Ministrul Oros vrea să-i oprească pe samsarii de animale cu Armata și Jandarmeria, pe modelul polonez. „Țara noastră este aproape toată roșie!”
El consideră că mișcarea ilegală a suinelor pe teritoriul României pune în pericol chiar și siguranța națională, pentru că, astfel, se răspândește „o boală majoră” (n.r. – PPA).
Oros nu se teme să afirme că „Țara noastră este aproape roșie”, referindu-se la posibila declarare oficială a pestei porcine africane ca evoluând în majoritatea spațiului național, motiv pentru care comerțul cu carne de porc ar urma să fie interzis. Situația, precizează el, impune controale ale circulației animalelor „pe bune”, fiind justificate eventualele intervenții în forță ale efectivelor Armatei și ale Ministerului de Interne.
Oficialul guvernamental a mai vorbit despre absența sa (justificată, potrivit precizărilor făcute) din plenul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților întrunit marți, 17 decembrie 2019. La acea dată a fost analizată situația apărută la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău (delegarea directorului AFIR, Adrian Chesnoiu, în locul preot dr. Costel Vînătoru).
A avut ocazia astfel să-și prezinte propria viziune asupra băncii de resurse vegetale din Buzău, a oportunității existenței unei a doua astfel de instituții, după cea de la Suceava, dar și asupra managementului Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR), condusă de Adrian-Ionuț Chesnoiu.
Discuția a continuat despre cum vede domnia sa problema plafonării plăților directe, direcțiile de dezvoltare a sectorului agrozootehnic românesc prin Planul Național Strategic (PNS) și dacă va mai solicita sau nu derogare pentru tratamentele la sămânță cu neonicotinoide.
Despre alte subiecte de interes, cum este și cazul „vânătorilor de subvenții”, în cele ce urmează.
Gandul.info: Domnule ministru, chiar dacă ați fost invitat de membrii Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, marți, 17 decembrie 2019, în contextul analizei situației apărute la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, nici dumneavoastră, nici secretarii de stat MADR nu s-au prezentat. De ce?
Nechita-Adrian Oros: Eu am fost chemat, dar eram la Bruxelles, la Consiliul AGRIFISH care a avut loc în perioada 16-17 decembrie 2019. Domnul Dumitru (n.r. – Emil Dumitru, secretar de stat MADR) l-a sunat pe domnul Păle (n.r. – Dănuț Păle, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură), însă acesta nu i-a răspuns; nu mai contează. Oricum, domnul Chesnoiu (n.r. – Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR) a venit, dar în calitate de delegat, alături de dr. Costel Vînătoru, fostul coordonator al instituției, demis între timp; domnul Chesnoiu vorbea în numele AFIR, dar nu mai era la AFIR. El este delegat la Banca de Gene din Buzău. Nu are cum să coordoneze activitatea AFIR în această perioadă până nu îi încetează delegarea.
Gandul.info: În ceea ce privește delegarea șefului AFIR la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, cât anume poate dura aceasta?
Nechita-Adrian Oros: 60 de zile are domnia sa delegare la Buzău. Ulterior, domnul Chesnoiu trebuie să ne prezinte o strategie, o viziune despre ce va însemna această instituție.
Noi avem deja o bancă de gene la Suceava, tradițională, afiliată la toate organismele internaționale. Chiar mi-am programat după sărbători o întâlnire cu cei de acolo. Ei au capacitatea să lucreze în continuare și vom vedea dacă este sau nu fezabilă apariția altei bănci de gene.
Gandul.info: … o altă bancă de gene aprobată prin HG, dacă este să ne referim la cea din Buzău.
Nechita-Adrian Oros: Tot printr-o Hotărâre de Guvern, în 2018, banca din Suceava era trimisă la Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), adică subfinanțată, ca să traducem. Se spunea atunci că instituția de la Suceava nu are prioritate națională; era o problemă de cercetare, nu de strategie. În schimb, la câteva luni s-a ieșit cu un alt act normativ prin care s-a spus că este o prioritate națională să avem o altă bancă de resurse vegetale, una care să păstreze zestrea genetică – ceea ce este corect, lucru însă pe care îl făcea și cealaltă bancă.
