ÎNVĂȚĂTOAREA BLÂNDU A FOST DEMISĂ. Interviu Gândul cu mama care a demascat sistemul șpăgii

„Dacă vă așteptați ca învățământul de stat să fie gratuit, vă înșelați. Dacă nu vă convine acest lucru, atunci sunteți liberi să vă mutați copiii de la clasă. Mie chiar îmi convine să am 20 de copii într-o clasă; așa lucrez eu optim”. Acesta a fost mesajul cu care învățătoarea Dana Blându, de la școala 10 din Capitală, acum demisă, i-a întâmpinat pe părinții bobocilor pe care i-a luat spre creștere și educare în anul școlar 2013 – 2014, la clasa pregătitoare.

Unii dintre părinții prezenți în acea zi de 11 septembrie 2013 în sala de clasă a școlii nr. 10 „Maria Rosetti” din București, la o primă întâlnire cu învățătoarea, i-au ascultat mesajul și și-au retras copiii de la clasa doamnei Blându, care a rămas să predea astfel unui număr optim de școlari – 20. Printre cei care au ascultat până la capăt discursul dascălului s-a aflat și o mămică care, trei luni mai târziu, a decis să se opună cererilor doamnei Blându și felului în care aceasta punea presiune pe părinți.

Cu o cameră ascunsă, ea a înregistrat o discuție purtată între Dana Blându și câțiva părinți, în care aceștia din urmă erau certați de dascălul nemulțumit de felul în care se cotizează pentru cadourile de Crăciun destinate personalului didactic și auxiliar al școlii.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Bucureșteanca a decis să facă înregistrarea publică și a depus și o cerere la Inspectoratul Școlar al Municipiului București , în care a seizat autorităților situația de la clasa învățătoarei Blându.

Am întâlnit-o pe această mămică, care-și dorește păstrarea anonimatului, la sediul unei firme de avocatură. Nu și-a luat un avocat, susține, pentru a fi reprezentată, ci a apelat la serviciile unei case pentru a fi consiliată, iar consilierea se face pro bono.

Într-un interviu acordat gândul, aceasta explică ce anume a determinat-o să procedeze astfel și de ce îi înțelege pe părinții care nu vor să se expună public în acest scandal al școlii de fițe la care predă Dana Blându. Mai mult, dezvăluie modul în care decurgeau întâlnirile cu învățătoarea și felul în care aceasta își exercita presiunile asupra părinților de la clasă, invocând ca argument suprem binele copilului care învață în clasa ei.

Intervievata susține că nu a făcut presiuni ca să-și înscrie fetița la clasa domanei Dana Blându, cotată ca un dascăl bun pe forumurile de discuții din mediul online. Dimpotrivă, crede că dumneaei și-ar fi ales copiii de la clasă în funcție de profesia părinților și de proximitatea locuinței – cât de aproape era sau nu de after school-ul pe care aceasta  îl deținea (n.r. Școala As), afirmă mămica.

Vă prezentăm mai jos, integral, transcrierea interviului pe care această mamă ni l-a acordat.

Intervievat: Restul părinților sunt intimidați . Nu-i o țară liberă, să știți. Ieri am stat 9 ore să dau explicații pentru că am făcut asta.

Gândul: Cui?

Prima dată în fața  comisiei de la școală, formată din cinci învățătoare și profesoare și după aceea am stat 4 ore în ședință. Adică dacă tu nu ai disponibilitate, și timp și chef și nervi… Sunt mulți care au spus că nu vor, nu vor stres, nu vor să-și streseze copiii, nu vor să se implice.., și pot să îi înțeleg.  E frustrant și e greu să te lupți cu părinții, e greu să te lupți cu sistemul.

