Prima pagină » Interviurile Gândul » INTERVIU EXCLUSIV. Jurnalista ucraineană Marianna Prysiazhniuk: „Diverse surse spun că va avea loc al doilea val al invaziei. De data aceasta, un atac asupra regiunii Rivne, de pe teritoriul Belarusului”

INTERVIU EXCLUSIV. Jurnalista ucraineană Marianna Prysiazhniuk: „Diverse surse spun că va avea loc al doilea val al invaziei. De data aceasta, un atac asupra regiunii Rivne, de pe teritoriul Belarusului”

INTERVIU EXCLUSIV. Jurnalista ucraineană Marianna Prysiazhniuk: „Diverse surse spun că  va avea loc al doilea val al invaziei. De data aceasta, un atac asupra regiunii Rivne, de pe teritoriul Belarusului

Marianna Prysiazhniuk, jurnalistă ucraineană, a acordat un interviu exclusiv pentru gandul.ro.  Extrem de îngrijorată de soarta țării sale și a oamenilor care au fost nevoiți să plece din calea războiului, jurnalista pledează pentru anchetarea la nivel internațional a crimelor de război comise de către ruși. Mai mult, deși oficial vedem etapizat runde de negocieri între delegația rusă și cea ucraineană, Marianna Prysiazhniuk dezvăluie faptul că, există diverse surse care spun că va avea loc un al doilea val al invaziei rusești, de această dată de pe teritoriul Belaruslui.

Un interviu despre puterea unei națiuni, despre o lume aflată între război și pace, dar și despre influența dezinformării și a propagandei care creează contextul perfect pentru conflict, dezbinare și război. Către ce  va duce războiul ruso-ucrainean, dar și care sunt mutările așteptate de Ucraina pe tabla de șah a marilor puteri?

Reporter: Suntem în cea de-a 26-a zi de război și lucrurile par să nu se oprească. Mai crezi că este viabilă calea diplomatică?

Marianna Prysiazhniuk: Calea diplomatică este ceea ce Ucraina vrea întotdeauna. Problema este că Rusia manipulează pe toate fronturi, inclusiv pe cel diplomatic. Calea diplomatică va fi posibilă după retragerea completă a trupelor rusești din teritoriu Ucrainei. Totuși eu cred, că toate crimele de război comise de către ruși și pe care continuă să le comită – distrugerea infrastructurii civile, medicale, blocada de la Mariupol, deplasarea forțată a oamenilor, bombardarea coridoarelor umanitare etc  – trebuie să fie anchetate la nivelul internațional. Deci, acum ar fi mai corect să vorbim despre responsabilitatea Rusiei pentru crimele împotriva umanității, conform dreptului internațional.

 

Visul conducerii ruse: reconstruirea Ucrainei!

 

Care este până la urmă scopul lui Putin, până unde crezi că va fi dispus să meargă?

Scopul lui Putin este distrugerea completă a Ucrainei. Acest lucru nu este pe deplin înțeles în Europa și Rusia știe asta foarte bine și folosește. Aceasta este o chestiune de „dificultăți de traducere”. Din punct de vedere istoric, nu este prima dată când Rusia încearcă să-i extermine pe ucraineni și un astfel de șovinism are rădăcini adânci. Cu toate acestea, la Kremlin este acum la putere, fără exagerare, un grup criminal care trăiește în trecut.

Conducerea rusă visează să reconstruiască Uniunea Sovietică – și aceasta este o amenințare pentru întreaga Europa, dar distrugerea ucrainenilor ca națiune joacă un rol special în acest sens. De exemplu, pașapoartele ucrainene sunt luate cu forța de la persoanele care sunt scoase cu forța din Mariupol spre Rusia. De ce?

Canalele rusești acordă o atenție deosebită umilirii limbii ucrainene. Mass-media rusă dezumanizează sistematic ucrainenii, expunându-i exclusiv ca populație rurală și needucată. De ce? Aceasta este o politică de genocid și ștergerea identității ucrainene. Putin nu este interesat de dezvoltarea economică sau tehnologică a țării sale. Este interesat de „măreția” imaginară a Rusiei. Dar cum își poate dovedi aceasta „măreție”? Prin nimic altceva decât crimă.

Vedem totuși, din când în când, aceste runde de negocieri. Crezi în ele, crezi într-un posibil armistițiu?

Este clar că Rusia folosește pauza diplomatică pentru a se regrupa trupele. Diverse surse spun că va avea loc al doilea val al invaziei. Și de data aceasta este așteptat un atac asupra regiunii Rivne, de pe teritoriul Belarusului. Mai mult, armata belarusă va acționa ca un front unit cu armata rusă, în timp ce, până în prezent, militari bieloruși nu au fost implicați direct, dar bombardările din teritoriul Belarusului au fost procedate de către armata rusă. Apropo, chiar ieri (n.r. -duminică, 20 martie) ambasadorul belarus a fugit din Ucraina. Aceasta este o confirmare suplimentară că Belarus se va alătura pe deplin războiului de ocupație. Ambasadorul belarus Igor Sokol a fugit din Ucraina în Moldova, de acolo în România și prin teritoriul Europei plănuiește să se întoarcă în Belarus.

Lukașenko și oficialii săi nu au de ales, ne amintim că datorită lui Putin, în 2020, au suprimat protestele și au rămas la putere. Putin ar dori să numească așa liderii și în Ucraina și să suprime alegerea ucrainenilor, așa cum sa întâmplat în Belarus.Mai mult, au vorbit deschis despre planul de întoarcere în Ucraina a lui Viktor Ianukovici, care a fugit la Rostov-pe-Don, în timpul Revoluției demnității din 2014.

