OTRAVA din MÂNCAREA ROMÂNILOR. Un renumit medic și europarlamentar ne avertizează: „ Merele și cartofii sunt cele mai riscante”

Marți, 28 ianuarie 2020, europarlamentarul dr. Tudor Ciuhodaru scria pe pagina sa de socializare că autoritățile de la București ar fi descoperit mai multe fructe și legume contaminate cu unul sau mai multe pesticide, mărfuri comercializate în prezent în România.

„Alertă alimentară. Fructe și legume contaminate cu mai multe pesticide sunt comercializate acum în România. Cel mai frecvent toxic depistat e imazaliul (E233 substanță interzisă în Uniunea Europeană!)”, scria medicul pe pagina sa de socializare.

El ne informa că testele efectuate de către Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) ar fi identificat 10 astfel de substanțe, iar merele și cartofii ar fi cele mai riscante, precizând totodată că 98% din mostrele testate conțin cel puțin un tip de pesticid.

„Efectele toxice depind de doză și de durata expunerii. Nu există antidot. Tratamentul este doar simptomatic. Esențiale sunt decontaminarea și suportul vital. Valorile înregistrate nu ar trebui să producă efecte toxice acute în cazul unui consum ocazional (doza maximă de imazalil este de 0,03mg/kg pe zi) dar se pot înregistra reacții alergice sau iritative. Pe termen lung, consumul unor astfel de alimente contamintare este susceptibil de a conduce la afecțiuni hepatice și renale, produce cancer, dăuna fertilitității și de a afecta fătul. În caz de expunere sau posibilă expunere: sunați la un centru de toxicologie sau la 112. Îndepărtarea cojii fructelor și legumelor ajută la îndepărtarea bacteriilor nedorite și a pesticidelor, care se găsesc în concentrație crescută în special la suprafața alimentelor. Nu uitați că fructele se spală corect ținându-le sub jet de apă timp minim 60 de secunde sau măcar într-un vas cu apă, urmate de clătirea cu apă curată”, preciza Ciuhodaru.

Tot el afirma că nu e prima dată când astfel de produse importate sunt contaminate.

„Recent, fungicidul kresoxim-metyl a fost identificat peste valori maxime admise în fructele (caise, mandarine) produse în Turcia. În noiembrie 2017 imazaliul a fost identificat în mandarinele importate din Turcia. În 2013 a fost declanșat Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje (SRAFF) datorită a 10 tone de pere și ardei capia cu depășiri ale valorilor admise pentru pesticidele Carbendazim, Benomyl și Formetanat”, mai preciza acesta pe Facebook.

Potrivit reprezentanților ANSVSA, cele mai frecvente reziduuri de pesticide detectate în fructe și nuci au fost: acetamipridul, boscalidul, carbendazimul, clorpirifosul, ciprodinilul, iar în legume au fost acetamipridul, azoxistrobinul, boscalidul și carbendazimul.

„Deși, din verificările efectuate în cursul anului 2018 reiese că în produse precum mere, piersici, pere, rodii, gutui au fost găsite mai multe tipuri de pesticide, în cele mai multe situații limitele maxime admise pentru reziduurile de pesticide au fost respectate. Astfel, la nivel național, din numărul total de probe analizate de 4.237 fructe, nuci și legume, într-un procent de 61,88% din probe nu au fost depistate reziduuri de pesticide, iar pentru 36,46% din probe au fost înregistrate reziduuri de pesticide sub limita maximă admisă. Restul probelor în procent de 1,66% au fost declarate neconforme (limitele maxime admise de reziduuri de pesticide depășite). Rata neconformităților identificată în România, conform raportului menționat, se încadrează în rata depășirii limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide de la nivelul statelor membre din Uniunea Europeană care este de 4,1%”, au transmis pentru Gândul.info reprezentanții ANSVSA.

Gândul.info: Domnule doctor Ciuhodaru, cum se vede de la Bruxelles/Strasbourg problema creșterii incidenței cancerelor digestive, puse de unii inclusiv pe seama majorării semnificative a cantităților de pesticide ingerate de români?

