INTERVIU EXCLUSIV. Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei de Apărare din Senat: „Războiul va schimba major datele problemei la nivel global. Rusia va fi principalul pierzător, ajungând la statutul de putere locală, nici măcar regională”

Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei de Apărare din Senat, a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru gandul.ro care sunt repercusiunile războiului ruso-ucrainean și ce va schimba el la nivel global. În calitate de președinte al Comisiei de Apărare, domnia-sa a vorbit și despre lecțiile învățate de către cei care ne conduc, atât din speța pandemiei și acum din cea a războiului.  Un interviu despre decizii, strategii, portițe deschise, dar și destine schimbate într-o lume în care, până nu demult războiul părea ceva de neimaginat. O lume prinsă, dincolo de războiul armelelor, într-un război economic, informațional și cognitiv. 

Reporter: Suntem în cea de-a 54- a zi de război ruso-ucrainean. Cum ați văzut/ simțit în toată această perioadă întreaga situație?

Nicoleta Pauliuc: A fost o perioadă incredibil de tensionată şi de încărcată. Poate cu excepţia premierului Nicolae Ciucă şi a unor contingente din armată, niciunul dintre noi n-a trăit experiențe de război. De aceea, a fost foarte greu de procesat tragedia umană generată de agresiunea brutală, ilegală și nejustificată a Federaţiei Ruse în Ucraina.

Trei lucruri m-au impresionat în mod deosebit. Pe primul loc aş pune patriotismul de care au dat dovadă ucrainenii. Cu sacrificii imense şi un curaj ieşit din comun, au oferit o lecţie întregii lumi despre ce înseamnă să-ţi iubeşti ţara. De asemenea, am fost absolut mişcată de felul în care societatea românească s-a mobilizat pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni. Cred că românii, ca şi polonezii, au dat un exemplu întreg globului pământesc despre ce înseamnă să le oferi sprijin celor aflaţi într-un mare necaz.

Este o învăţătură extraordinară şi pentru noi, ca politicieni, să vedem din ce popor extraordinar facem parte. Nu în ultimul rând, aş sublinia faptul că România a înţeles în sfârşit că are un loc important pe scena geopolitică actuală şi că, prin acţiune politică, diplomatică sau economică, putem să ne atingem obiective importante pentru care luptăm de la intrarea noastră în UE.  În general, în fiecare zi când citesc rezumatul evoluţiilor militare şi politice din Ucraina, am acelaşi gând: nu trebuie să ne obişnuim cu răul şi trebuie să luptăm împotriva lui. Cum spunea marele filosof şi teoretician politic irlandez Edmund Burke, „pentru ca răul să triumfe, este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic”. Iar eu cred că noi, România, UE, NATO facem multe lucruri pentru ca răul să nu câştige această bătălie împotriva binelui în Ucraina.

România este indubitabil de partea bună a istoriei

Privind în urmă, vă așteptați ca Vladimir Putin să invadeze Ucraina?

Erau două lucruri contrastante. Pe de o parte, informaţiile venite pe zonă militară şi de intelligence dinspre NATO şi SUA care arătau că invazia rusească este inevitabilă. Pe de altă parte, logica primară ne arăta că, un asemenea război de agresiune, va afecta în egală măsură Federaţia Rusă şi, pe cale de consecinţă, pierderile ar fi mai mari decât câştigul. Una peste alta, la nivelul statului român, am fost, pe cât posibil, pregătiţi. La două lucruri nu ne-am aşteptat: la rezistenţa eroică a ucrainenilor şi la dezorganizarea accentuată a armatei roşii.

În rest, cred că lumea civilizată – cu mici excepţii care se pot număra pe degetele de la o mână – a dat dovadă de multă solidaritatea faţă de Ucraina şi a oferit sprijin concret. Inclusiv măsurile de sancţiune economică dispuse de Uniunea Europeană, SUA şi Marea Britanie sunt parte integrantă a unui conflict pe o scară mai largă între răul reprezentat de Federaţia Rusă şi civilizaţia occidentală ca exponent al binelui. România este indubitabil de partea bună a istoriei.

