EXCLUSIV VIDEO | Președintele CSM, Marian Budă, dezvăluiri despre discuțiile cu Guvernul privind modificarea criteriilor de pensionare în sistemul judiciar: “Răul s-a produs!”. Judecătorul povestește pentru prima dată despre viața și cariera sa

Lumea justiției a intrat în convulsii majore după ce în spațiul public au apărut informații legate de dezbaterile din interiorul Coaliției aflate la guvernare privind modificarea vârstei de pensionare și a cuantumului pensiei magistraților, pentru ca aceasta să nu mai depășească salariul în plată la data emiterii deciziei de pensionare.

Pornind de la această temă care deja a generat atitudini imediate din partea judecătorilor și procurorilor, precum și un val de cereri de pensionare depuse pe masa Consiliului Superior al Magistraturii, la Gândul EXCLUSIV am dezbătut această problemă majoră, dar și alte subiecte stringente ce țin de organizarea și buna funcționare a sistemului judiciar cu președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul Marian Budă, al cărui interimat se va finaliza la începutul anului 2023.

Ieșind la rampă pentru prima oară în cariera sa de magistrat, dar și în calitate de președinte al CSM, judecătorul Marian Budă trage un semnal de alarmă de care guvernanții și Legislativul trebuie să țină seama pentru ca Justiția să nu intre în colaps într-un timp foarte scurt.

”Am făcut apel la judecători să nu se grăbească”

În condițiile în care magistrații se află sub presiunea acestor previzibile modificări legislative, iar la ultima ședință a Secției pentru judecători au fost peste 60 de cereri de pensionare, președintele CSM a declarat că instituția pe care o conduce a avut o corespondență cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pe tema apariției în media a unui proiect de ordonanță de urgență care ar viza mărirea vârstei de pensionare și scăderea cuantumului pensiei în magistratură.

“Într-adevăr, în ultimul timp, în spațiul public au apărut așa-zise proiecte ale unor acte normative, proiecte de ordonanță de urgență prin care se modifică vârsta de pensionare și se vorbea de o schimbare a cuantumului pensiei pentru magistrați, deși acest act normativ nu a fost asumat de nimeni, de nicio autoritate. Noi, chiar am făcut un schimb de adrese cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale. De acolo ni s-a transmis faptul că nu există un astfel de proiect, nici la acest minister, nici pe masa Guvernului și nici la Ministerul Justiției.

Această informație a fost transmisă către instanțe și către parchete, dar răul s-a produs, adică un mare număr de judecători și, respectiv, procurori au formulat cereri de pensionare, sigur, cei care au îndeplinit condițiile de a ieși la pensie potrivit dipozițiilor legale în vigoare, deși noi am încercat să avem diverse discuții formale, să îi liniștim, ăsta e cuvântul potrivit. Totuși, există o anumită îngrijorare și o anumită neîncredere.

Numai la ultima ședință a Secției pentru judecători au fost pe rol 68 de cereri de pensionare, dintre care și doi membri CSM, doamna Baltag (Gabriela Baltag – n.red.) și doamna Chiș (Andrea-Annamaria Chiș – n.red.), de la Înalta Curte au fost vreo șase cereri de pensionare, dat și de la toate instanțele. Vreo opt au renunțat, mă rog, au cerut amânarea, câțiva nu au îndeplinit condițiile, dar în orice caz, aproape 60 au primit votul membrilor CSM și urmează a fi pensionați. Sigur, noi sperăm că poate se mai răzgândesc, că între timp pot să ceară să nu se pună în aplicare decizia de pensionare până a fi trimisă președintelui României, abia din acel moment nu se mai poate reveni. De aceea, și în sedința de joi, noi am făcut un apel către judecători să nu se grăbească să ia această hotărâre prin presiune, așteptăm să se liniștească lucrurile.

Noi am primit cumva asigurări din partea factorilor decidenți din administrația respectivă, de la Ministerul Justiției că se va discuta cu sistemul judiciar orice posibilă sau probabilă modificare a dispozițiilor legale privind pensionarea, atât cu privire la cuantumul pensiei, cât și cu privire la vârsta de pensionare.

