Interviu Gândul cu procuroarea trimisă de Administrația Obama să-i învețe pe români cum să scape de MARELE JAF NAȚIONAL: „Corupția este infracțiunea cu cele mai multe victime”

Corupția este infracțiunea cu cele mai multe victime, spune, într-un interviu acordat gândul, Jimmye Warren, procuroare de top în SUA, care a instrumentat dosare deosebit de grele și care a venit acum în România, din partea Departamentului de Justiție al SUA, pentru a-i pregăti pe anchetatorii români în domeniul luptei împotriva corupției.

Jimmye Warren a intrat în procuratură în 1979 și, timp de 12 ani, a fost procuror federal în districtul Columbia, și apoi în California. A investigat în acea perioadă dosare de trafic de droguri. Din 1991 și până în 1993, a fost transferată la structura centrală a Departamentului de Justiție al SUA, unde investigat dosare de spălare de bani și trafic de droguri. Din 1993, timp de doi ani, a investigat dosare importante, printre care și un caz de corupție în Utah, și a inițiat un dosar penal care a vizat industria tutunului. A continuat investigațiile privind industria tutului până în 2001, coordonând în paralel și dosare care priveau fraudarea sistemului asigurărilor de sănătate.

În perioada 2001- 2009, a lucrat în cadrul departamentului de training al Departamentului de Justiție. Până în 2013, a fost detașată în Macedonia, unde a consiliat autoritățile în redactarea noului Cod Penal.

Mai departe, interviul integral cu renumita procuroare americană:

gândul: Cum ați defini corupția? Cum se raportează un procuror american la corupție?

Jimmye Warren: Corupția este definită în lege. Informal, corupția o definim astfel: orice sumă de bani dată unui funcționar pentru a-și îndeplini îndatoririle în mod incorect, în detrimentul poporului american. O mită dată unui membru al Congresului pentru a susține o lege pe care altfel nu ar fi susținut-o înseamnă corupție. Plata unor judecători pentru a respinge plângeri sau pentru a anula amenzi de circulație înseamnă corupție. Oricând un oficial al statului acceptă orice altceva decât salariul său pentru a-și face treaba.

De ce i-ar păsa cetățeanului de anchetarea corupției? Nu e ca și cum congressmen-ul sau funcționarul fură din buzunarul său, ar spune unii. Pare o ..

Crimă fără victime? Dar de fapt este, probabil, infracțiunea cu cele mai multe victime. Toată societatea pierde atunci când reprezentanți ai guvernului acționează în interes personal sau privat, în loc să acționeze în interesul poporului. Acesta este epicentrul corupției. Spre exemplu, dacă ar costa cu 20% mai mult construcția unui avion pentru armată pentru că cineva dă mită pentru ca o anumită companie să primească contractul, acei bani facturați în plus provin din buzunarele fiecărui american din taxele pe care le plătim. Astfel că, în realitate, corupții fură din buzunarele noastre. Corupția omoara încrederea cetățeanului în onestitatea și responsabilitatea guvernului său. Când oamenii își pierd încrederea că guvernul lor acționează în interesul public, întreaga societatea pierde. De aceea este una din cele mai grave infracțiuni.

În România, avem o discuție serioasă de ceva vreme despre imunitatea parlamentarilor. În SUA, un congresmen poate fi arestat pe loc sau procurorii trebuie să ceară permisiunea Congresului? Au imunitate?

Procurorii nu au nevoie de permisiunea Congresului pentru a ancheta un ales. Ar putea să analizeze cazul un superior din Departamentul de Justiție pentru a fi siguri că dosarul este solid. Dacă pot fi arestați pe loc? Probabil nu chiar în clădirea Congresului, dar nimeni de acolo nu trebuie să aprobe asta. Nu există niciun fel de imunitate față de acțiune criminale comise de oricare dintre oficialii guvernului. Există o singură excepție foarte tehnică, ce spune că niciun membru al Congresului nu poate fi anchetat pentru declarațiile pe care le face în Congres. Pot spune orice acolo fără frică.

Dar dacă pleacă din Congres să servească o cafea într-un local din apropiere și acolo fac afirmații care pot fi considerate defăimătoare, pot fi trași la răspundere ca oricine altcineva.

Dacă un congressman este investigat el mai poate activa în legislativul american, poate scrie și vota legi?

Până la o condamnare, își poate păstra demnitatea. De cele mai multe ori, ei demisionează după ce sunt acuzați oficial de o infracțiune. Legea noastră prevede că nicio persoană condamnată nu poate face parte din Congres.

Chiar dacă primește o sentință cu suspendare?

Nu are importanță. Singura diferență este legat de situația în care este condamnat pentru o infracțiune gravă (felony) sau pentru o infracțiunne mai puțin gravă (misdemeanor). Dacă este condamnat pentru o infracțiune la șase luni de închisoare, asta înseamnă că avem o infracțiune mai ușoară și poate continua mandatul. Dacă este condamnat pentru o infracțiune gravă, adică peste un an, nu poate să mai facă parte din legislativ.