Cred că mișcarea asta a fost și una politică, după părerea mea. Cred că s-a folosit și numele domnului Vînătoru (n.r. – Costel Vînătoru). Nu-l cunosc personal, dar cu siguranță este o persoană respectabilă și cunoscută în mediul de cercetare, mai ales în zona horticolă. Vînătoru este o figură rezonabilă, o figură de bine în zona Buzăului. De aceea, în jurul domniei sale s-a construit acest proiect.
Vom vedea dacă România are nevoie de două bănci de gene, dacă cea de la Suceava are sau nu performanță, pentru că nimeni nu ne-a spus încă acest lucru și dacă este necesară apariția a încă unei astfel de bănci. Deocamdată, banca de resurse vegetale de la Buzău este doar o HG pe hârtie. Ea nu există ca atare. Domnul Vînătoru a fost detașat, el fiind cercetător la Stațiunea Legumicolă. Ministerul Agriculturii nu l-a demis, ci i-a încetat detașarea de la SCDL Buzău. El era angajatul stațiunii.
Gandul.info: Dacă tot am deschis discuția despre AFIR, să vorbim și despre preformanțele agenției în cee ce privește absorbția fondurilor FEADR. Care este nivelul la zi al plăților efectuate de Comisia Europeană (CE) către statul român?
Nechita-Adrian Oros: Dacă media europeană privind plățile efective ale CE către statele membre, pe FEADR (n.r. – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), este în procentaj de 50,52%, în cazul României vorbim de 55,75%, adică 4.531.531.825 euro, dintr-un total de 8.127.996.402 euro alocați. Practic, la data de 30 septembrie 2019 ne aflam în media europeană, pe locul 12 din 28 de state. Între timp, toate țările au mai depus cereri de finanțare. Și noi am depus cereri de plată de 282.184.772 euro pe trimestrul IV. Dacă și acestea vor fi acceptate spre plată, atunci la finele lui 2019 vom avea 59,21% procent de rambursare.
Gandul.info: Din punctul dumneavoastră de vedere, în ceea ce ne privește, sesizați o majorare a ratei de absorbție?
Nechita-Adrian Oros: Oricum aceasta trebuia să crească, pentru că vorbim de o perioadă de programare de șapte ani. În fiecare an trebuie să se majoreze rata de absorbție. Noi trebuie să ajungem la finalul acestui exercițiu bugetar, dacă se poate, la 100% absorbție. Ăsta ar fi țelul. În plus, pentru a atinge acest deziderat, noi vom insista pe lângă Comisia Europeană (CE) să mergem cu încă trei ani de tranziție (N+3) pentru absorbția banilor rămași.
Măsură PNDR cu un grad de accesare de 316,5%!
Gândul.info: Care au fost cele mai accesate măsuri din PNDR? Cum explicați marjele ridicate?
Nechita-Adrian Oros: În acest context amintim de 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice”. Aici avem un grad de accesare de 316,5%! Cererea așa de mare este explicată și de numărul mare de proiecte depuse de primării, nu numai de către agenții economici.
Apoi, un apetit mare a fost și pentru investițiile în exploatațiile agricole, și mai ales investițiile în exploatațiile pomicole. Vorbim în acest caz de un grad de accesare de 233%!. Din ceea ce am discutat cu cei din sectorul pomicol, aceasta a fost o măsură de sprijin benefică și așteptată pentru recoversia plantațiilor. Foarte multă lume a accesat-o. Și aici, ca și în alte părți, rămâne problema depozitării și desfacerii materiei prime produse. Cu aceste măsuri s-a rezolvat doar o parte a problemei, și anume producția și reconversia.
Gandul.info: Ar aproba Executivul de la Bruxelles o redirecționare a banilor între măsurile PNDR, astfel încât să acoperim golurile despre care făceați vorbire?
Nechita-Adrian Oros: La finalul lunii noiembrie a fost efectuată o evaluare instituțională, realizată de experții CE. Acolo unde au rămas bani, s-a cerut lansarea unor noi sesiuni și mutarea banilor către măsuri mai atractive, unde avem cerere de peste 100%. Cu privire la această mișcare, Executivul comunitar este de acord. În actualul exercițiu financiar încă se mai poate face acest lucru, dacă ne vom mișca foarte rapid.
Gandul.info: Către ce zone doriți să reorientați banii și cât anume mai sunt disponibili?
