Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru cercetare, la interviurile Gândul: „Foarte multe dintre programele de studiu intrate în lichidare nu aveau studenți”

Mihea Costoiu, ministru delegat pentru cercetare, a explicat într-un interviu pentru gândul ce se va întâmpla cu studenții înrolați la programele de studii aflate în lichidare. Executivul  a adoptat miercuri  o Hotărâre Guvern  care prevede intrarea în lichidare a patru universități și monitorizarea permanentă a altor șase. De asemenea, 183 de programe de studiu nu vor mai avea voie să primească studenți începând din anul universitar 2013-2014.

Principalele idei desprinse din interviu:
– Universitățile știau de multă vreme de lichidarea programelor, iar Hotărârea de Guvern cu lichidarea programelor nu a fost dată mai devreme la solicitarea universităților.
– Studenții aflați în aceste programe de studiu nu vor fi afectați, ei își termină programele.
– Ministerul Educației a emis 1.000 de diploma pentru absolvenții de la Universitatea Spiru Haret, ca urmare a sentințelor definitive și irevocabile.
– Ministerul Educației a început dialogul cu Comisia Europeană pentru ca universitățile din România să emită diplomele de studii fără antetul ministerului
– Universitățile românești vor avea o nouă metodologie pentru clasificarea lor

Interviul acordat GÂNDUL de Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru cercetare

Gândul: 10 universități intră în lichidare sau sunt monitorizate permenant, alte 183 de specializări de la fără frecvență și învățămînt la distanță intră în lichidare. Ați pornit „jihadul” împotriva universităților?

Mihnea Costoiu: Nu e niciun jihad. Este vorba de o metodologie care se aprobă anual de către Ministerul Educației, nu e nimic nou. Această metodologie este pe site-ul ministerului de două luni de zile. Este în consultări cu universitățile de multă vreme și în acest moment cele 183 de specializări despre care se  vorbește, marea lor majoritate, covârșitoarea lor majoritate, este acceptată de universități prin adrese scrise. Rectorii au confirmat acest lucru. Aceasta este o parte. Cea de-a doua parte a specializărilor sunt deciziile ARACIS-ului. Numai că anul acesta le-am pus în operă, pentru că anul trecut Hotărârea de Guvern privind nomenclatorul specifica clar că cine nu vine cu dosarele de acreditare până în 31 martie 2013 va intra în procedură legală. Nu e nimic special, nu știu de ce lumea s-a inflamat mai ales că discuțiile au fost purtate cu universitățile de peste două luni de zile. Singurul lucru pe care l-am făcut diferit față de alți ani a fost să punem toate facultățile și specializările cu probleme într-un act separat astfel încât să poate fi găsite imediat.

Mulți se gândesc că au început deja înscrierile la facultăți. De ce nu ați dat lista înainte de începerea înscrierilor?

Nu există niciun motiv să fii început mai devreme. Pentru că anul trecut marea majoritate a universităților unde sunt cele 183 de specializări au fost déjà înștiițate de către minister prin Hotărâre de Guvern că nu mai au dreptul să organizeze concurs de admitere. Mai ales că cele care au vrut să organizeze concurs de admitere au depus dosarul de evaluare la ARACIS. Iar cele care nu au depus dosarele, cum sunt cele șase universități autorizate provizoriu, nu știu ce așteptări ar fi putut avea, dacă nici măcar nu vrei să te evaluezi.

Câți studenți sunt înrolați în aceste programe aflate în lichidare?

Nu există studenți afectați, să ne înțelegem foarte bine. Ei își termină programele.

Dar trebuie să existe un număr de studenți care sunt la aceste programe.

Avem număr exact de studenți, dar n-aș vrea să vorbesc de studenți pentru că studenții nu sunt afectați. Nu se pune problema. Ceea ce noi am spus este că universitățile nu mai organizează examen de admitere începând cu anul universitar 2013- 2014. Studenții care sunt înmatriculați vor termina așa cum au început. Universitățile știau de multă vreme de lichidarea programele. Și am întârziat cu hotărârea de guvern tot la solicitarea universităților, pentru că în afară de cele 183 de specilizări, mai sunt și alte specializări care au intrat în actul normativ la solicitarea universităților, este un proces care continuă.

Dar unde se va da licența?

Acolo unde există acreditare, se va da la universitatea respectivă. La cele care au autorizare provizorie  și nu au dreptul să dea licență,  licența se va da ca și până acum la o universitate acreditată, așa cum spune legea. De exemplu, la Universitatea București există un program la matematică. A fost decizia universității de a închide acest program. Sunt multe programe care nu au studenți. De exemplu, la Politehnica București, sunt  programe care nu au  studenți de foarte mulți ani, era prins în hotărârea de guvern de foarte mulți ani.

De fapt, au intrat în lichidare pentru că nu au studenți?

Da. Unele nu au studenți. Dar pe de altă parte este un avantaj pentru candidați care vor stii ce programe nu sunt autorizate. Cel mai important pentru noi este calitatea sistemului de educație.

De ce au intrat cele patru universități în lichidare?

Toate au probleme. Ba că nu au un număr suficient de cadre didactice, ba că nu au bază materială prevăzută de lege. Vreau să fie foarte bine înțeles că ceea ce facem noi acum nu este o revoluție nici pe departe, ci este o măsură de protecție a studentilor.

Știm ce s-a întâmplat în 2009, când plecând de la același nomenclator anual al programelor s-a iscat un adevărat scandal cu învățământul la distanță.