Cât de previzibilă e legea penală în SUA? Se schimbă des? Au existat cazuri în care dosare penale să pice din cauză că o lege a fost modificată?

În primul rând, vorbim de legea federală (care acoperă toate Statele Unite n.red), nu legile locale. Legea federală se schimbă, dar nu aș putea spune că extrem de des. E totuși treaba Conresului să schimbe legea. Dacă se schimbă în timpul unei anchete, atunci sigur că și noi schimbăm incadrarea.

Ați avut cazuri sau senzația că membrii ai Congresului au schimbat legea pentru a scăpa de dosare penale?

Nu. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva și nici nu cred că se va întâmpla asta. Este greu ca o lege să fie promulgată în sistemul nostru legislativ. Trebuie să treacă prin Camera Reprezentanților și Senat și apoi să fie aprobată de președinte. Eu nu pot să concep ca o lege să treacă printre toate aceste filtre doar pentru ca un congresmen să scape de dosarul penal.

Dacă vorbim de corupție, vorbim și de acumulări de averi ilicite. Cum funcțioează în SUA confiscarea bunurilor, averilor provenite din infracțiuni?

Noi avem mai multe tipuri de confiscare. Principiul de bază al legii americane este acela că statul poate pune sub sechestru și poate confisca prin sentință judecătorească acele bunuri care au fost utilizate pentru comiterea unor infracțiuni. Mașina care a fost utilizată în jefuirea unei bănci, arma cu care a fost amenințat funcționarul de la bancă, spre exemplu. Aceste sunt instrumentele folosite în comiterea unei infracțiuni. Guvernul mai poate solicita și confiscarea bunurilor produse de o activitate infracțională. Astfel că, dacă faci 1 milion de dolari din trafic de droguri și noi dovedim că nu sunt produși pe cale legală, putem să îi sechestrăm și să ii confiscăm. De asemenea, și orice bunuri cumpărate cu acești bani. Dacă ai cumpărat casa, mașina din banii din trafic, putem să le confiscăm.

Procedura de confiscare este uneori integrată în procesul care privește infracțiunea de trafic de droguri sau poate să fie un dosar separat după sentința definitivă. Dar sunt legate.

Dar să zicem că șeful unui clan mafiot își transferă averea pe numele unui prieten…

Putem să urmărim traseul banilor sau al bunurilor. Devine mai complicat, dar dacă noi stabilim că transferul de bani sau bunuri a fost făcut pentru a evita procedura de confiscare, atunci nu există niciun impediment.

Cât de mult durează ca statul să intre în posesia bunurilor?

Depinde cât de mult ne ia nouă să identificăm bunurile. Uneori, e ușor, pentru că pot fi pe numele suspectului sau în conturi. Dar în unele cazuri, își transferă banii în conturi din alte țări. Ne ia o perioadă.

Dar să zicem că avem un membru al mafiei condamnat și care are pe numele său un bloc de locuințe pe care îl identifici. Cât durează?

În primul rând, trebuie să ceri de la instanță să pună un sechestru pe imobil. Astfel că bunul respectiv nu mai poate fi transferat sau vândut. După care judecătorul decide confiscarea. În termenii voștri de referință, probabil ar fi rapid. Nu durează 10 ani în mod clar.

Poate durează șase luni sau un an.

După confiscare, ce se întâmplă cu banii? Intră în bugetul sistemului judiciar sau în bugetul statului?

Depinde de sursa lor. Sunt prevederi speciale în privința banilor proveniți din traficul de droguri. Ni se permite ca banii sau bunurile să fie împărțiți între instituțiile care au participat la investigație. Dacă avem un departamente de poliție care a lucrat cu FBI, pot cere o parte din bani, dar numai pentru dotarea instituției. Scopul nu este să îi plătim din aceste fonduri, ci doar să le întărim capabilitățile pentru viitoare investigații. Uneori, în loc să vindem mașina, o transferăm unei agenții sau unui departamente de poliție, să o folosească pentru investigațiile sub acoperire. Altfel, banii intră în bugetul general.

Într-un interviu în exclusivitate acordat recent ziarului gândul, senatorul republican John McCain a vorbit și el despre importanța luptei anticorupție în România. „Respectăm enorm persoana care conduce instituția anticorupție (Laura Codruța Kovesi – n.r), cred că este un adevărat erou și evident, dacă Parlamentul a acționat în așa fel încât să-i restricționeze activitatea și să o dea înapoi, asta ne afectează relațiile”, a spus John McCain, pentru gândul. Mai jos, interviul video acordat de John McCain, împreună cu colegii săi, republicanul Ron Johnson și democratul Christopher Murphy: