Ministrul pentru Universități: „De la 1 octombrie, dăm burse de 15.000 de euro pentru olimpicii care rămân în România”. PLUS: Cele DOUĂ domenii prioritare în învățământul superior

Ministrul delegat pentru Învățământul Superior și pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, a vorbit la Interviurile Gândul despre schimbările noului an universitar.

Principalele idei din interviu:

– O nouă clasificare a universităților din România, în funcție de care se va face finanțarea, va fi gata în 2014.

– „Sunt mult prea multe specializări, cel puțin de licență. Cred că sunt mii, ar trebui reduse masiv”.

– Ingineria și Medicina vor fi domeniile sprijinite cu prioritate de Ministerul Educației.

– După 1 octombrie, Ministerul Educației va lansa un program special pentru olimpicii care aleg să rămână în universitățile din România prin care le va acorda acestora burse în valoare de 15.000 de euro pentru cercetare.

– Ministerul Educației va avea o bază de date unică pentru toate tezele de doctorat din România, iar lucrările vor fi verificate înainte de a intra la validare la consiliul de atestare a diplomelor.

Mai jos, interviul acordat de Mihnea Costoiu:

Gândul: La ce schimbări să se aștepte studenții pentru anul universitar care începe marți, 1 octombrie?

Mihnea Costoiu: Pentru studenți o să încercăm să creștem subvenția pentru cămine. Anul acesta am avut o sumă în plus pentru acest lucru și discuția cu universitățile a fost de a mări numărul de beneficiari și nu cuantumul alocației. În ultimele zile am discutat cu studenții să mărim alocația și nu numărul de studenți beneficiari.

Vom continua analiza atentă a tuturor specializărilor de licență și de master pe care le derulează universitățile, astfel încât, în decembrie 2013, să putem avea noul nomenclator al specializărilor din România, pentru că, în acest moment, cred că sunt multe prea multe specializări, cel puțin de licență. Cred că sunt mii, ar trebui reduse masiv.

De asemenea, anul acesta vom continua scoaterea la concurs a locurilor de la universități, cu încadrarea în buget.

La învățământul preuniversitar s-a păstrat „linia Funeriu”, se discută inclusiv despre începerea școlii de la 5 ani. Dar la universitar s-au resetat multe dintre modificările aduse prin legea educației. Cum explicați această diferență între universitar și preuniversitar?

Mihnea Costoiu: Anul acesta, nici la superior, nici la preuniversitar, nu au fost făcute modificări majore. Am dat o singură măsură care a reglat un lucru punctual. De altfel, trebuie intervenit în continuare în lege pentru că sunt lucruri care sunt inaplicabile. Spre exemplu, alocarea locurilor la învățământul superior.

Conform legii, trebuie alocate locurile la doctorat sau la masterat în funcție de clasificare. Această clasificare a fost anulată și în acest moment suntem în imposibilitate să finanțăm. Trebuie să modificăm. Mai sunt și alte exemple de acest tip, care trebuie schimbate în cel mai scurt timp pentru că nu pot fi aplicate. Ministerul Educației a făcut greșeli majore în timp, cum este cea cu clasificarea, care n-a fost un exercițiu transparent și care nu poate fi aplicată în acest moment.

Clasificarea universităților începută de Daniel Funeriu a fost oprită după ce a fost contestată în instanță. Ce se va întâmpla cu clasificarea universităților?

Mihnea Costoiu: Ministerul a pierdut în fond, iar în continuare ministerul caută toate documentele pe care să le pună la dispoziția instanței. Finanțarea pe baza acestei clasificări nu s-a putut face atâta timp cât există o decizie a instanței care este executorie. Iar în privința finanțării am încercat să menținem ritmul anilor trecuți, tocmai pentru a nu crea dezechilibre în sistem până la o nouă ierarhizare.

Anul acesta o să începem un nou exercițiu de clasificare și ierarhizare, dar după consultarea cu toată lumea. Până la sfârșitul anului vom vorbi despre mecanisme, după care, de la începutul anului viitor, începem colectarea datelor.

Care vor fi criteriile pentru noua clasificare?

Mihnea Costoiu: Sunt discuții ample între specialiștii din țară și din străinătate. Nu știu să vă spun acum cum vor arăta și care vor fi. Însă, scopul final al acestei clasificări și ierarhizări este să oferim tinerilor o imagine exactă a învățământului superior, nu contează ce finanțare are și ce formă de proprietate are. Tinerii trebuie să știe că în universitatea X există un program foarte bine cotat, cu rezultate foarte bune, dar și dacă acea instituție are un program foarte slab cotat. Această clasificare va fi gata anul viitor. Anul acesta, sperăm să avem o metodologie care să fie discutată cu absolut toată lumea, cu universitățile, cu studenții, cu sindicatele, dar și cu operatorii economici.

