INTERVIURILE GÂNDUL. Ministrul Teodor Baconschi, despre declarațiile președintelui Băsescu ce au stârnit un RĂZBOI DIPLOMATIC între România și Rusia: „Dați-mi definiția gafei”
Ministrul de Externe Teodor Baconschi a acceptat să vină laInterviurileGândul. Oficialul a vorbit despre scandaluldiplomatic dintre România și Rusia, după ce Ministerul rus deExterne a condamnat în termeni duri o declarație făcută depreședintele Băsescu într-o emisiune TV.
Băsescu spunea că ar fi dat și el ordinul „Soldați români, văordon să treceți Prutul”, în conjunctura istorică de acum 70 deani. După ce Moscova a calificat declarația drept „bravadănerușintă, ministrul român de Externe spune în interviul acordatgândul că „nutrebuie să supraestimăm semnificația unor opinii personale pemarginea unui subiect istoric îndepărtat, tragic de ambele părți șicare rămâne să fie evaluat în istoriografia din cele douățări.”
Întrebat dacă declarația președintelui Băsescu nu este o gafă,Baconschi a replicat: „Dați-mi definiția gafei. Este o opinie lacare președintele României are dreptul, ca și noi doi, și asta esteexprimarea unei opinii în cadrul unui interviu pe un subiectistoric, iar atitudinile oficiale adoptate de un guvern și un statîn raport cu alt stat trebuie să se cantoneze în canaluloficial.”
Ministrul român de Externe mai spune că „era normal ca AmbasadaFederației Ruse de la București, cu care avem un dialog constant,să vină să întrebe, să ceară clarificări, și nu să primim pe rețelede socializare din partea ambasadorului Rusiei la NATO, domnulRogozin, niște fragmente de informație pe twitter. În mod normal,statele dialoghează prin ministerele lor de Externe și ne așteptămca perpetuarea dialogului nostru să se producă pe acest canaloficial, consacrat.”
Citiți mai jos partea din interviu în care TeodorBaconschi vorbește despre relația dintre România șiRusia.
Un sumar al principalelor declarații:
– Ce spune Teodor Baconschi despre candidatura sa lapreședinția României: „Mă gândesc”. Găsiți aici continuareadeclarației
– În cadrul aceluiași interviu, ministrul român a vorbit șidespre disputele diplomatice cu Ungaria, după ce Bucureștiul aanunțat proiectul de regionalizare a României: „Este un ping-pongde declarații politice cu miză internă, electorală sau nu, și MAEtrebuie să își păstreze echilibrul și serenitatea în abordarearelației bilaterale”. Vedeți aici cândcrede Baconschi că ar putea Guvernul să pună înpractică proiectul și cum răspunde atunci când e întrebat dacă PDLse simte șantajat de UDMR.
– O altă temă a discuției a fost intrarea României în spațiulSchengen. „Se conturează într-adevăr scenariul unei adeziuni în doipași”, spune ministrul român de Externe. Găsiți aici parteade interviu în care sunt detaliați aceștia.
– Baconschi a încercat să explice și declarația sa de admirațiefață de ministrul Dezvoltării, Elena Udrea: „conținea autoironie”.Vedeți aici cespune Teodor Baconschi despre „farmecul” Elenei Udrea și ce auratat „oamenii inteligenți”
– Ministrul de Externe și milionul de români care să voteze PDLprin corespondență: „Este bine să fii cât mai ambițios”. Continuareadeclarației o găsiți aici.