E un părinte care lucrează într-o instituție de stat și chiar a fost amenințat de superiorul lui că de ce face scandal, că strică imaginea instituției. Oamenii nu vor scandal. Am făcut ce am crezut de cuvință. Nu mă bag în viața nimănui. Mă bucur când văd că oamenii iau atitudine. (n.r. vineri dimineață, cinci părinți ai căror copii erau la clasa Danei Blându au semnat o nouă cerere prin care cereau demisia învățătoarei).

De când cu acest scandal s-a schimbat atitudinea învățătoarei Blându față de copilul dvs sau față de alți copii din clasa ei?

Nu. Totul a pornit în 20 decembrie, în ultima zi de școală. Nu am sesizat vreo schimbare de atitudine.În prima zi de școală mi-am dus copilul la școală, dar dumneaei era foarte veselă și optimistă – nu realiza încă ce se întâmplă -și după aceea nu am mai dus copilul pentru că a răcit, dar…sunt mulți părinți care nu-și mai duc copiii la școală pentru că le e frică. Și nici eu nu aș mai fi dus-o chiar dacă nu ar fi răcit, pentru că mă gândesc că și pentru ea (învățătoarea Blându n.r.) e o presiune extrem de mare. Cred că orice om care se află într-o anchetă nu are cum să fie, în astfel de moment, concentrată. Și dacă era nevinovată îi era greu. Trebuia suspendată, dar am înțeles că procedura nu este posibilă acum, dar ăsta este un aspect care nu mă privește.

Copilul dvs ține legătura cu ceilalți colegi de clasă?

Copilul meu are 6 ani și nu, nu are telefon mobil. E o relație de prietenie între ea și ceilalți copii, dar nu comunică decât prin părinți. Nu s-au întâlnit.

Spuneți că prin intermediul copilului dvs nu vi s-au transmis mesaje?

Nu. Eu am discutat cu părinții, ne-am întâlnit, ne-am văzut la ședință. Știu poziția fiecăruia și n-am încercat să influențez pe nimeni, să sun pe nimeni. Până la urmă, de data asta am dat în presă ca să judece fiecare singur.

Din înregistrări reiese că la ședințe doamna Blându vă cam certa. Parcă v-ar fi scos la tablă. Sunteți totuși niște adulți.

Da. Avem un părinte care spune că nu s-a simțit niciodată sclav, dar că s-a simțit ca un sclav în relația cu ea.

Facsimil plângere adresată Inspectoratului Școlar al Municipiului București

Nimeni nu avea curaj să îi dea replica?

I-am mai dat replica, dar spunea: „Vai, dar poate atitudinea mea este așa. Poate nu ne înțelegem. Toți avem același scop: ca copiilor să le fie bine”. Întorcea tot timpul în favoarea ei: „Vai, doar poate nu m-ați înțeles bine”.

Când a început totul?

La prima ședință. Pe 11 septembrie, înainte de începerea școlii a fost o ședință în care ne-a zis: „Dacă voi vă așteptați ca învățământul de stat să fie gratuit, vă înșelați. Dacă nu vă convine acest lucru sunteți liberi să vă mutați copiii. Mie chiar îmi convine să am 20 de copii la clasă, așa lucrez eu optim”. Și 20 am rămas.

Câți copii au fost inițial în clasa domanei învățătoare?

24. A fost și un interviu cu o doamnă care a spus că atunci a decis să își mute copilul și într-adevăr patru au și plecat către alte clase.

La prima ședință, cea din 11 septembrie, când ea v-a luat așa tare ce i-ați spus?

Păi nu i-am spus nimic pentru că ne-a explicat, ne-a spus că de la generațiile trecute a rămas un video proiector, o tablă performantă care se deschide, care se închide, că a rămas mobilier. Toate au rămas școlii, beneficiază clasa de ele, și că pentru anul ăsta își dorește un computer, niște boxe, dacă cineva poate să i le dea… Am cumpărat o multifuncțională.

După prima ședință nu v-ați dus acasă ușor năucită de această cerere de șpagă?