Nechita-Adrian Oros: Am identificat vreo 40 de milioane de euro pe care am vrea să-i redirecționăm către tinerii fermieri. Acum căutăm inclusiv posibilitatea de a concesiona terenuri către acești tineri fermieri, la pachet cu finanțarea pe dezvoltare rurală.
Gandul.info: Veți avea îndeajuns de mult teren încât să-l direcționați către tineri? Nu asta își dorea și predecesorul dumneavoastră, Petre Daea?
Nechita-Adrian Oros: La o întrebare transmisă către predecesorul meu cu privire la situația terenurilor agricole, acum două luni, când încă eram vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, mi-au răspuns cei de la ADS. Am aflat că au încă în gestiune circa 319.000 ha. I-am întrebat ce se întâmplă exact cu aceste suprafețe, la acel moment. Mi s-a răspuns că din totalul respectiv sunt cadastrate și întabulate 111.000 ha, așadar o treime, iar concesionate vreo 230.000. Sunt așadar vreo 89.000 care se află în alt stadiu – arendate sau nu se prea știe de ele.
Noul director ADS încearcă să afle ce se întâmplă exact cu terenurile. Am aflat, de la domnia sa, că gestiunea terenurilor ADS se află într-un Excel; vedem. Și acolo trebuie să verificăm zvonurile. Ce este important, directorul general ADS mi-a confirmat că zero hectare au fost acordate, de-a lungul timpului, tinerilor fermieri. Agricultorii tineri mi-au spus nu o dată că, pe lângă finanțarea AFIR, ar fi bine dacă ar exista și acces la terenurile ADS.
Gandul.info: Și totuși, care este performanța AFIR pe 2019? Cum vedeți impactul managementului agenției asupra bunei sale funcționări?
Nechita-Adrian Oros: Dacă este să comparăm procentele de absorbție, sigur, suntem peste medie, suntem la jumătatea clasamentului, chiar mai bine, pe locul 12 din 28, la data de 30 septembrie.
În schimb, sunt foarte multe probleme structurale și de management. Vom identifica acum exact câți, dar am înțeles că au sunt câteva zeci, aproape 100 de oameni detașați din privat, fără concurs, direct în AFIR. Mulți dintre ei – și iarăși vom vedea exact câți – beneficiari ai programelor AFIR; un posibil conflict de interese. Potrivit informațiilor disponibile până la ora interviului, aproximativ 27 dintre ei au derulat programe europene, după ce au fost angajați de către AFIR.
La această agenție este prezent corpul de control; se fac niște verificări. Sigur, pot fi și multe informații eronate, false. Nu vreau să acuz pe nedrept. Am primit foarte multe informații și înainte, și după, și trebuie să le verificăm.
Oricum, în 30 decembrie 2019, toate aceste detașări vor înceta. Este o decizie la nivelul întregului Guvern. Sunt foarte multe asemenea mișcări în toate ministerele, acolo unde sunt poziții contractuale. Acolo unde sunt poziții de funcționari public, sigur, vorbim de o altă legislație ca să ocupi un post.
„Vânătorii de subvenții”
Gandul.info: Planul Național Strategic (PNS). Care sunt discuțiile privind prioritățile sectorului agrozootehnic și de procesare din România pentru următorii șapte ani?
Nechita-Adrian Oros: Cu fiecare sector în parte cu care ne întâlnim, nevoile constatate sunt atât de mari (și, din păcate, unele minusuri în derularea celor două exerciții financiare), încât am putea să alocăm toții banii pe care îi avem, toate cele 20 de miliarde, și tot nu am rezolva toate problemele. De aceea, noi va trebui să le prioritizăm. În acest sens, am declanșat întâlniri cu mediul asociativ, pe care le-am terminat săptămâna aceasta (n.r. – 16-22 decembrie). Le-am promis reprezentanților acestora că, de la 1 ianuarie 2020, după ce vom avea și o evaluare instituțională – aici vedem cum stăm, dacă mai schimbăm ceva în organigramă, în sensul să fim mai eficienți, să nu ne suprapunem, eventual – îi chemăm la discuții.
Gandul.info: Care sunt cele mai fezabile propuneri din partea lor, unele pe care le-ați lua în calcul în definitivarea PNS?