România are un grad de dependenţă scăzut de gazul rusesc

Credeți că ar fi nevoie de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei decât cele impuse până acum?

Aş spune că sancțiunile luate de Occident împotriva Rusiei sunt dure, scopul lor fiind să contribuie la întoarcerea rezultatului acestui război şi să oprească vărsarea de sânge în Ucraina. Singurul element suplimentar pe care Europa poate să-l ia în considerare ar fi embargoul total asupra gazului şi petrolului rusesc. Există deja o rezoluţie a Parlamentului European în care grupul PPE, din care fac parte şi europarlamentarii PNL, cere o astfel de soluţie paneuropeană, numai că deciziile vor fi luate de la stat la stat.

România are un grad de dependenţă scăzut de gazul rusesc şi, odată cu operaţionalizarea interconectării cu gaz natural lichefiat din Grecia şi Bulgaria, am fi clar independenţi încă din vara acestui an. Sunt însă ţări unde gazul ieftin este o temă mai sensibilă şi care, probabil, vor frâna luarea unor decizii mai tranşante.

„Sprijin pentru România” va oferi o gură mare de oxigen atât populaţiei

Sunteți președintele Comisiei de Apărare din Senat. Cum s-au comportat politicienii noștri, cei care ne conduc, în contextul acestei crize economice, suprapusă peste o criză socială și una pandemică?

Poate că nu sunt lucruri pe care publicul larg să le cunoască sau să le aprecieze la adevărata valoare, dar vă pot spune că diplomaţia românească a funcţionat cu motoarele la turaţie maximă. Preşedintele Iohannis, Premierul Ciucă şi ministrul Aurescu au făcut eforturi extraordinare pentru România şi Republica Moldova în această perioadă. Nicicând ţara noastră nu s-a bucurat de o imagine atât de bună la scară globală, nu a contat atât de mult, la fel cum niciodată şansele Republicii Moldova de a adera la UE nu au fost mai mari. Ţara noastră a făcut paşi uriaşi înainte prin comparaţie cu alte ţări membre mai vechi ale UE care au şovăit sau au dat mesaje contradictorii. Anii ce vor veni vor arăta că direcţia Vest pe care Administraţia Iohannis a promovat-o constant se vor traduce prin bunăstare, progres social şi securitate pentru români.

Evident că un război precum cel declanşat de ruşi în Ucraina are şi efecte socio-economice nedorite. Am văzut cu toţii analiza Băncii Mondiale care vorbeşte de un recul al creşterii economice regionale, deci, implicit şi pentru România. Eu sunt însă optimistă că pachetul de măsuri socio-economice al Guvernului Ciucă intitulat „Sprijin pentru România” va oferi o gură mare de oxigen atât populaţiei, cât şi mediului de afaceri, iar anul 2022 se va încheia cu un avans al PIB-ului mai mare decât cel estimat în acest moment.

Coaliţia formată din PNL şi PSD s-a născut nu din dragoste

Care sunt lecțiile pe care credeți că le-au învățat politicienii, dar și cetățenii,  din perioada pandemiei și acum din cea a războiului?

Coaliţia formată din PNL şi PSD s-a născut nu din dragoste, ci din necesitate. Aş spune, deci, că este o dublă lecţie la mijloc: solidaritate şi responsabilitate. Un Guvern care să nu aibă sprijin politic şi să nu fie stabil ar fi eșuat în faţa provocările pe care toate aceste crize suprapuse le generează. Aş aprecia că Opoziţia nu a înţeles pe deplin obiectivele strategice pe care le avem de atins şi nici nu are o analiză prea coerentă despre efectele pe care războiul şi situaţia economică le generează – de aceea, unele acţiuni ar putea intra în categoria teribilisme gratuite.

De cealaltă parte, aş spune că românii înţeleg şi simt foarte bine prin ce trecem, nu degeaba cota de încredere în PNL şi în Premierul Ciucă se află pe un trend uşor ascedent. În acest moment, oamenii responsabili lasă la o parte diferendurile de ordin politic sau ideologic şi luptă pentru o cauză comună.