Grup de lucru și consultanți străini lucrează la problematica pensionării din magistratură

Întrebat care au fost discuțiile din ultimele săptămâni pe care le-a avut cu ministrul Muncii, Marius Budăi, și dacă există un grup de lucru care se ocupă de această problemă, judecătorul Marian Budă a explicat, pentru Gândul EXCLUSIV:

„La Ministerul Muncii se ocupă cu așa ceva, da, am și participat de câteva ori, am fost cam toți reprezentanții sistemului judiciar, au fost de la noi, de la CSM, de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Două, trei, patru săptămâni, așa, deci au fost mereu discuții pe tema asta, chiar și anterior mai fuseseră. Dar acum au fost mai multe, din câte știu eu.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale chiar are angajat un grup de consultanți străini, din câte am înțeles, americani, și se lucrează la o strategie, la o schimbare”.

Cum a crescut pensia magistraților din cauza necorelării existente în sistemul public de salarizare. Problema „brutului”

Eventualele propuneri de modificare legislativă se bat, totuși, cap în cap cu noile legi ale Justiției adoptate recent de Parlament și pe care ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și le-a punctat ca o bilă albă în actualul mandat.

În legea adoptată, atât cuantumul pensiei, cât și vârsta de pensionare sunt neschimbate, deși se cunoștea faptul că PNRR poate torpila criteriile ce țin de pensionarea magistraților fix la acest capitol. Mai mult, în noile legi ale Justiției a fost introdusă prevederea conform căreia și grefierilor care deveneau magistrați să li se recunoască vechime în magistratură perioada în care au fost grefieri cu studii superioare.

“Activitatea CSM a fost marcată, anul acesta, de câteva evenimente importante. Primul a fost alegerea noului CSM, al doilea, foarte important, legile Justiției, mă rog, cam din primăvară, tot timpul discutam, întâlniri, discuții, schimburi de păreri, de opinii, au fost consultate instanțele, parchetele. În paralel cu aceste discuții, sigur că s-au dezbătut în cele două camere ale Parlamentului proiectele de legi, cu amendamentele, cu tot felul de discuții.

Și sigur că, în ce privește aceste drepturi la pensie, salariul se discută separat, erau stipulate în statul magistraților, și sunt stipulate. De aceea, noi, la discuțiile care au avut loc la Ministerul Muncii și Protecției Sociale… Acolo, ce se întâmplă, erau vreo șase categorii de persoane pentru care se discută despre așa-zisele legi speciale sau categorii de persoane, care legi și pensii speciale, mă rog, părerea mea că este greșit, mă rog, formulată chestiunea asta. Noi, de exemplu, avem pensii de serviciu, care sunt cu totul altceva.

Acum, discuțiile chiar s-au purtat în următorul sens: nu se poate face o reglementare unitară pentru toate cele șase categorii de salariați – să le spunem așa, la modul general – care beneficiază de aceste pensii. De aceea, chiar domnul ministru al Muncii și Protecției Sociale susținea că ar trebui ca fiecare minister de resort să îi rezolve cumva problemele specifice fiecărei categorii.

Vreau să zic că nu merge această rezolvare cu caracter general, cu atât mai mult cu cât noi, și acolo – apropo de legile speciale – , am susținut că avem lege în care se reglementează pensia magistraților, pensie care ține de statutul magistraților, pensie care, de asemenea, zicem noi că se află sub protecția unor hotărâri ale Curții Constituționale care au arătat că statutul magistratului impune respectarea și acestei laturi cu privire la latura financiar, la recompensă.

Inclusiv după pensionare, sunt acte normative cu caracter internațional la care România este parte, prin care se arată că magistraților trebuie să li se garanteze după pensionare un venit cât mai apropiat de atunci când erau judecători.

Cu siguranță se va discuta, această problemă a apărut pe parcurs, în forma inițială a legii nu se punea această problemă. Această problemă a apărut din cauza unei necorelări în sistemul public de salarizare, s-a trecut ca toate impozitele și taxele să fie plătite de salariat, și nu și de cel care face plata, de angajator. Și atunci, sigur, a crescut foarte mult brutul. Din cauza aceasta nu s-a făcut o corelare și, sigur, pensia calculată după vechea metodă e la brut.