Nechita-Adrian Oros: Acele propuneri din partea lor trebuie să se plieze un pic și pe nevoile generale, cele de interes național. Spre exemplu, dacă ne referim la animale – și le-am spus-o în față, direct – noi, am dat foarte mulți bani, datorită acelei date de referință. S-au pierdut foarte mulți bani pe animale inexistente. Încercăm măcar, în noul PNS, să scăpăm de această dată de referință multianuală. Corect este să ne referim la numărul de animale deținut în anul respectiv.
Este foarte greu să-i explici unui crescător cu 100 de animale, dar cumpărate în 2015, că pentru restul de animale nu primește subvenție. Asta în timp ce, spre exemplu, poate vecinul său a avut înregistrate 200 de animale, le-a vândut în decurs de un an, dar primește subvenție încă șapte ani. Nici n-ai cum să-i explici, pentru că el n-are cum să te înțeleagă cum sunt regulamentele europene, care este cutuma în alte țări. În alte state europene nu se întâmplă lucrurile așa.
Pe de altă parte este vorba și de calitate. De fiecare dată când ne întâlnim cu mediul asociativ, acesta spune că sunt probleme cu comercializarea. Și situația aceasta este generată de faptul că nu sunt organizați în așa fel încât să poată fi puternici, să-și să-și negocieze prețuri, mai ales în marile lanțuri de magazine. Pe de altă parte, sunt unele producții care sunt mult mai slabe calitativ. Mai ales în zona aceasta a zootehniei. Eu cred că s-ar putea merge foarte mult pe a crește animale de rasă și care să aibă performanță. Să-și stabilească împreună cu noi care ar fi oportunitățile. Trebuie să-i premiem cumva sau să-i ajutăm și pe cei care fac eforturi și vor să facă și performanță.
Există și în Europa, nu numai la noi, acei așa-ziși vânători de subvenții. Eu aș vrea ca banii europeni să ajungă doar la cel care a lucrat pământul sau a crescut animale și care activa când a apărut subvenția, și va continua și după ce nu va mai fi subvenția. Sigur, nu depinde de mine. Va fi foarte greu să stopezi specula aceasta a unora de a-și plasa banii într-o zonă atractivă, la un moment dat, să ia subvenții. Pe termen lung ei nu au niciun plan. Atunci, este foarte greu să-i bagi într-un program de genotipare a animalelor, de dezvoltare a unei anumite rase. Planurile lor sunt până la sfârșitul exercițiului financiar.
Gandul.info: Despre plafonarea subvențiilor ați discutat la Bruxelles? Care a fost concluzia?
Nechita-Adrian Oros: Noi vrem o plafonare voluntară a plăților directe. Adică să stabilim care va fi nivelul plafonării. Cu siguranță de ea nu vom scăpa. Sunt țări nordice, puternice, care vor plafonare fără nicio condiție, adică la maximum 100.000 euro sau 60.000 de euro. Noi, alături de mai multe țări, solicităm o plafonare voluntară, stabilim noi care este nivelul acesteia, laolaltă cu plata redistributivă. Cu alte cuvinte, banii care rămân după această plafonare să-i distribuim exact spre acele ferme medii, ferme familiale, astfel încât să le consolidăm. Noi avem o structură a fermelor total atipică. Trebuie să trecem foarte repede de la aceste ferme de subzistență, să se coaguleze și să formeze ferme de familie, comerciale, care să reziste în timp.
Gandul.info: Care ar fi suprafața minimă pentru a fi funcțională o astfel de exploatație?
Nechita-Adrian Oros: Dacă în Polonia intervalul este între 3 și 30 ha, la noi acesta diferă. O fermă de familie, aici, în sud, unde se practică monocultura, 30 de hectare nu pot susține o familie. În Ardeal sau în Bucovina, dintr-o fermă de familie mixtă 30-50 ha poate trăi o familie. De aceea, eu zic că nu contează numărul de hectare, ci structura și ce activități se petrec în această fermă.
Gandul.info: Ce subiecte ați prezentat colegilor miniștri la AGRIFISH, în perioada 16-17 decembrie?
Nechita-Adrian Oros: Sperăm să putem menține acordarea sprijinului cuplat și a acelui Ajutor Național Tranzitoriu (ANT), plătit din bani de la buget, dar pentru acordarea căruia ne trebuie permisiunea Bruxelles-ului.