Totodată, negocierile vor avea loc mai devreme sau mai târziu, iar acum pozițiile de negocieri se formează prin câmpul de luptă și acestea vor sublinia negocieri în viitor. Prin urmare, Occidentul trebuie s-o sprijine pe cât mai tare pe Ucraina pentru a ieși puternică din această confruntare.

 

Ucraina nu vrea compromisuri

 

Apropo de asta, spuneai într-un interviu că Ucraina a rămas singură în fața agresiunii ruse, iar militarii și cetățenii continuă să-și apere țara. Ce așteptări avea Ucraina în puzzle-ul acestui război?

Ucraina își va apăra independența până la capăt. Pentru noi, problema compromisului privind integritatea teritorială și independența este exclusă, deși pentru unii politicieni europeni obișnuiți să facă afaceri cu Rusia, aceasta ar fi o opțiune convenabilă. Dar ucrainenii nu o vor permite niciodată. Niciun compromis pe subiectul teritoriului nostru nu va fi discutat.

 

Cât de important a fost și este ajutorul Occidentului?

Ajutorul Occidentul – atât cu arme și sancțiuni împotriva Rusiei, cât și pentru refugiații din Ucraina – este foarte important, îl vedem și îl apreciem. În același timp, înțelegem că doar noi vom lupta pentru țara noastră. Într-un context mai larg, agresiunea rusă prezintă riscuri extrem de mari pentru Europa, urmând Statele Baltice și Moldova. Conform surselor mele, un grup de trupe ruse din Transnistria necontrolată, Moldova, așteaptă deja o comandă să se adune la așa-numita operațiune a lui Putin. Cum gândiți, este acesta un risc pentru România? E întrebare retorică. Sunt convinsă că, fără implicarea activă a României, Chișinăul nu va rezolva niciodată problema cu Transnistria, care acum reprezintă o amenințare atât pentru Ucraina, cât și pentru România.

În plus, dronele rusești deja au zburat de două ori în România și chiar în Croația. Nu credeți că Rusia arată foarte clar intențiile sale și că problema celui de-al Treilea Război Mondial este discutat prea târziu, pentru că este deja în derulare.
 

Europa a închis ochii la șantajul energetic al lui Putin

Cât crezi că va dura acest război? Ce le-a dat ucrainenilor, în toată perioada asta, forța să lupte, să se apere cu atâta îndârjire?

Este imposibil de prezis. Acest lucru va determina cât de dură va fi poziția Occidentului în viitor. Depinde cum se comportă și China. Cu toate acestea, este deja evident că, consecințele vor fi dureroase – atât pentru Ucraina, cât și pentru Europa. În prezent, mai multe orașe sunt blocate – în primul rând, Mariupol, orașele ocupate din regiunea Herson. Mariupol, un oraș cu o populație de peste 400 de mii de locuitori, este aproape distrus. Harkiv este aproape distrus. Bombardamentele la Kyiv, Mykolaiv. Ne vom confrunta cu costuri de recuperare extrem de mari.

În plus, Ucraina nu poate desfășura acum o campanie de semănat din cauza ostilităților – acest lucru se va simți într-o oarecare măsură și în Europa, deoarece rutele de aprovizionare cu alimente sunt întrerupte. În cele din urmă, criza energetică.

De ani de zile, Europa a închis ochii la șantajul energetic al lui Putin, la Crimeea, la Donbas, la războiul din Georgia, pentru câștiguri pe termen scurt. Consecințele se vor simți pentru noi toți, dar astăzi luptăm pentru viitorul nostru împreună și acesta este lucrul principal.

Sursa: Profimedia

 Dezinformare, propagandă, dezbinare, război

 
Ești jurnalist, tocmai de aceea o să te întreb cât de dăunător este, pe lângă acest război al armelor, și războiul fake news-ului?

Da, influența dezinformării și a propagandei este foarte puternică. Propaganda creează un context de război și o scuză. Rusia a lucrat cu acest pretext mulți ani înainte de invazii. În primul rând, acestea sunt povești falsificate despre „genocidul” din Donbass, care a devenit un fel de „casus belli” pentru o invazie pe scară largă. Aici vreau să reamintesc că, în toți acești opt ani, Donbas a fost ocupat cu trupele ruse.

În al doilea rând, sunt aplicate și tehnici clasice de propagandă militară, precum „dezumanizarea” și „umanizarea” – de exemplu ei se numesc „oameni politicoși”, care de fapt eliberează Ucraina de naziști.

De asemenea, aș dori să scot în evidență propaganda din străinătate, care astăzi este îndreptată și împotriva ucrainenilor, în primul rând, împotriva refugiaților. Este o limbă de ostilitate și discreditare a ucrainenilor care au fost forțați să fugă de război.

    Teama cea mai mare în fața războiului

 

De ce ți-a fost frică cel mai tare în perioada asta, ce te neliniștește cel mai mult?

Mi-e frică să nu-mi pierd țara, mi-e teamă că cineva vrea să-mi ia steagul, pașaportul meu, limba mea. Este important pentru mine, pentru că așa și sunt eu. Sunt ucraineancă, și cetățeancă ucraineană. Pentru mine, sunt lucrurile de bază.

Și mă simt amenințată că milioane de oameni ca mine vor fi distruși doar din cauza felului în care ne simțim. Vorbesc ucraineană, rusă, engleză și română. Am colegi cu care vorbim doar rusă și problema limbii nu a fost niciodată o problemă în Ucraina.

 

Surse foto:facebook Marianna Prysiazhniuk

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele