea ajuta proiectul „alternativ” de dezvoltare. Mai ales că acum, în Republica Moldova, se construiește o „verticală a puterii” pe model putinist. Iată de ce preluarea președinției de către forțele anti-oligarhice ar putea însemna un prim pas spre revenirea la obiectivul reintegrării europene. Pentru aceasta, Republica Moldova trebuie să devină un stat cu instituții puternice, o justiție independentă și o economie durabilă. Aceasta este calea reintegrării pe care o vedem. Doar așa vom convinge atât cetățenii noștri, cât și pe cei europeni, că putem avea un proiect de dezvoltare comun.

Gândul: Transnistria este un teritoriu pe care Moldova nu îl mai controlează de facto și care este apropiat Rusiei. Mai mulți analiști consideră că următorul punct de presiune al Moscovei asupra Europei și NATO, după Crimeea, ar putea fi la Tiraspol. Ce rezolvare vedeți pentru situația de acolo? Ar trebui ca Rusia să își retragă forțele armate de acolo?

Maia Sandu: Am declarat deschis că Rusia trebuie să-și îndeplinească angajamentele luate de a evacua trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Negocierile sunt foarte importante, deoarece o pace proastă este preferabilă unui război bun. Dar noi înțelegem că nu vom putea redeveni un stat, dacă nu le vom putea asigura cetățenilor moldoveni din stânga Nistrului niște standarde de viață, care i-ar face să-și dorească să trăim împreună. Iar pentru aceasta, noi trebuie să facem tot posibilul să devenim o societate atractivă pentru ei. Și să eliminăm corupții de pe ambele maluri care profită de pe urma separării noastre și a statutului nerecunoscut al regiunii, îmbogățindu-se pe contrabandă.

Nu considerăm utopic acest plan. Din contra, considerăm utopie credința că situația oamenilor se poate schimba spre bine printr-o semnătură pusă pe o hârtie. Ea se va schimba spre bine doar prin multă muncă și abnegație. Important ca nimeni să nu ne fure rodul muncii.

Gândul: În timpul protestelor masive de la Chișinău, pe parcursul acestui an, mișcarea anti-guvernamentală a devenit un amalgam greu de înțeles. Forțe percepute ca fiind pro-europene, precum Andrei Năstase, au defilat cot la cot cu personaje percepute ca fiind pro-ruse, precum Dodon sau Usatîi. Ați girat aceste proteste împotriva Guvernului și a oligarhiei reprezentate de Vlad Plahotniuc, participând uneori la ele și amestecându-vă astfel cu oameni care vă sunt adversari politici și ideologici. Cum explicați această alianță de moment, dacă se poate numi așa?

Maia Sandu: Trebuie să recunoaștem că guvernarea de la Chișinău a știut foarte subtil să dezbine mișcarea protestatară pe principii „geopolitice”. Eu cred că Dodon a fost unealta care s-a infiltrat atunci într-o mișcare cetățenească, anti-oligarhică și anti-sistem, deturnându-i sensul inițial. El a creat structuri paralele celor de la platforma DA și le-a furat mesajul de protest. Faptul că Dodon și Usatîi se întâlneau la Moscova, pentru a coordona acțiunile anti-Plahotniuc, a intoxicat mesajul, plasându-l în sfera geopoliticii. Iar odată intrat pe acest făgaș, mișcarea nu putea decât să fie compromisă, fapt de care au profitat autoritățile. Cu alte cuvinte, dacă aveai un mesaj anti-corupție și anti-Plahotniuc, imediat erai asociat cu interesele Rusiei. Oamenii, în schimb – și acest lucru au arătat și alegerile – cel mai tare suferă de la o guvernare coruptă și de la acest stat capturat.

Gândul: Corupția este o problemă majoră în Republica Moldova. Ce trebuie să se schimbe pentru ca justiția din Moldova să înceapă să dea rezultate împotriva corupției și a infracțiunilor la nivel înalt?

Maia Sandu: Oamenii schimbă sistemul, nu invers. Dacă vor fi aduși în funcții-cheie specialiști independenți, integri, onești și buni profesioniști, atunci corupția va primi o lovitură puternică. Evident, pentru aceasta este nevoie de voință politică și sperăm că, odată cu numirea unui președinte independent de oligarhi și cu apariția unei clase politice noi în urma alegerilor anticipate, să avem pârghiile necesare pentru a începe asanarea sistemului de justiție. Așa cum s-a întâmplat în România, de altfel. Alegerea unui procuror general integru și independent este un prim pas, dar un pas foarte important, în începerea curățării sistemului. Pentru aceasta este nevoie de modificarea Constituției – și voi cere partidelor parlamentare, care, cel puțin la nivel declarativ, se arată dispuse să voteze această prevedere, să-și onoreze angajamentul.

Gândul: Care sunt trei priorități majore pe care le aveți dacă ajungeți președintele Moldovei?

Maia Sandu: Voi contribui la restabilirea încrederii oamenilor în organele de drept prin scoaterea lor de sub influență politică, prin promovarea oamenilor integri și buni profesioniști în funcție și prin susținerea măsurilor de consolidare a capacității acestora. Voi face demersuri publice, ori de câte ori va fi nevoie, pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, modernizarea economiei și îmbunătățirea politicilor de protecție socială. Voi promova coeziunea în societate, buna înțelegere între toți cetățenii țării indiferent de opțiunile lor politice și modele de dezvoltare a societății.

Gândul: Cum și de ce ați ajuns să vă implicați în politică? Sunteți percepută ca o figură independentă și tehnocrată. Ce v-a convins să faceți pasul?

Maia Sandu: A fost un pas dificil. Dar am fost încurajată de un grup de oameni cu viziuni apropiate, care înțelegeau că nu este vreme de pierdut, dacă dorim să mai salvăm ceva în această țară. Ca și mine, ei nu cred în soluții magice și nu cred în salvatorii națiunii. Ei cred într-un efort comun și în faptul că în Moldova există forțe capabile să înceapă schimbarea. Dacă nu aveam echipă în jur, nu mă hazardam în politică. Acum echipa mea sunt toți cetățenii Republicii Moldova care doresc schimbare. Împreună cu ei vom învinge.