Să știți că nu e așa. Toată lumea zice că părinții dau șpagă. Dar problema e următoarea: eu nu cred că sunt părinți care-și doresc ca copiii lor să stea într-un beci. Adică eu să stau cu foarte mulți bani acasă și stau în confort și mă duc într-o sală de clasă clasică și îmi las copilul să stea așa.

În clasa asta erau părinți care ar fi vrut să schimbe perdelele?

Nu, pentru că arăta foarte bine, dar ea ne-a zis de ce ar mai avea nevoie ca procesul educațional să fie perfect. Optim.  

Când vorbeați cu alte college, prietene de-ale dvs, mămici și ele, cu copii la școală, cum păreau cererile învățătoarei Blându comparativ cu cele cu care se confruntau ele?

Nu mi s-au părut exagerate. Nu

Deci  e generalizată această cerere?

Da, da. Sincer, mi s-a părut puțin deplasat – era cam mult pentru clasa zero.  Nu știu ce le mai lipsea – fotolii cu încălzire – dar, până la urmă, pentru copii ești dispus să dai și să te aliniezi. Deci nu mi s-au părut exagerate. Am spus: „Asta e”!

Alte condiționări au existat?

Da.Condiționările adevărate s-au referit la after school (n.r. Școala As, o afacere privată a doamnei Dana Blându)

V-ați dus copilul acolo?

Nu. Niciunul din clasă nu și-a dus copilul la after school-ul dumneaei și a perceput asta ca pe o sfidare.

Niciunul dintre cei 20 de elevi nu a mers la after school-ul doamnei Blându?

Niciunul. Ne-a spus că e în traseu. Când mergi la serviciu treci prin fața lui. Tu stai aici, after schoolul e aici, tu treci prin față…

Motivele pentru care ați refuzat au fost?

Inițial, ne-a dat senzația că nu ne recomandă. „Ar fi nu știu cum să vă recomand eu after school-ul meu”. Când am confruntat-o cu afirmația ei și i-am spus „Ne-ați dat impresia că nu vreți să amestecați lucrurile”, ne-a răspuns așa, că ea face vânzarea prin negare.

Câte drumuri a trebuit să faceți până acum, ca să demonstrați cumva nevinovăția, pentru că sunt mulți cei care vă învinovățesc pentru gestul dvs de a face publice cererile învățătoarei Blându

Foarte multe. După ce am înregistrat totul am fost la directoare și i-am expus toată problema. Mi-a zis că da, dar învățătoarea este o persoană dedicată școlii, că nu poate fi înlocuită, că va vorbi cu dumneaei, că va vedea ce măsuri poate lua, dar că copilul meu SIGUR va trebui mutat la altă clasă pentru că între mine și învățător există un conflict vizibil. Că este o personalitate a școlii, că nu poate să vină o altă învățătoare în loc, că nu putem muta copiii în alte clase că sunt suprapopulate și că clasa asta nu poate renunța la ea, că o pierde cu totul. Mi-a dat motive că nu poate să renunțe la învățătoare.

I-ați spus în acel moment că există o  înregistrare?

Nu.

Doamna Blându e cea mai veche învățătoare din școală?

Nu, dar e foarte bună.

În sensul  că?

În sensul că e o personalitate. Are rezultate foarte bune cu copiii. Dacă îi dați numele pe Google e citată; a avut cursuri de psihopedagogie, de dezvoltare personală.

Copilul dvs ce spune ? Ce a învățat să facă în perioada asta: bastonașe?

Păi s-a plâns într-o ședință că copiii noștri sunt proști, că nu știu să facă nimic, să scrie, că îi dăm la after school-uri proaste. Ce să vă spun? Sincer, am refuzat să mă refer la activitatea ei din clasă pentru că nu vreau să se interpreteze.

În timpul discuției cu directoarea școlii ați avut senzația că o mână spală pe alta?