Dacă nu există nicio clasificare, cum s-a făcut finanțarea universităților în 2013? Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) spune că suma repartizată pe universități este mult mai mică decât ceea ce a propus.

Mihnea Costoiu: Finanțarea propusă de CNFIS pleacă de la ierarhizarea și clasificarea universităților. Pleacă de la niște indicatori ușor subiectivi pe care CNFIS-ul i-a stabilit. În ce sens? Toate specializările din România au fost punctate de la 1 la 5. Fiecare membru al CNFIS-ului a dat o notă unui program de studiu, după cum a considerat fiecare.

Pe de altă parte, ținând cont că evaluarea universităților a fost anulată nu puteam să o luăm în considerare în privința finanțării. Singurul criteriu a fost numărul echivalent de studenți pentru fiecare instituție, iar universitățile aflate în dificultate financiară au primit împrumuturi. Principiul de finanțare a fost ca universitățile să nu primească mai puțini bani decât anul trecut pentru a-și putea desfășura activitatea.

În ultimul raport al CNFIS se arată că situația subfinanțării cronice a învățământului s-a agravat. În plus, studenții vorbesc despre același lucru, care îi afectează și pe ei în mod direct. Ce faceți pentru schimbarea acestui lucru?

Mihnea Costoiu: În acest an suntem într-un prim proces de curățenie a unei serii întregi de specializări din universități. Am desființat 183 de specializări. Continuăm monitorizarea atentă a acestor programe, pentru că și noi credem că trebuie eficientizată cheltuirea banilor în universitățile din România. Încercăm să finanțăm toate acele programe care sunt performante, dar în același timp să putem finanța și universitățile sau programele care sunt în zone speciale, care au o tradiție anume.

De exemplu, ani de zile Facultatea de Textile de la Iași nu a avut studenți, și această facultate ar fi putut fi înschisă, deși este singura de acest fel. În acest moment, este o presiune imensă asupra acestei facultăți ca să producă ingineri textiliști pentru că există o serie întreagă de companii care doresc acest lucru. Nu poți să închizi mâine o specializare pentru că nu mai are atât de multă căutare. Anul acesta ne-am dorit să facem o finanțare, astfel încât să păstrăm studenții echivalenți fără să văduvim niciuna dintre universități, mai ales acolo unde au fost probleme.

Când va fi gata o nouă clasificare și implicit un nou mod de finanțare?

Mihnea Costoiu: În momentul în care vorbim de finanțare nu sunt strânse date cu privire la calitatea programelor, nu avem indicatori de calitate. Abia acum dorim să-i colectăm, pentru că CNFIS-ul nu are elemente. Abia acum construim această bază de date care nu există în România.

Pentru anul universitar 2013/2014 vom începe mecanismul de colectare a indicatorilor de calitate, așa cum au fost ei definiți, iar în ianuarie vrem să începem finanțarea pe bază de formulă. Finanțarea va avea loc în funcție de studenții echivalenți și în funcție de nivelul calității- câți profesori ai, ce lucrări științifice, ce programe de cercetare are și așa mai departe.

Din cauza slabei finanțări a universităților jumătate din studenți renunță anual la studii. Ce face ministerul pentru stoparea abandonului?

Mihnea Costoiu: Nu au nicio legătură taxele pe care universitățile le impun cu ceea ce finanțează statul. Anual dăm 62.000 de locuri la licență pentru studenții bugetați de stat. Pentru studenții pe care îi au în regim cu taxă, universitățile au libertatea să stabilească nivelul taxelor.

Există unele domenii cum ar fi dreptul, economia, psihologia și chiar medicina unde este o inflație de studenți. Ce aveți de gând să faceți pentru a nu mai exista inflație în anumite specializări?

Mihnea Costoiu: Sunt locuri mult prea multe pentru anumite specializări. Și atunci cel mai bun barometru este piața și de asta încercăm să vedem de unde vin angajații. În octombrie, vom analiza câți dintre absolvenți sunt angajați. Pe de altă parte, România are un deficit de forță de muncă în inginerie, în medicină, iar aceste domenii le vom fi sprijini cu prioritate.

Cum îi atrageți pe absolvenții care au plecat afară?