– Șeful Ministerului de Externe a comentat și discuția pornităde președintele Băsescu, legată de înființarea unui nou minister,cel al fondurilor europene, dar și circulara pe care liderii PDL autrimis-o în teritoriu și prin care cereau informații despreevenimentele locale, culturale, religioase pentru ca șefiipartidului să participe. Teodor Baconschidespre Băsescu la Guvern și liderii PDL trimiși „la firul ierbii”să se întâlnească, în țară, „cu oameni vii,concreți”
– Teodor Baconschi vorbește și despre criza economică mondială.Baconschi: „Vreți să spuneți că oricum va fi un dezastru global dincare România nu are cum să scape. Ăsta este sensul întrebării?”Aflați aici ceîntrebare l-a iritat pe ministrul deExterne
– Teodor Baconschi a făcut și câteva comentarii după vizitapremierului israelian la București: „israelienii șipalestinienii trebuie să trăiască și de acum înainte, sau mai exactdupă apariția unui stat palestinian, totîmpreună”
Declarațiile despre războiul diplomatic dintre Româniași Rusia
CP: – Domnule ministru, o să intrăm direct în subiectul deactualitate și am să vă dau un citat. Este de la MinisterulAfacerilor Externe din Rusia. Sună așa: „O asemenea bravadănerușinată care justifică agresiunea nazistă și întinează memoria amilioane de victime ale nazismului este inacceptabilă și trebuieevaluată cum se cuvine în Europa Civilizată”. Știți, desigur, esteun răspuns la o declarație a președintelui Traian Băsescu făcutăîntr-o emisiune TV. Cum vi se pare declarația ministerului rus?
Teodor Baconschi: – Ministerul AfacerilorExterne a reacționat la această declarație printr-un comunicat depresă în care deplângea tonul nediplomatic al limbajului folosit șifaptul că nu au fost utilizate canalele bilaterale obișnuite pentrua clarifica contextul.
CP: – Trecând peste această remarcă și sancțiune de formă pecare a dat-o Ministerul de Externe român, fondul…
Teodor Baconschi: – Diplomația este formală.Lucrează cu simboluri, forme și își dozează limbajul pentru atransmite un mesaj politic corect.
CP: – Și pe fondul problemei, cum ați reacționa?
Teodor Baconschi: – Trebuie să evocăm 20 de anide relație româno-rusă destul de complicată. România a fost ultimulstat, care în aprilie 1991 a încheiat un tratat politic cu URSS, cucâteva luni înainte de colapsul URSS. Tot România a fost ultimulstat european care, în 2003, a încheiat un tratat politic cu Rusia.Se vede de aici că am fost în contratimp cu restul țărilor centralși est-europene. Două teme au blocat agenda bilaterală. O tematicăde securitate, care își avea originea într-un articol din tratatulcu URSS, semnat de Ion Iliescu în 1991, dar neratificat de cătreParlament, care ar fi permis interpretatea că România trebuia săconsulte Rusia dacă vrea să adere la NATO. Era o prevedere pe carenegociatorii ruși o tot rostogoleau în noile variante de text înanii 1990. Al doilea set de probleme pentru care nu am găsit oabordare unitară ține de istoria comună, adică de condamnareaPactului Molotov-Ribbentrop și de problema Tezaurului Românieievacuat la Moscova între 1916 și 1917, cu garanțiile stateloraliate și care nu a fost restituit integral. Compromisul a fostgăsit prin includerea în Acordul conex la acest tratat acondamnării în egală măsură a Pactului Molotov- Ribbentrop și aparticipării României alături de Germania în al Doilea RăzboiMondial. Cât privește discuția pe tezaur, s-a agreat în 2003, totîn Acordul conex, înființarea unei așa-zise comisii obștești, adicăa unei comisii neguvernamentale de experți, de istorici, pentru căasta a negociat în acel moment domnul Cristian Diaconescu. Cred cănu se putea obține mai mult.
Relația româno-rusă este complicată și pentru că cele douăcapitale au perspective diferite asupra evoluțiilor din RepublicaMoldova. România a fost primul stat care a recunoscut independențaRepublicii Moldova, în august 1991, chiar în ziua în care a fostdeclarată independența, și sprijinim parcursul european al statuluivecin, parcurs pentru care se pronunță 75% din locuitoriiRepublicii Moldova, conform sondajelor. Prin urmare, pe acest fond,căutăm să obținem o normalizare a tonului în dialogul bilateral.Există și evoluții pozitive, bunăoară în 2010 România a realizat unrecord la exporturile către Federația Rusă, cu mărfuri în valoarede peste 1,1 miliarde dolari.