Nu. Ce pot să vă spun e că și-a cerut scuze. Mi-a spus că e foarte grav ce se întâmplă, dar procedural ea nu are ce să facă. Că a auzit de situația asta pentru că a trecut pe sub geam în timpul unei ședințe de-a noastră când ne prezenta after school-ul, dar confruntată, doamna Blându a spus că noi am întrebat-o de asta.

Ați apelat la serviciile unui avocat. De ce ați făcut asta?

Nu mi-am luat un avocat ca să mă reprezinte, ci ca să mă consilieze și să mă ajute să înțeleg care e procesul. Pentru că nu am știut procedura, că sunt trei anchete în paralel: două interne și una penală.

Ați avut miercuri o întâlnire cu reprezentanții comisiei înființate de școală. Cum a decurs?

Procesul verbal l-am schimbat integral după ce l-au întocmit. Ieri am stat cu comisia de la ora 12 la ora 16 30, singură. E clar, mi-am spus, sunt colegele dumneaei. Mă așteptam la o atitudine oarecum ostilă. Două dintre ele mi s-au părut obiective,  dar au insistat foarte mult în procesul verbal pe alte subiecte, pe care nu le dezbătusem la modul ăsta. Am schimbat procesul verbal, după ce l-am citit și am zis Aici nu e bine, aici nu e bine, am tăit, l-au refăcut și la final am semnat.

A fost o discuție de 4 ore. Ce ați vorbit în tot timpul ăsta?

Au început prin a-mi spune că nu înțeleg  de ce mă plâng. Adică, nu înțelegem exact de ce vă plângeți și atunci am luat fiecare paragraf din plângere și le-am zis. Am făcut plângerea asta pentru că inițial cei de la minister au spus că ei nu pot face nimic pentru că nu există o plângere. Și în vacanță am făcut această plângere și am depus-o.

O discuție serioasă a existat între dvs și doamna Blându, ca de la mamă la mamă?

Este foarte pragmatică și foarte orientată către bani. A și spus că a dat 5.000.000 lei pentru nu știu ce pentru copilul ei.  Are abilitatea asta de a bișnițărelii.

Dar cu doamnele din comsia de la școală ați discutat și altfel, uman?

Păi dacă mi-au spus că nu înțeleg de ce am făcut plângere. E drept, nu m-au bătut, nu m-au agresat. La început mi s-au părut obiective și câteva ostile. Au fost ok, dar am simțit răceala.

Și respect?

Respect nu. Am simțit o schimbare de atitudine la întâlnirea ulterioară cu părinții când i-au ascultat și pe ceilalți părinți, când au auzit ce spuneau și aceștia. Doamna Blându ne-a zis nouă într-un grup mai restrâns că la alte clase părinții le plătesc leasing-ul  pe mașini: „Colegelor mele le plătesc le părinții leasing-ul la mașină”

Mai sunt și alți părinți care au consultat un avocat?

Eu am luat un avocat pentru că am simțit că nu mă descurc în toată această procedură. Avocatul este pro-bono

Câte ședințe ați avut cu doamna învățătoare de la începtul anului școlar?

Am avut trei ședințe din septembrie până decembrie. Serbarea a fost serbare.

Cum au progresat cererile pe care învățătoarea Blându le-a avansat?

Păi au progresat constat, ce să vă spun, la fiecare ședință. Ne-a abordat și individual, pe fiecare părinte în parte. Ne-am sfătuit constat, trăgea de noi să mergem la after school. În discuțiile individuale discutam cinci minute despre copii și restul despre after school și alte probleme.

Erau ciudate întâlnirile astea individuale?

Am fost la o singură întâlnire individuală. M-am plâns că sunt prea multe ședință, că este o ședință pe lună, că sunt „n” ședințe cu părinți care se plâng, mailuri peste mailuri între noi prin care ne transmitem diverse. Am zis că pentru mine grupa asta pregătitoare este consumatoare de timp. Am zis: „Haideți să ne întâlnim odată la două luni, să avem niște chestii pe care să le discutăm”. Să discutăm în fiecare zi despre perdele și despre alte lucruri mi se pare că ne întâlnim așa să ne pierdem timpul cu toții. Bine că între părinți erau diverse diferențe de opinie.