Mihnea Costoiu: Anul acesta în mod special am încercat să finanțăm programe de cercetare aplicată ale companiilor care au creat 600 de locuri de muncă înalt calificată. Este un mecanism direct prin care oferim finanțare pentru aceste programe din toate domeniile. Proiecte de tipul ELI este un alt tip de proiect în care putem să atragem tineri de foarte bună calitate. Ne propunem ca până la sfârșitul anului să realizăm la Măgurele un pol de excelență, de competitivitate.

Atunci de ce Școala Normală Superioră din București nu este integrată în sistemul de învățământ și nici nu este recunoscută, chiar dacă acolo studiază unii dintre cei mai buni olimpici și absolvenți în științe?

Mihnea Costoiu: Sunt mai multe școli, nu știu despre Școala Normală despre care vorbiți – o să mă documentez. Dar în acest moment suntem în plin proces de realizare a programului pentru olimpici. Am discutat cu peste 300 de companii și foarte multe au acceptat să intre într-un parteneriat prin care să putem oferi tinerilor excepționali care rămân în România un parcurs de excepție. După începerea anului universitar, ne propunem să începem acest program. Ne dorim ca o parte din burse să meargă către tinerii cu probleme sociale deosebite, și o parte către tinerii olimpici. Am avut multe discuții cu foarte mulți olimpici, mulți dintre ei ne-au spus că sunt interesați să rămână în România, dar problema lor este că nu au garanția unui parcurs profesional ulterior finalizării studiilor. Și din acest motiv am adus companiile către universități.

Programul pe care noi ni-l dorim începând cu 2014 este acela de a finanța în mod special tinerii olimpici care rămân în universitățile din România, concomitent cu finanțare din mediul privat care să le ofere de pe o parte șansa unei cercetări.

Despre ce sume este vorba?

Mihnea Costoiu: În acest trimestru vom lansa o competiție de proiecte pentru tânărul cercetător, proiecte destinate exclusiv olimpicilor. Și vor fi finanțate proiecte de cercetare cu 15.000 de euro. Competiția va fi lansată după 1 octombrie.

Olimpicii și absolvenții care au plecat se plâng că în România nu sunt condiții pentru cercetare. Recent revista Metalurgia Internațional s-a aflat în plin scandal internațional în urma publicării unor articole false. Ce face Ministerul pentru a nu mai apărea astfel de cazuri?

Mihnea Costoiu: Ziarul dumneavoastră îl controlez eu, deși stiu despre el!? Așa nici Metalurgia International, nici Tribuna Învățământului nu sunt finanțate de minister, este într-o piață privată. Nu putem face nimic în aceste cazuri, este responsabilitatea editorilor. Ministerul nu mai ia în calcul articole preluate din Metalurgia International.

Anul trecut au fost schimbate comisiile de la domeniile de specialitate de la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și la comisia de economie a fost ales ca membru rectorul de la Universitatea „Ovidius” de la Constanța, recent cercetat pentru corupție. Care au fost criteriile după care ați acceptat astfel de oameni?

Mihnea Costoiu: Până anul trecut reprezentanții în comisiile de specialitate erau numiți de un singur om, de către ministrul Educației, care era liberul arbitru. Eu cred că e greșit. Ceea ce domnul Epure, fostul rector, a făcut la Constanța este un gest mai mult decât condamnabil, care nu mai merită comentat. Acum, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare este făcut prin reprezentativitate, în funcție de ierarhie proprie.

Universitățile din România au probleme cu acuzațiile de plagiat. Ce veți face în privința plagiatului ?

Mihnea Costoiu: Avem un proiect finanțat prin programul de dezvoltare a capacității administrative prin care se va crea o bază de date unică pentru toate tezele de doctorat din România, care înainte de a intra la validare la consiliul de atestare, vor fi verificate dacă sunt plagiate. Toate tezele de doctorat vor fi cercetate după o bază de date încărcată.

În afară de proiectul ELI, la ce întrebări își propune să răspundă cercetarea românească în următorii 10 ani?

Mihnea Costoiu: În primul rând, că anul acesta noi ne-am dorit o schimbare fundamentală a modului în care finanțăm cercetarea. Pentru că una dintre problemele României este o competitivitate nu foarte ridicată, ca să folosesc cuvinte frumoase.

Eu cred că șansa României este inovarea. Avem datoria să investim bani în inovare pentru a putea duce cercetarea noastră fundamentală în produse servicii și soluții pentru piață de cea mai bună calitate. România a făcut câțiva pași extraordinari în câteva domenii. Și domeniul IT este unui dintre ele.