În legătură cu cel de-al doilea aspect pe care l-ați indicat dumneavoastră, cel cu privire la vechimea în magistratură, e vorba de vechimea aceasta asimilată. Sigur, noi, la CSM, am avut discuții, dar și în întregul sistem judiciar au fost aceste discuții, ca de aceste pensii să beneficieze cei care au vechime numai ca judecător sau procuror. E adevărat, nu poți să vii acum dintr-o dată și să spui că se schimbă de mâine în totalitate sistemul, pentru că s-ar încălca un principiu al predictibilității legii. Adică, atunci când ai intrat în sistem era cumva legea și nu poți s-o schimbi intempestiv. Probabil ar trebui o perioadă de timp să se facă niște corelări.

Din câte știu eu, se face un studiu, noi am și trimis niște date la această comisie de pe lângă Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în legătură cu situația din sistem, respectiv câți judecători sunt, câți procurori, ce vechime au. Probabil că vor să facă așa,  cam cât s-ar ieși la pensie într-o anumită perspectivă și, sigur, să avem o predictibilitate a sistemului”, a argumentat președintele CSM, la Gândul EXCLUSIV.

Judecătorul Marian Budă susține că cei de la Ministerul Muncii, în baza documentației cerute la CSM, vor estima câți magistrați au dreptul să iasă la pensie în perioada imediat următoare.

Vorbind despre predictibilitatea legii care în alte țări europene este respectată – pensionarea se face în baza legii existente la data la care persoana a intrat în profesia aleasă -, președintele CSM a declarat:

„Bun, acum eu nu pot să vorbesc despre întreg. Ăsta este un principiu legal și un principiu constituțional. De multe ori, Curtea Constituțională, când analizează o lege, ori înainte de promulgare, ori când se sesisează pe parcurs într-o încălcare punctuală sau o pretinsă încălcare punctuală, analizează și din punctul acesta de vedere, al predictibiltății legii. Noi avem, cumva, o obligație de rezervă, asta ține de politica statului, de legiuitor, care este o altă putere. Eu cred că trebuie să îmi spun părerea în legătură cu ce ne privește pe noi, respectiv cu legile care privesc sistemul judiciar”.

„Problema arzătoare este cea a vârstei de pensionare”

În ce privește procurorii care se înghesuie și ei să iasă la pensie cât mai repede înainte de o eventuală modificare a criteriilor de pensionare, lăsând în multe locuri parchetele neacoperite cu minimul necesar pentru a gestiona sute de dosare, președintele CSM a tranșat problema separației carierei magistraților:

“Da, este adevărat, voiam să spun că avem activitatea împărțită pe cele două secții și cariera magistraților, respectiv judecători, procurori, este separată în fapt, chiar dacă nu și după Constituție, Secția de judecători se ocupă de judecători, Secția de procurori se ocupă de procurori.

Sigur că și la procurori există problema aceasta, știu că și săptămâna trecută – nu chiar atât de mulți – au cerut pensionarea la procurori, dar în orice caz, și la ei se pun problemele tot la fel.

Din câte am observat eu – și dumneacoastră ați sesizat cumva -, se pun două probleme discuției legate de pensionare. Problema cuantumului, care, până la urmă, probabil că trebuie reglementat în sensul în care am discutat legat de plafonul acela, să nu depășescă netul. Dar problema foarte arzătoare este problema vârstei de pensionare. Pentru că și judecătorii, și procurorii… știți, la noi, sistemul e de așa manieră încât se poate intra destul de devreme ca vârstă în sistem…”

Cum era calculată pensia magistratului înainte de a ajunge, prin lege, mai mare decât ultimul salariu

Explicația acestei probleme a fost dată în interviul de la Gândul EXCLUSIV de către președintele CSM, întrebat cum a fost posibil ca magistrații să ajungă la pensii mult mai mari decât ultimul salariu și cum unii “piloși” și-au mărit pensia pe ultimii metri, prin tot felul de artificii:

„Eu nu știu să vă spun așa ceva (n.r. – despre cei cu ”pile” în sistem care se detașau sau delegau pe funcții cu salariu mai mare, cu puțin timp înainte de data la care cereau pensionare). Bun, sigur că există sistemul de delegări, de detașări. Chestiunea aceasta despre care vorbiți dumneavoastră cred că s-a întâmplat într-un anumit trecut mai îndepărtat, în care și judecătorii, și procurorii au avut la un moment dat niște litigii.