Tudor Ciuhodaru: Eu am cerut un raport al comisiilor de cercetare de la Parlamentul European, pentru a vedea care este incidența cancerelor. Nu am date statistice și știți foarte bine cum raportează România aceste informații. De asemenea, eu nu mă pot baza pe date superficiale. Am solicitat Comisiei ENVI să-mi stabilească priorități și riscuri pe acest domeniu și să-mi transmită o statistică, apropo de aceste afecțiuni.

Ca o paralelă, cei care sunt cei mai preocupați de aceste probleme sunt americanii. Ei incriminează tot ce reprezintă risc cancerigen, perturbatori endocrini etc. (temă importantă și pentru Comisia ENVI din Parlamentul European).

Ei spun, cel puțin pe această zonă de perturbatori endocrini, că afecțiunile generate de aceștia sunt în continuă creștere. De aici apar tot felul de probleme de fertilitate, hormonale, de risc de a dezvolta secundar diverse cancere și chiar sunt interesat să facem o astfel de reglementare.

Nu putem trăi sub o cupolă de sticlă și, din păcate, facem reglementări care se aplică doar pentru țările europene. Și aici, o parte din ele au interzis, altele n-au interzis, dar produse de import au și nu este nicio problemă.

Trebuie găsită o politică unitară, dacă tot se vorbește de verde, de Green Deal, despre ce bine va fi pentru sănătate. Să știți că, din punctul acesta de vedere, văd această dorință a Uniunii Europene ca pe o oportunitate pentru a găsi pe lanțul alimentar, de la producător până la consumator, o variantă cât mai sănătoasă pentru fiecare dintre noi.

Gândul.info: Considerați că în România se (mai) respectă limitele atunci când vorbim de doze, de utilizarea responsabilă a pesticidelor?

Tudor Ciuhodaru: Noi avem o legislație care derivă mai mult sau mai puțin din directivele europene. Eu am niște semne de întrebare pe care le aveți și dumneavoastră, și anume cine și cât dozează, cine cum verifică și cine cum aplică.

Dacă ne uităm pe rapoarte, ele par în regulă la noi în țară. Cine pune însă în practică normativele în vigoare? Cine măsoară cantitățile de pesticide utilizate în fermele românești? Fie ele mici, medii sau mari? Cum le măsoară, cum funcționează controalele și, mai ales, cine îi evaluează pe evaluatori?

Gândul.info: Insistăm cu întrebarea cu privire la creșterea incidenței cancerelor digestive. S-a majorat sau aceasta în ceea ce ne privește?

Tudor Ciuhodaru: A crescut nu numai incidența cancerelor digestive, cât și cea a cancerelor tiroidiene. Avem o problemă reală de sănătate publică. În ultima decadă și chiar accelerat în ultimii ani, pe fondul folosirii intensive a pesticidelor, în afară de problemele de ecologie și de mediu, le avem pe cele de sănătate publică, și anume creșterea incidenței cancerelor digestive, creșterea incidențelor pacienților cu tulburări hormonale legate de acești perturbatori endocrini. O a treia chestie, deloc de neglijat, crește incidența reacțiilor alergice și a dermatitelor de contact.

Gândul.info: Cum facem cu cireșele cu imazalil? Le „curățăm” de coajă? Și la citrice știm că sunt pericole.

Tudor Ciuhodaru: În afară de recomandările generale de spălare a fructelor sub jet de apă, clătite între 30 și 60 de secunde, în primul rând ar trebui să verificăm de fiecare dată etichetarea ce pesticid a fost folosit în tratarea fructelor. Ar trebui să fie verificate foarte strict dozajele, astfel încât să corespundă măcar celor de siguranță admise în acest moment la nivel european.

Am însă mari rezerve că aceste norme sunt respectate cu strictețe de fiecare dată.

Mai mult, ce facem atunci când cireșele sunt tratate cu cocktailuri de pesticide?