CP: – Deficitul rămâne însă mare.
Teodor Baconschi: – Oricum, avem și mariinvestitori ruși activi pe piața românească. Apoi o firmăromânească din domeniul serviciilor petroliere, UPETROM, a fostremarcată pentru lucrările de calitate executate în Rusia, chiar decătre premierul Vladimir Putin. Ne lipsește însă un dialog politicdirect între părți, așa cum ar trebui să existe între douădiplomații mature. În cele 18 luni de mandat la MAE eu am avutcâteva întâlniri cu ministrul Serghei Lavrov, în marja unorevenimente multilaterale. S-au consumat și două runde de consultărila nivel de secretar de stat, cu ocazia predării președinției OCEMN(Organizația Cooperării Economice la Marea Neagră-n.red.) când iaram avut o discuție bună cu prim-viceministrul de externe AndreiDenisov. Chiar acum o săptămână a avut loc și întrevederea lanivelul vice-copreședinților din cadrul Comisiei MixteInterguvernamentale pe Cooperare Economică. O să înființăm un nouGrup de lucru pe agricultură, domeniu în care Rusia este foarteinteresată. La capitolul diplomație culturală avem câteva proiecteimportante: pregătim acum un volum de documente privind prizonieriide război din URSS și un altul despre relațiileromâno-sovietice.
CP:- Dvs spuneți în momentul de față că venim după 20 de ani derelații sinuoase cu Rusia. Declarațiile președintelui Băsescu nu aupus gaz pe foc?
Teodor Baconschi: – În primul rând, dupădeclarațiile la care faceți referire era normal ca AmbasadaFederației Ruse de la București, cu care avem un dialog constant,să vină să întrebe, să ceară clarificări, și nu să primim pe rețelede socializare din partea ambasadorului Rusiei la NATO, domnul(Dmitri)Rogozin, niște fragmente de informație pe twitter. În modnormal, statele dialoghează prin ministerele lor de Externe și neașteptăm ca perpetuarea dialogului nostru să se producă pe acestcanal oficial, consacrat.
CP: – Dvs sunteți de acord cu afirmația președintelui Băsesculegată de cei 70 de ani de la celebra „Soldați români, vă ordontreceți Prutul”. Președintele spunea că, dacă ar fi fost în aceaepocă istorică, ar fi dat același ordin.
Teodor Baconschi: – Cred că nu trebuie săsupraestimăm semnificația unor opinii personale pe marginea unuisubiect istoric îndepărtat, tragic de ambele părți și care rămânesă fie evaluat în istoriografia din cele două țări.
CP: – Deci opinie personală, acesta este cuvântul-cheie încalificarea acestei declarații?
Teodor Baconschi: – Evident, era o opiniepersonală, exprimată în cadrul unui interviu.
CP: – Ce le spuneți celor care au zis că această declarație apreședintelui este o gafă, o mare gafă diplomatică?
Teodor Baconschi: – Cine a zis asta, domnul(Dmitri) Rogozin? Citați-mi câteva autorități care s-au exprimat înacest sens.
CP:- Ministerul de Externe rus a numit-o „bravadănerușinată”.
Teodor Baconschi: – Da, și noi am condamnatcaracterul cu totul neuzual al acelui comunicat din parteapurtătorului de cuvânt al ministerului rus.
CP:- Deci să înțeleg că nu a fost o gafă.
Teodor Baconschi: – Dați-mi definiția gafei.Este o opinie la care președintele României are dreptul, ca și noidoi, și asta este exprimarea unei opinii în cadrul unui interviu peun subiect istoric, iar atitudinile oficiale adoptate de un guvernși un stat în raport cu alt stat trebuie să se cantoneze în canaluloficial.