S-au acordat niște sume din urmă, care a fost, să zic așa, așa-numita șmecherie de atunci. În lunile în care se luau și acele restanțe, atunci au cerut recalcularea, luându-se în calcul și acele sume. Or, evident că aia nu era în regulă, dar acum legea prevede. Spune în mod clar, că se iau în calcul veniturile brute dar fără acele sume restante.

Eu vreau să vă spun că această chestiune s-a întâmplat mai demult, nu știu să se fi petrecut acum, în ultimii ani. Deci, acum ceva ani buni s-a întâmplat treaba asta”.

„Este o pierdere pentru sistem”

Pensionarea unui număr foarte mare de magistrați poate duce la un colaps nedorit în sistem? Este o problemă foarte serioasă, în condițiile în care există mii de dosare pe rolul instanțelor, dar și în lucru, la parchete, iar anul viitor, preelectoral, va fi unul de “foc”.

Președintele CSM Marian Budă, judecătorul la Înalta Curte de Casație și Justiție, a subliniat aspectele ce țin de vârsta de pensionare fix în momentul în care magistratul atinge maturitatea necesară realizării unui act de justiție impecabil, lucru care în alte state, în care sistemul judiciar este altfel constituit, este o cerință pentru a ajunge judecător de Înaltă Curte.

“Tocmai mă pregăteam să vă spun înainte, legat de cele două aspecte, trecusem în revistă numai aspectul legat de cuantum, cumva. Dar un aspect mai important sau ceea ce a deranjat foarte mult acum este aspectul cu privire la vârstă. Și tocmai mă pregăteam să spun că datorită faptului că se intră destul de devreme în sistem, sigur că se îndeplinește acel criteriu al vechimii de 25 de ani destul de devreme. Adică, oameni care la 50 de ani sau în jurul vârstei de 50 de ani îndeplinesc această cerință și din momentul ăla ei sunt apți, potrivit dispozițiilor legale, să iasă la pensie.

Sigur, din punct de vedere al sistemului, atât ce privește sistemul judiciar, dar și din punct de vedere al cetățenilor, al justițiarului, este o pierdere pentru sistem să plece acești oameni care, până la urmă, au ajuns la maturitatea profesională la acea vârstă și tocmai atunci vor să plece.

De aceea, aceste acte normative vehiculate vor apărea în curând, în forma aceasta. Nu dă bine, pentru că mulți spun: «Dar nu mai stau eu 10-15 ani până fac vârsta de 60 sau 65 de ani, când pot să ies de acum la pensie și mai fac și altceva, și-mi văd de treabă? Avocatură, cei de la Înalta Curte pot să facă și notariat. Și atunci, vine acest val de pensionări.

Părerea mea este că, dacă se va vorbi de o modificare a legii în sensul ăsta, ea nu poate fi decât graduală, să aibă în vedere resursele din sistemul de ”predictibilitate” a celor care vin și pleacă, pentru că altfel ne vom trezi, într-adevăr, cu sistemul judiciar în colaps.

Vă dați seama – am discutat în ședința de joi -, avem o instanță în care a rămas doar un judecător din patru. Sunt multe – și instanțe, și parchete – în această situație gravă. Sigur că atunci va avea consecințe, termenele vor fi mult mai îndelungate, calitatea lucrărilor”.