În raportul citat de mine, 98% din mostrele testate aveau între două și șase pesticide asociate. Interesant.

Pentru mine se mai ridică o problemă – nimeni nu spune ce se întâmplă cu asocierile acestea de pesticide. Fiecare pesticid este dat cu o doză maximă admisă, cu niște limite de toleranță, cu niște efecte secundare. Nu se spune nicăieri despre cocktailuri. Potențează? Agravează starea de boală? Se cumulează?

Aceste cocktailuri de pesticide sunt adevărate bombe chimice cu efecte biologice.

Gândul.info: Când vine vorba despre informarea corectă cu privire la cantitatea și numărul pesticidelor folosite, totul devine un subiect delicat, fie că este vorba despre fructe și legume produse în UE sau în țări terțe.

Tudor Ciuhodaru: Eu sunt convins că sunt interese economice majore. Asta nu înseamnă că nu pot încerca, măcar de acum încolo, lucrurile riscante, periculoase, să fie date de-o parte sau reglementate în așa fel încât să fie un risc minim pentru sănătatea noastră.

Gândul.info: Acest Pact Ecologic European cuprinde și măsuri în ceea ce privește utilizarea responsabilă a pesticidelor. Corect?

Tudor Cihodaru: Este chiar un amendament pe care l-am susținut, în ceea ce privește utilizarea responsabilă a pesticidelor și a nu aproba lucruri noi în condițiile în care nu sunt realizate studii de risc.

Amendamentul pe care l-am susținut a fost că orice nou produs utilizat în agricultură sau care poate avea o influență asupra mediului, să nu fie autorizat până în momentul în care sunt luate toate precauțiile și evaluările necesare, astfel încât să fim convinși că nu se întâmplă nimic nici pentru mediu și nici pentru sănătatea oamenilor.

Gândul.info: Sper să conștientizeze pericolul și cei care utilizează neresponsabil pesticide în tratamentul fructelor și legumelor.

Tudor Ciuhodaru: Unii dintre cei care utilizează pesticide neresponsabil nu sunt educați prevenit, vor să facă profit din agricultură cu orice preț sau se tem că dacă nu folosesc îndeajuns, pierd cultura. De aceea, în acest context vrem să venim cu niște măsuri economice de suport, de a găsi niște facilități fiscale, eventual pe aceste fonduri de coeziune sau pe Fondul pentru Tranziție Justă în valoare de 100 de miliarde de euro. Cei care utilizează pesticide corect, conform normelor, și dezvoltă o agricultură cât mai apropiată de respectarea mediului și a sănătății publice să fie recompensați.

Gândul.info: Ați tratat vreodată vreun caz de intoxicații mici, medii sau severe cu pesticide?

Tudor Ciuhodaru: Bineînțeles. Noi, când ne confruntăm cu intoxicații acute exogene cu pesticide, avem cam două contexte. În primă instanță vorbim de cel ocupațional și, în general, acesta este accident de muncă. Apoi este contextul accidental, iar aici vorbim de două variante, și anume intoxicația voluntară (suicid) sau confundarea recipientelor și ingerarea produsului. Și aici vorbim de normele de siguranță, de securitate, de folosire etc.

Simptomatologia este zgomotoasă. Ea depinde de calea de intrare și de doză. Una este când pesticidul este inhalat și predomină funcția respiratorie majoră, iar alta când acesta este ingerat. Aici vorbim de grețuri, vărsături, dureri abdominale, diaree. Pot apărea fenomene toxice și la nivel tegumentar.

Trebuie specificat aici că am avut cazuistică nu că o anumită persoană ar fi consumat 100 de cireșe, ci pe manipularea accidentală sau suicid.

În final, le transmit celor care „pun mâna” pe imazalil că sunt expuși profesional. De aceea, se recomandă ca aceia care manevrează manual cantități mari de citrice să poarte mănuși etanșe de cauciuc, pentru că imazalilul este liposolubil, el trece prin piele.

Sursă foto. Tudor Ciuhodaru/Facebook