Nu aş spune neapărat că, după mai bine de doi ani de crize succesive, clasa politică românească s-a primenit sau a progresat. Aş spune însă că se vede mai bine cine a ţinut linia dreaptă şi cine s-a dedat la populisme ieftine. Nu trăim în cea mai bună dintre lumile posibile, dar suntem măcar într-o situaţie de linie de plutire şi în care vaporul nu ia apă.

Ce credeți că se va schimba pentru totdeauna după războiul ruso-ucrainean? Vom avea o nouă ordine mondială?

Sintagme precum „o nouă ordine mondială” au intrinsec o nuanţă care împinge la o zonă de gândire conspiraţionistă. Cred însă că războiul ruso-ucrainean va schimba major datele problemei la nivel global. Federaţia Rusă va fi principalul pierzător, ajungând la statutul de putere locală, nici măcar regională dacă ne gândim la izolarea care îi va fi impusă mult timp de acum înainte. Cred că războiul declanşat de ruşi ne-a ajutat să înţelegem că Europa şi SUA împărtăşesc aceleaşi principii şi valori, de unde trag concluzia unei cooperări pe scară mult mai largă după ani întregi în care mesajele au fost oarecum confuze.

Sunt convinsă că, având în vedere ce se întâmplă în această perioadă, toate statele europene înţeleg valoarea independenţei energetice faţă de Federaţia Rusă şi că vor fi accelerate procesele interne de decizie astfel încât acest deziderat să fie atins. La fel cum cred că ţările din Estul şi Centrul Europei vor conta tot mai mult în cadrul construcţiei europene. Având în vedere prestaţiile României, Poloniei, Cehiei, ţărilor baltice în perioada războiului, cred că vocea noastră va fi tot mai pregnantă la nivelul UE.

Speranţa mea, ca preşedinte al Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, este că România nu va rămâne la statutul de peninsulă a UE şi NATO înspre Est şi că alături de noi în UE vor veni şi Republica Moldova, şi Ucraina. Fără îndoială, în anii ce vor urma, va trebui să ne implicăm activ în reconstrucţia Ucrainei, ceea ce cred că oferă perspective economice importante mediului de afaceri de la noi pentru a se extinde în regiune.

Nu cred că Ucraina ar fi fost obiectivul final al administraţiei actuale de la Kremlin

Ce credeți că a sperat Putin să câștige din invazia asipra Ucrainei? A fost Ucraina miza sau doar victima colaterală?

Vladimir Putin s-a bazat pe informaţii vădit false. Într-un sistem autocratic, a fost izolat şi a auzit doar ceea ce voia să audă. Din această perspectivă, războiul pe care l-a declanşat s-a bazat pe premize false şi rezultatul este un eşec răsunător care va pune Federaţia Rusă pe butuci atât din perspectivă economică, dar mai ales din perspectivă diplomatică. Nicicând ruşii nu au fost mai izolaţi decât în această perioadă.
Vladimir Putin s-a format într-o perioadă în care URSS credea în mitul unei lumi bipolare. Federaţia Rusă pe care şi-au imaginat-o liderii actuali de la Kremlin trebuia să fie reîncarnarea Uniunii Sovietice, care avea ca perlă a coroanei chiar Ucraina.

Pentru ei, aşteptarea era o victorie rapidă şi instalarea unui regim controlat total de la Moscova. Dacă îndeplineau acest obiectiv, puteau avansa mai departe şi nu se ştie cât de mult curaj ar fi prins. Tocmai de aceea aprecierea mea este că Ucraiana luptă pentru întreaga Europă şi este important să fie sprijinită pentru că România nu îşi doreşte să fim vecini cu „marele urs de la Est.” Nu cred că s-a pus vreodată problema în mod real a unui atac pe scară largă asupra unui stat membru NATO, dar nici nu cred că Ucraina ar fi fost obiectivul final al administraţiei actuale de la Kremlin.