Atingerea prescripției, o altă mare problemă

“Sigur că este o problemă și chestia asta, mai ales în dosarele penale, și-n celelalte. Judecătorii care rămân, vă dați seama că vor fi supraîncărcați și vor începe să se plângă, și respectivii, și procurorii, la fel. Acestea sunt problemele reale cu care se va confrunta sistemul judiciar, dacă nu se va ieși să se spună clar. Văd că acum, în ultimul timp, au ieșit autoritățile din administrația publică să spună că nu se va petrece așa ceva. Dar, sigur, dacă e nevoie de discuție, trebuie discutat cu sistemul, cu noi, și făcut ceva gradual, într-un timp care să asigure predictibilitate acestor norme legale”, a subliniat președintele CSM.

Revenind din nou la maturitatea magistratului care în alte țări este o șansă pentru a deține cele mai înalte scaune în sistem, președintele CSM a ținut să puncteze:

„Da, ați atins după părerea mea, o problemă foarte importantă a sistemului judiciar. Acum, eu pot să vorbesc și din calitatea de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, dar și din calitatea mea de judecător la Înalta Curte, și de judecător care are o experiență în sistemul judiciar, de vreo 30 de ani. (…) Dacă tot am făcut mesaj public de a se rămâne în sistem și a nu se grăbi, n-aș vrea să fiu eu primul care dau un alt exemplu.

Asta mai mult o spun din calitatea mea de judecător cu experiență, după părerea mea, principala problemă a sistemului judiciar este tocmai aceasta, a modului de selectare și de promovare în instanțe. De ce? Pentru că, consider eu, nu este foarte normal să se intre la o vârstă așa de tânără, de mică, și de aceea apare și problema aceasta în timp, dacă n-a fost reglementată.

Sigur că dacă intri la 25 de ani în sistem și stai 25, la 50 de ani poți să te pensionezi. E adevărat că poți să stai și până la 65 de ani, dar unii preferă să iasă la pensie, mai ales în situații cum este aceasta despre care vorbim, când se prefigurează anumite schimbări și fiecare își face calculele lui. Dar cred că, într-un timp, ar trebui reglementată această chestiune.

Nimic nu trebuie făcut peste noapte, pentru că abia atunci s-ar da peste cap – cum se întâmplă și acum – întregul sistem judiciar. Adică, regândit sistemul acesta, astfel încât să se intre în sistem cu o vechime mai mare, cu anumită experiență și de viață și profesională. Și, într-un timp, desigur că, automat, în mod natural, se va ieși și la vârstă apropiată de vârsta de pensionare a celorlați cetățeni ai țării.

Este adevărat că poate cineva ar putea să întrebe: «Tocmai ați discutat legile Justiției, de ce nu au fost discuții în sensul acesta». Dar, mă rog, până la urmă, au fost și la CSM discuții pe această temă. Aici, până la urmă, preponderent este factorul politic, s-a considerat că asta este forma cea mai bună, probabil și din anumite amendamente ținând de legăturile noastre cu Uniunea Europeană. Adică, ridicarea MCV, intrarea în Schengen”.

Întrebat dacă ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, știa în momentul în care a susținut actuala formă a legilor Justiției în Parlament că urmează modificări privind criteriile de pensionare a magistraților, dar a preferat să tacă și să obțină votul, cu prețul de a se reforma mai apoi o parte din cele stipulate în acest pachet, președintele CSM a preferat să nu dea un răspuns clar.

“Nu știu, eu nu pot spune chestiunea aceasta. Noi avem un organism numit COMS, adică Comunicatul pentru Management Strategic, la care participă domnul ministru al Justiției, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al României. Într-o discuție, parcă, îmi aduc aminte, săptămâna trecută, când a apărut acea… (n.r. – ordonanță considerată a fi un fake până la acest moment).

Sigur că, acum, eu nu pot să spun decât ce ne-a comunicat dumnealui. Ne-a comunicat că nu există în intenția Ministerului de Justiție și nici pe masa Executorului un astfel de proiect. Mă rog, noi întrebam de unde a apărut și cum a apărut, în fine… Dumnealui spunea că sunt diverși funcționari… Poate există un draft pe undeva, probabil că ăla a fost scăpat, dar, cel puțin formal, ne-a asigurat (n.r.-  ministrul Justiției) că nu se intenționează măcar până la sfârșitul anului acesta să se discute ceva de genul acesta, în mod oficial”.