De asemenea, am insistat pe acceptarea prelungirii perioadei programatice a PNDR cu încă trei ani (de la N+2, la N+3).
Apoi, încă nu ne este foarte clară definirea hectarului eligibil, fapt care ar putea afecta cuantumul subvenției la hectar pentru statele care aplică acest tip de plăți. La fel și în cazul ecoschemelor, ne interesează definirea și modalitatea de aplicare la nivel de fermă. Am spus acolo că vrem niște exemple concrete pornind de la niște obiective specifice, astfel încât să vedem să le transformăm apoi în măsuri de agromediu. Aceste concepte sunt ideile președinției finlandeze a UE și agreate de Comisia Europeană.
Am avut, de asemenea, o reacție la cerința de a avea o perioadă tranzitorie pentru menținerea finanțării grupurilor de producători de patru ani de zile. Eu am cerut ca perioada de finanțare a grupurilor de producători să fie menținută până în 2027, având în vedere slaba organizare a acestora într-o serie de state europene, inclusiv la noi.
Nu în ultimul rând, chiar dacă suntem ultima țară UE care încă mai are două agenții de plăți, eu am cerut posibilitatea menținerii celor două agenții de plăți din România – AFIR și APIA – pentru a nu periclita acordarea sprijinului către beneficiari în viitoarea PAC. Nu-mi dau seama dacă vom reuși acest lucru sau dacă, în perioada de tranziție (2021 – 2022), ni se va impune. Înaintele de întâlnirile din noiembrie și din decembrie, eu am transmis punctul nostru de vedere către Comisia Europeană de menținere a celor două agenții de plată.
Gandul.info: Ar fi bine să fie o singură entitate sau să rămână tot două agenții?
Nechita-Adrian Oros: S-ar putea câștiga acei 25 la sută unde se dublează structura agențiilor – personal, juridic, audit, conexele. Poate și o mai bună corelare între ele, fiind sub o singură umbrelă. N-ar mai trebui să circule atât de greu, interinstituțional, hârtiile între ele.
„Aceasta va fi ultima derogare”, Oros, despre neonicotinoide
Gandul.info: A fost lansată recent o Inițiativă Cetățenească Europeană (ICE) cu scopul de a determina eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură până în 2035, pentru a sprijini fermierii și pentru a salva albinele și natura. Unde vă situați dumneavoastră între susținătorii ICE și producătorii agricoli români?
Nechita-Adrian Oros: Dacă mă întrebați pe mine, ca și toxicolog, eu ar trebui să zic fără nicio substanță în agricultură. Eu asta predau. Sunt profesor de toxicologie. Știu că orice substanță în plus care apare în viața noastră, nu are cum să nu facă rău. Norocul nostru, al viețuitoarelor, indiferent ce poziție ocupăm în ecosistem, este că reușim să ne adaptăm foarte bine.
Pe mine, ca ministru, m-a prins această decizie la jumătate, vorbind aici de derogarea privind utilizarea neonicotinoidelor la tratament sămânță. Derogarea s-a făcut în fiecare an. Din câte am putut observa, acest demers s-a făcut fără a fi fundamentat științific, să demonstreze că noi suntem mai afectați de Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului sau gărgărița frunzelor de porumb), Agriotessp. (viermii sârmă), Diabrotica virgifera virgifera (viermele vestic al rădăcinilor de porumb), Athalia rosae L. (viespea rapiței), Phylotreta spp., respectiv Phylloides spp. (purici depământ) față de alte țări UE. Ar fi trebuit să facem niște cartări ale terenurilor, să zonăm suprafețele arabile și să identificăm exact locurile unde atacurile acestor dăunători sunt masive. Să încercăm astfel să le arătăm decidenților de la Bruxelles că tratăm exact zonele infestate, să dăm dovadă de profesionalism.
Am fost pus în fața deciziei de a cere derogare. Eu trebuia să iau decizia. Puteam să n-o cer și să mă supun deciziei Executivului de la Bruxelles. Eram astfel văzut bine la Comisie, dar era în pericol producția de porumb și de floarea soarelui, în mare parte. Apoi, mă condamnau cei din agricultură că fac jocul străinilor.