În anii 1999-2000-2001, din facultățile de de automatică și calculatoare au plecat foarte mulți oameni afară și rămâneau foarte puțini în țară. Atunci am luptat foarte mult să dăm un mesaj pentru această nouă industrie. Atunci am schimbat legea și am dat anumite facilități companiilor de IT.

Astăzi, România are o industrie de IT extraordinară. Vorbim de companii românești, dar vorbim și de multinaționale care sunt prezente în România cu mii de oameni. Oracle are 3.000 de angajați, Continental are 3.000, IBM are 1.500, Intel 1.000. Acum trebuie să facem un nou pas și trebuie să finanțăm inovarea, adică să finanțăm cercetarea aplicată. Nu mai avem voie să finanțăm cercetarea exclusiv fundamentală și aceasta este și decizia noastră pe care am și pus-o în practică.

Anul acesta am finanțat în mod special parteneriatele dintre universități și companii. Am finanțat din programul operațional de creștere a competitivității economice activitatea de cercetare exclusiv privată, cu peste 100 de milioane de euro pentru proiectele companiilor private. Acești bani au provenit din finanțare europenă alocată de stat. Trebuie să reușim să atragem cât mai multe fonduri private în cercetare.

În 2010 s-a produs cea mai mare eroare în managementul activității de cercetare din România: a fost desființat programul de inovare, programul prin care companiile veneau să investescă în cercetare împreună cu institutele. Or astăzi ni se reproșează tocmai acest lucru de la Comisia Europeană, că avem o distanță foarte mare între educație și piață.

Și cu toate astea ați tăiat fondurile pentru niște proiecte de cercetare în 2013 motivând că nu mai sunt bani. Dar apoi ați deschis alte concursuri de proiecte.

Mihnea Costoiu: În 2010 și 2011 proiectele de cercetare pe care Ministerul Educației le avea în derulare cu diferiți cercetători au avut bugetul tăiat cu până la 35%. Cei care astăzi ne acuză au făcut mai rău decât noi. Anul acesta la programul IDEI, cercetarea de bază, s-a finanțat până acum 100%, adică toți banii. În schimb, la cercetarea PARTENERIATE, cu firmele, s-au finanțat 20% din fonduri. Marea majoritate a proiectelor erau din zona umanistă.

Un cercetător care avea un proiect la IDEI avea finanțare de 100%, în timp ce un cercetător de la PARTENERIATE avea finanțare de 20%. Banii nu au fost tăiați, ci a fost prelungită perioada de aplicare a proiectului cu încă un an, și cercetătorul de la IDEI și cel de la parteneriate să aibă în acest an aceeași sumă, banii au fost translatați și nu tăiați. Am făcut această translatare fără să umblu la programele de resurse umane și capacități, de pregătire a tinerilor.

Singurii care au avut de pierdut anul acesta au fost cei de la programul IDEI, pentru care am prelungit termenul de aplicare, cărora banii de anula cesta i-am redistribuit cu programul de parteneriate, adică să sprijin și cercetarea aplicată.

Ce pondere au științele umaniste în proiectele de cercetare? Și ce statut au științele umaniste?

Mihnea Costoiu: N-am cifre acum. Dar nu se pune problema să tratăm științele umaniste mai prost, nu asta este politica noastră. Eu spuneam doar că trebuie să avem o cercetare mai aplicată. Atâta tot. Nu înseamnă că cercetarea umanistă nu este finanțată. Dar când toată piața îți cere acest lucru, când companiile îți cer acest lucru și este nevoie de acest lucru, nu putem finanța exclusiv lucrări, articole și așa mai departe. Imi asum această decizie, chiar dacă acest lucru naște supărări. Nu se pune problema ca cercetarea umanistă să fie văduvită în vreun fel, ci s-au păstrat aceleași proporții. Nu am tăiat nimic în plus la cercetarea umanistă. Ce v-am spus este că am ridicat un semn de întrebare: de ce la cercetarea din toate domeniile rata de succes a fost de 15 %, iar la cercetarea umanistă 70%.

Am scos o nouă competiție pentru că Planul Național PND 2 se închide în 2015. Aceste proiecte care sunt în derulare au fost finanțare în 2013, vor fi finanțate în 2014 și foarte puțin în 2015. Cu alte cuvinte, cu banii disponibili în anul 2014 voi putea finanța o nouă competiție. Dacă nu realizam o nouă competiție acum, legal, potrivit angajamentelor, nu mai puteam să luăm banii. Deci nu se pune problema ca din banii existenți să dau la noile programe ca să le tai pe vechile proiecte. Deci nu tai la vechile proiecte ca să le dau la noile proiecte.