Acum veți folosi tot capitalul ăsta de imagine ca să creați un curent, ca să-i faceți pe părinți să meargă mai departe să spună Nu șpăgii amintindu-și că învățământul de stat este gratuit în România?

Nu știu dacă am forță să fac chestia asta. Și nu mă văd nici vreun mare scriitor de bloguri, nici jurnalist. Cred că cineva cu mai mult capital de imagine ar trebui să se ocupe de chestia asta și care are studii speciale.

În momentul asta dumneavostra ați devenit un simbol. Eu nu știu dacă mai puteți trage linia între dvs ca mama care a spus „Gata, Stop, mi-ai umilit copilul și m-ai umilit ca adult” și cetățeanul român care și-a dat copilul într-un sistem gratuit de învățământ și știe că sistemul ăsta gratuit este garantat prin Constituție. Unde vă situați?

Eu sunt mama.

Ajungi să te exprimi pe tine. Ce m-a deranjat foarte tare este că a trebuit să-mi justific acțiunile în fața clasei: de ce am făcut asta, de ce nu am făcut-o cu ei. După ședințele noastre, ale părinților, învățătoarea știa tot ce am discutat noi. A fost penibil tot. Și atunci am stat și am dat explicații unor oameni pentru care era normal să dea bani, era ceva firesc să fie jigniți. I-a deranjat, nu i-a deranjat e treaba lor. Am luat hotărârea asta pentru mine și pentru copilul meu. Dacă stai și suporți este fix problema ta. Nu vreau să candidez la Camera Deputaților sau la primăria de la țară.

Copilul dvs ce spune de situația asta?

Fiica mea o place pe învățătoare. Să ne înțelegem: toți copiii o plac pe învățătoare. Dar i-am explicat că doamna nu știu cum e la clasă, că știu că o place și o iubește și așa mai departe, dar că  nouă, părinților, ne-a cerut bani, ne-a jignit, ne-a făcut să ne simțim prost. I-am explicat că nu este normal. Și că învățătoarea este plătită, nu este plătită cu foarte mulți bani, dar că are alte afaceri. Și a înteles lucrurile așa cum sunt, dar fără să o afectez. Pare că a înțeles situația.

Este un tătic care a spus că fiica lui a văzut scandalul la televizor și i-ar fi spus că nu mai vrea să meargă la școala unde el se lasă călcat în picioare.

Ce planuri aveți pentru fiica dvs în legătură cu mersul la școală?

O las la școala asta. Deocamdată. Dacă simt că sunt presiuni o să o mut. Stau la cinci minute de școală.

Ideea este că tocmai după ce mi-am dat seama ce fel de persoană învățătoarea am realizat că nu pot sta cinci ani cu persoana asta și să plec capul. Așa că m-am hotărât să o mut pe fiica mea la altă școală. Am discutat și în vacanța de Crăciun să fac acest lucru în vacanța intersemestrială. Doar că m-am enervat foarte tare cu cadourile astea de Crăciun. Nu e posibil și de ce să-mi mut eu copilul când o persoană ca asta nu are ce să caute în sistem. Aveam un cadou în mașină pentru ea, mărturisesc, și am zis că dacă e de bun simț de data asta îi dau cadoul și ne despărțim amiabil. Au fost părinți care au dat cadourile separat.

Câți bani ați dat de la începutul școlii până în decembrie?

Am socotit  ieri: 500 de lei.

Fiecare dintre părinți a dat această sumă?

Păi fiecare părinte. Au fost unii care nu au dat și nu au participat la serbare. Dar au fost discuții între părinți ca să achite cotizația la fondul clasei pentru ca respectivii copii să participe la serbarea din decembrie. Au fost copii care nu au fost incluși în serbare. Nu mi-a zis nimeni „vezi că de asta nu participă”.