Hotărârea ICCJ privind prescripția este obligatorie

Una dintre problemele cele mai spinoase care generează, la această oră, o altă criză în interiorul celei existente în sistemul judiciar este cea legată de prescrierea faptelor în multe dintre dosarele aflate în lucru la parchete sau pe masa judecătorilor, în toate fazele procesuale.

Gândul a vrut să afle de la președintele CSM de ce, timp de patru ani, din 2018 până în 2022, când a fost dată a doua decizie a Curții Constituționale pe acest subiect, magistrații nu au aplicat-o pe prima sau de ce nu a cerut nimeni o lămurire de dispozitiv și a fost nevoie ca, abia anul acesta, ICCJ să tranșeze definitiv problema.

“Acum, trebuie să pornim de la faptul că eu sunt și judecător. Da, pornesc și de la modul în care un judecător privește lucrurile. Bun, dar noi avem o obligație de rezervă, cumva aceasta ține de aplicarea legii și a dispozițiilor legale, inclusiv a deciziilor Curții Constituționale. Nu mi-aș permite să comentez aceste chestiuni, în orice caz, ținând cont și de faptul că e posibil să mă întorc la Înalta Curte și să particip și în formațiunile de judecată care se ocupă de unificarea practicii judiciare.

Sigur, acum, ce pot să spun, singura chestiune la care pot să mă refer, n-aș putea aprecia de ce s-a întâmplat și s-a întârziat așa de mult cu lămurirea unei chestiuni. Dar, în orice caz, știu că, de curând, Înalta Curte, prin una dintre aceste formațiuni de judecată – completul competent cu dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală -, s-a pronunțat în legătură cu acest aspect.

Aceasta este una dintre căile de unificare a practicii judiciare și această cale probabil că trebuia făcută mai demult. În orice caz, bine că s-a folosit și s-a pronunțat și acum. Potrivit discuțiilor legale, această hotărâre este obligatorie pentru toate instanțele și formațiunile de judecată și cred că, din punctul ăsta de vedere, nu vor mai fi probleme. Indiferent că unii erau de o părere sau alta, acum a dezlegat, această hotărâre este obligatorie”.

În Republica Moldova, judecătorii și procurorii au instituții tip CSM separate. “Ar fi de dorit ca în Moldova”

Mandatul de președinte interimar al CSM deținut de judecătorul ICCJ Marian Budă are dată limită 6 ianuarie 2023. Deși perioada de interimat care s-a scurs până acum este una scurtă, Gândul a vrut să afle părerea acestuia despre atmosfera din CSM și despre o posibilă rupere, pe viitor, a Consiliului Superior al Magistraturii în două instituții separate, pentru a nu mai exista niciun melanj între procurori și judecători.

“Este foarte importantă problema aceasta pe care ați ridicat-o dumneavoastră. La noi, în prezent, Consiliul Superior al Magistraturii este compus și din judecători, și din procurori. Sunt nouă judecători aleși, cinci procurori aleși, trei membri de drept, ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți și doi membri ai societății civile. Noi, cel puțin judecătorii, dar cred că și procurorii, am dori să fie separate carierele. De altfel, la nivel infraconstituțional, adică sub Constituție, s-au petrecut diverse modificări în timp și, cât de cât, carierele judecătorilor și procurorilor sunt separate.

Sigur, ar fi de dorit cum e în alte țări, ca în Moldova. În Moldova, sunt separate. Săptămânile trecute, a venit la noi o delegație care a fost și la CSM, și chiar am discutat și eu. Ei au, într-adevăr, două consilii, unul pentru judecători și unul pentru procurori. Acum, sigur, la noi este prevăzută în Constituție, cred că ar trebui modificată Constituția. Probabil că, într-un viitor apropiat, clasa politică, atunci când se va ivi prilejul de a modifica Constituția, poate și sub alte aspecte, ar trebui modificată și sub acest aspect care să permită o reală separare a carierelor judecătorilor și procurorilor”, a spus judecătorul Marian Budă, în interviul la Gândul EXCLUSIV.