CP: – Domnule ministru, eu am dreptul la o opinie. Dvs.,președintele țării reprezentați totuși instituțiile în frunteacăror sunteți. Opinia dvs. personală este mai puțin personală înmomentul în care sunteți ministru de Externe….
Teodor Baconschi: – Vă rog să nu facem discuțiipe marginea delictului de opinie, să continuăm discuția pe subiectede politică externă.
CP: – Ați discutat cu ambasadorul Rusiei la București aceastăchestiune?
Teodor Baconschi: – Am o relație foartedeschisă cu ambasadorul Alexander Ciurilin, ușa mea a fost deschisăîn permanență pentru acest dialog, îl aștept oricând își vamanifesta dorința pentru continuarea lui.
CP: – Vă invit să trecem la o altă temă, oarecum legată deaceasta. Vorbeați despre Chișinău. Moldova a fost întotdeauna omiză în discuțiile dintre Moscova și București. Cum vi se pareevoluția politică pe scena de la Chișinău? Comuniștii se reîntorcla putere.
Teodor Baconschi: – La ultimele alegeri locale,Partidul comuniștilor din Moldova s-a situat pe locul 2, după PLDM.Asta nu face însă mai puțin evidente provocările pe care elitapolitică de la Chișinău trebuie să le asume în acest moment: lipsaunui președinte, imposibilitatea de a găsi o soluție la aceastăproblemă, menține deschis riscul alegerilor anticipate, deciperspectiva instabilității politice interne; apoi obiectivul de amenține la guvernare actuala coaliție pro-europeană și reformistă.Într-o democrație emergentă este obligatoriu ca forțele politiceorientate spre dialogul cu UE să își mențină coerența. Și,bineînțeles, conflictul din Transnistria. Mesajul nostru și alprietenilor Republicii Moldova din UE este clar, Alianța trebuie sărămână unită pentru a continua reformele, este nevoie de mai puținăenergie consumată în dispute interne și mai multă concentrare pereformarea statului. România acordă tot sprijinul pe liniaministerelor, a agențiilor guvernamentale pentru realizarea acestorreforme și, dacă Alianța rămâne unită, dacă guvernul Filat continuăacelași program de guvernare, sunt optimist cu privire la viitoruleuropean al Republicii Moldova.
CP: – Formula de negociere 5 plus 2 a eșuat recent. Care suntmotivele?
Teodor Baconschi: – S-a creat așteptarea că laMoscova, cu prilejul reuniunii 5 plus 2, vor fi reluate negocierileoficiale, pentru că formatul acesta de negociere nu s-a mai reunitîn mod oficial. În comentariile observatorilor occidentali, rundade la Moscova urma să se încheie cu un succes pentru diplomațiarusă. Nu a fost așa, dar sperăm că Rusia va rămâne angajată șideterminată ca următoarea rundă, din septembrie probabil, să fie unsucces. Nu sunt foarte optimist că va fi așa, cu titlu personal. Întoamnă, în septembrie, începe campania electorală în Transnistria,se apropie și alegerile parlamentare din Rusia și în acest cadrucred că reluarea negocierilor va fi amânată.
Poziția noastră în ceea ce privește Transnistria este precizatăîn declarația președinților Băsescu și Ghimpu, semnată în 2010,potrivit căreia România sprijină Republica Moldova pentru a-șipăstra suveranitatea, unitatea și integritatea teritorială, iarmecanismul omologat internațional de negociere este 5 plus 2. Amexprimat în câteva rânduri opinia că Uniunea Europeană ar trebui săse implice mai mult în aceste negocieri, Germania cu titluindividual a făcut-o deja, dar fără îndoială că persistența acestuiconflict înghețat și a unor trupe în vecinătatea estică a UniuniEuropene penalizează economic întreaga zonă, menține un focarpotențial de instabilitate regională și nu aduce avantaje niciuneiadintre părți. Am constatat însă că și Ucraina este în ultima vremetot mai constructivă și angajată pe deplin în conturarea uneisoluții.