Dar nu se pune problema. Sunt situații diferite.

Ce se va întâmpla cu profersorii care predau la aceste programe  intrate în lichidare?

Am întrebat universitățile și nu am o informație despre anumite probleme sociale. Există norme pentru acești porfesori la alte catedre. Doar  la cele șase universități care nu au nici măcar un program de studu acreditat nu vor mai fi locuri pentru profesori.

Cât va mai valora o diplomă obținută de un student la un astfel de program care intra în lichidare?

Printre aceste programe există și unele care nu au primit încrederea din partea ARACIS-ului. Dar foarte multe dintre programe au intrat în lichidare ca urmare a nesolicitării de către studenți. Și atunci, ca student am urmat o formă de învățământ la o universitate bună sau mai puțin bună, în sensul de prestigioasă, și programul s-a desființat, dar nu neapărat din vina mea sau pentru că nu a fost bun. Eu cred că diplomele nu vor avea o problemă. Dar trebuie să precizez ceva, și asta este invitația pe care o fac către student: săs e uite bine la ce programe se înscriu. Este incorect,  și nici moral nu e, să poți să vii după ce ai urmat o specializatre neacreditată sau neautorizată, într-o instituție neacreditată sau neautorizată, să spui că trebuie să mi se recunoască diploma, când ai toate informațiile la dispoziție. Iar din acest an totul este foarte clar.

În urmă cu cinci ani studenții de la programele desființate tot prin nomenclator au dat ministerul în judecată.

Situația nu are nimic în comun cu cea de atunci. Sunt situații complet diferite. Acum sunt  universități care  n-au îndeplinit condițiile de calitate, care n-au mai venit la o evaluare de 10 de zile.

Ministerul a avut mii de procese pentru diplomele nerecunoscute. Câte din cele 56.000 de diplome nerecunoscute de la Universitatea Spiru Haret au fost emise până la urmă?

Cam o 1.000 de diplome au fost aprobate până la urmă. Nu au existat sentințe definitive și rirevocabile decât pentru vreo 1.000 de studenți.

Și ce costuri au fost pentru procesele studenților?

Pot să vă spun că zilele acestea semnăm cheltuieli de judecată de 4,32 lei sau 2, 98 lei. Marea majoritate a cheltuielilor sunt de ordinul acesta.

Și câte procese sunt în total?

Sunt multe. Sunt de ordimul miilor.

Exista o propunere ca fiecare universitate să emită diplomele pe care să existe numai ștampila proprie, fără girul Ministerului Educației. V-ați gândit să luați în considerare o astfel de propunere?

Este în analiza acum. Dar acest lucru nu poate fi adoptat  ca o decizie exclusiv a ministerului. Pe de o parte,  pentru că trebuie schimbată legea, deci trebuie aprobată prin Parlament. În al doilea rând, trebuie să avem o discuție la nivelul Comisiei Europene, pentru ca noi vorbim de recunoașterea diplomelor. Ori sistemul nostru  este notificat cu recunoașterea diplomelor de către minister. Iar noi trebuie să notificăm la rândul nostru această schimbare la Comisia Europeană. Și acest lucru se face într-un proces de negociere.

Ati început negocierea?

Am început dialogul. Să vedem dacă acest lucru este acceptat la nivelul Comisiei Europene.

România nu ar fi prima țara care ar adopta un astfel de sistem.

Da, dar nu există foarte multe țări în care diplomele plecate din țara respectivă au probleme și sunt cetățeni care nu au urmat cursurile respectivelor universități, dar au primit diplome. Cum sunt celebrele cazuri de la medicină din România. În acest moment, România are niște probleme pe care trebuie să și le rezolve și să fie atentă cum gestionează acest lucru. Nu putem să ne permitem să nu dialogăm cu reprezentanții Comisiei Europene pe acest subiect, astfel încât să nu putem în pericol recunoașterea diplomelor.

Clasificarea universităților începută acum doi ani a fost suspendată. Când vom avea o clasificare?

Anul acest am început dialogul cu rectorii și vom continua acest dialog pentru a pune la punct o metodologe foarte clară, care să nu fie contestată. Marea problema a vechii clasificări a fost lipsa de transparență, că s-au aflat criteriile ulterior, nimeni nu a știut nimic. Acum vrem să facem o clasificare care să fie cât mai puțin contestată. Nu toate universitățile au programele de studii excepționale, sunt unele mai bune, altele mai puțin bune. Tocmai de asta trebuie făcută o analiză. Trebuie să vedem dacă putem compara cu aceiași termeni și medicina și arhitecura și artele plastic. E o discutie și la nivelul Uniunii Europene. „EU multiranking” este un mecanism propus preșidenției franceze și pus acum la dispoziție de către doamna Vassilou , dar care déjà este contestat. Nici la nivel european nu s-a gasit un mecanism de clasificare al universităților. Topul Shanghai are contestațiile lui. Universitățile americane au topurile lor.

Și noi trebuie să identificăm un mecanism pentru clasificarea universităților. N-aș vrea să pronunț acum  criteriile pentru că sunt în dezbatere, dar nu cred că e nevoie de un singur criteriu.

Care ar fi totuși un criteriu important, fără de care nu s-ar putea face această ierahizare a universităților?

Cercetarea e foarte important, capacitatea universitatilor de ancorare în economic, capacitatea universităților de a furniza oameni care să fie preluați cât mai repede în mediul economic. Sunt mai multe criterii.