De la inginerie la magistratură

Președintele CSM, Marian Budă, este judecător de Înaltă Curte, are peste 30 de ani de activitate în magistratură, dar ne-a destăinut că nu se gândește deocamdată să se pensioneze. Vorbind, însă, despre cariera sa, înaltul magistrat a scos la iveală câteva secrete. Opt ani, înainte de a merge la Facultatea de Drept, a fost inginer, se trage dintr-o familie de țărani, îi place lucrul cu pământul și familia are mai multe hectare în Oltenia.

“Eu mi-am propus să revin la Înalta Curte și să îmi continui activitatea acolo. Eu am plecat din funcția de președinte al Secției a II-a Civilă, mai am un an de mandat, o să văd cum decurg lucrurile. (…)

Eu am fost prima dată inginer, aproape 8 ani. Anul acesta, peste câteva zile, voi împlini vârsta de 63 de ani.

În electrotehnică, de exemplu, am participat (n.r.- ca inginer) la proiectarea și punerea în funcțiune a grupului 7 de la Turceni. Era înainte de 1989 când m-am înscris la a doua facultate, atunci nu se putea da examen decât după doi ani de la terminarea primeia și numai la seral sau la fără frecvență. Dintodeauna mi-a plăcut partea asta spre social, am fost și președintele unei comisii de judecată. Și a venit cumva firesc, așa, în cariera mea.

Părinții mei au fost țărani. (…) Și eu, și soția suntem din comuna Leu, județul Dolj, care e undeva între Caracal și Craiova, și sigur că părinții noștri tot de acolo sunt. Socrul meu a fost, la un moment dat, și primar, profesor în localitate, și a avut și ceva pământ. Ulterior, am mai cumpărat împreună și ne-am ocupat, într-adevăr, și de exploatarea pământului acolo. (,..) Nu mai e cu sapa, e cu utilaje agricole, știți, aveam utilaje agricole. La sfârșitul săptămânii, în perioada vacanței, participam (n.r. – la munca pământului). Soția era titularul, să zic așa… A fost inginer, inginer mecanic, acum e la pensie.

 Judecătorul ICCJ Marian Budă are doi băieți. Nu au urmat cariera tatălui, dar amândoi sunt licențiați în Drept și au ales avocatura.

Întrebat dacă s-a aflat în situația de a se abține pentru că unul dintre fiii săi era avocat al uneia dintre părțile aflate într-un dosar pe care îl judeca, președintele CSM a zâmbit și a recunoscut că a existat o astfel de situație.

“Când am fost la Înalta Curte, da, s-a întâmplat să mă abțin. (…) Nu prea le convenea colegilor că trebuie să intre altcineva în locul meu, dar asta este situația”, a spus judecătorul.

“Calitatea oamenilor care compun CSM este determinantă”

Referindu-se la părerea pe care și-a făcut-o în ceea ce privește atmosfera din actualul CSM, mentalitățile diferite, frustrările unora sau altora, atitudinile de grup, președintele CSM a mărturisit ce anume crede că lipsește Consiliului Superior al Magistraturii pentru a canaliza, în viitor, Justiția pe un drum mai drept și mai curat.

“Problema este un pic mai complexă, nu e chiar așa de simplă. CSM are anumite atribuții, depinde foarte mult de calitatea oamenilor care îl compun, care sunt aleși, majoritatea sunt aleși. Deci, au de spus un cuvânt colegii, că atunci când aleg pe viitorii membri ai magistraturii, sigur că trebuie să fie atenți cum aleg și pe cine aleg acolo, pentru că, timp de șase ani, ei le vor reprezenta interesele.

Sigur că aici intervine – cumva, nu e singur Consiliul Superior al Magistraturii – factorul politic, el este cel care până la urmă, adoptă legile în forma pe care o vrea. CSM poate influența într-o anumită măsură aceste chestiuni. Dar, încă o dată spun, calitatea oamenilor care îl compun, oameni care îi cunosc pe colegii pe care i-au ales, este determinantă până la urmă”, a spus președintele CSM.