Eu le-am transmis producătorilor agricoli că aceasta va fi ultima derogare (n.r. – folosirea de sămânță tratată cu neonicotinoide de către fermierii români pentru culturile de porumb și floarea-soarelui care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020). Acum am fost obligat să cer această derogare, cu toate consecințele. N-am ce face. Nu-i pot lăsa așa pe fermieri. Aceasta este însă ultimul astfel de demers, dacă eu voi mai fi aici. Cu siguranță va fi ultima. Până anul viitor, agricultorii vor trebui să găsească altă soluție. Va începe probabil procedura de infringement, dar până în momentul în care se finalizează, noi, dacă renunțăm, vom scăpa.
Gandul.info: Pesta porcină africană. Veți intra cu Armata și Jandarmeria pe zona transportului ilicit de animale, în forță, cum au făcut polonezii?
Nechita-Adrian Oros: Am discutat acest aspect, al efectelor PPA asupra economiei, cu omologul meu din Polonia. Și asta pentru este o țară care a trecut prin această criză și încă face eforturi să scape de temutul virus. Similar cu România, Polonia are oarecum aceeași structură a populației de porci, adică foarte multe gospodării mici, porci mistreți mulți și o graniță cu Ucraina care se întinde pe mulți kilometri
Ei mi-au explicat ce au încercat să facă în ceea ce privește gospodăriile în care se cresc porci. Au încercat cu acordarea unor vouchere micilor crescători. Nu a mers foarte bine demersul, atâta timp cât nu au putut să controleze mistrețul.
Ministrul polonez al agriculturii – fermier de meserie – mi-a recunoscut că nu au suficientă forță să eradicheze PPA, ci doar s-o izoleze. Au mers cu măsuri mai deștepte, dar au mers și în forță, cu Armata și cu Jandarmeria. S-a intrat puternic, cu cele două forțe, pe tot ceea ce înseamnă mișcarea animalelor. Dacă o făceau simbolistic, ca la noi, cu câte-un medic veterinar și doi de la direcția agricolă, nu făceau nimic.
În ceea ce ne privește, chestia cu interzicerea creșterii porcului în gospodărie nu este o soluție fezabilă. Ea nu rezolvă problema, atâta timp cât porcii mistreți intră în curțile oamenilor și se plimbă prin oraș.
În ceea ce privește actul normativ de limitare a numărului de porci dintr-o gospodărie, nu l-a aplicat nimeni. Eu cred că nu contează numărul, ci mai exact ce se întâmplă cu porcii. Atâta vreme cât omul își crește în gospodărie porcii pe care îi consumă, că sunt doi, că sunt cinci, este foarte bine. Dacă va crește doi pentru a-i vinde, deja nu mai este bine. Noi vom interzice doar comercializarea porcului din mica gospodărie, unde nu se respectă biosecuritatea.
Țara noastră este aproape toată roșie. Trebuie intrat cu Armata și cu Jandarmeria ca să blochezi. Ne gândim la asta, însă împreună cu autoritatea. Sigur, nu mă dau la o parte, sunt ministrul agriculturii, însă toate măsurile acestea trebuie luate de autoritățile veterinare, dar cu instituțiile de forță – Centrul Național pentru Combarea Bolilor, Centrul Național Pentru Situații Speciale de Urgență sunt conduse de către ministrul de Interne. Acolo este forța. Pe mine n-o să mă asculte niciodată un jandarm, iar partea tehnică o asigură ANSVSA.
Ce s-a demarat acum – și am fost săptămâna trecută cu ei (n.r. – 9-15 decembrie) când au făcut o videoconferință cu toți directorii și cu toți șefii de Poliție din județe, să înceapă să facă controale ale circulației animalelor „pe bune”. Acei samsari care plimbă animalele și bolile dintr-o zonă în alta sunt cunoscuți. Nu sunt niște persoane ingenue care apar peste noapte.
Noi trebuie să oprim samsarii de animale, în primul rând, și să controlăm circulația mistreților. Degeaba sărim să-l asuprim pe crescător, dacă mistrețul defilează prin curtea lui.
Samsarii pun în pericol și siguranța națională, am putea spune, pentru că ei răspândesc o boală majoră. În acest context vorbim de confiscarea mărfii. Dacă s-ar lua o lună, două, aceste măsuri, ar dispărea fenomenul. Scopul nu este să confisc sau să amendez, ci foarte repede să ajungem la un rezultat.