Psihologul american Alfie Kohn pentru Gândul: „Copiii noștri au nevoie să știe că-i iubim mai ales când greșesc”

Într-un interviu în exclusivitate pentru gândul, psihologul american Alfie Kohn vorbește despre importanța iubirii iubirii necondiționate, despre efectul pe care presiunea notelor îl are asupra unui copil și despre cât de dăunătoare pot fi uneori ambițiile părinților.

Alfie Kohn este cel care a pus sub semnul întrebării eficiența felului în care se face educație astăzi, beneficiile pedepselor și recompenselor în creșterea copiilor și utilitatea notelor, a temelor pentru acasă și a testelor standardizate în sistemul școlar. Kohn se află în acest week-end la București, pentru a le vorbi părinților români în cadrul a două conferințe organizate de TOTUL DESPRE MAME, „Parenting necondiționat” și „Școlile pe care le merită copii noștri”, care se vor defășura pe 16 noiembrie, la hotelul Intercontinental.

Trebuie să ne iubim copiii pentru ceea ce sunt

Dacă întrebi orice părinte responsabil, acesta îți va răspunde că își iubește copilul necondiționat. Însă lucrurile nu stau întotdeauna așa, este de părere Alfie Kohn, autorul mai multor volume de parenting, printre care „Parenting necondiționat”, apărut recent în limba română. „Ce contează nu este mesajul pe care presupunem că îl trimitem ci mesajul pe care îl recepționează de fapt copiii noștri. Și din toți indicatorii, mulți dintre copii trag concluzia că trebuie să se comporte bine sau să impresioneze, la școală sau la sport, pentru a beneficia de aprobarea noastră, de atenția noastră, de entuziasmul nostru. De fapt, mulți specialiști în parenting spun în mod explicit să recompensăm comportamentul bun sau să îi izolam forțat pe copii atunci când nu ne place cum se comportă. Copiii au nevoie să știe că îi iubim pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce fac. De fapt, au nevoie să știe asta mai ales atunci când greșesc”, spune Alfie Kohn pentru gândul.

Ce greșeli fac părinții

În experiența sa, a văzut că trei sunt greșelile pe care le fac cel mai des părinții de pretutindeni. „O greșeală este să ne concentrăm pe comportamentul copiilor, lucrul de la suprafață, care poate fi văzut și măsurat, în loc să ne concentrăm pe motivele și valorile care stau la baza acestuia. O altă greșeală este să te întrebi „Cum pot să-mi fac copilul să facă ceea ce spun”, în loc să te întrebi „Care sunt nevoile copilului meu și cum pot să ies în întâmpinarea acestor nevoi?”. O a treia este să ignorăm scopurile pe care le avem pe termen lung pentru copiii noștri, din cauza presiunii pe care o simțim câteodată de a obține o conformare pe termen scurt”, este de părere psihologul, care crede că prima lecție pe care ar trebui să o învețe un părinte este să vorbească mai puțin și să asculte mai mult.

Sistemul de învățământ ucide curiozitatea copiilor

Pentru el, sistemul românesc de învățământ, bazat pe nenumărate teme, standarde foarte ridicate la nivel formal și atotputernicia notei, este „o modalitate excelentă de a ucide curiozitatea unui copil”. La fel și spiritul de competiție al părinților, care vor întotdeauna să vadă cum copilul lor a luat o notă mai mare decât colegul său de bancă. „Este un fel de a-i stârni unul împotriva altuia într-o cursă contraproductivă pentru recunoașterea artificială, le creezi un stres nesănătos. Este ceva rău în toate privințele, în ceea ce privește dezvoltarea intelectuală, relațiile, sănătatea psihică”, spune Alfie Kohn. Chiar dacă, în acest fel, cel mic obține note mari este o viziune „extrem de mărginită să crezi că rezultatul a meritat prețul”.

„Cât de mult rău suntem dispuși să le facem copiilor noștri pentru a-i învăța să vâneze notele?„

Întrebat de gândul ce se întâmplă cu un copil ai cărui părinți hotărăsc brusc că nu mai sunt interesați de note, într-un sistem bazat doar pe acest criteriu de evaluare, psihologul a răspuns: „Chiar dacă un copil pierde anumiți indicatori de succes, el va sfârși prin a fi mai sănătos, mai fericit și prin a gândi mai bine. De fapt, aș întoarce întrebarea: „Cât de mult rău suntem dispuși să le facem copiilor noștri pentru a-i învăța să vâneze note și să încerce să-și învingă prietenii?””, întreabă Alfie Kohn.

El crede că părinții nu ar trebui să încurajeze competiția între copii: „Comparația poate fi naturală, dar competiția nu este. Ne etichetăm copiii și îi încurajăm să îi învingă pe alții, în loc să îi încurajăm să lucreze și să învețe unul cu celălalt. Cel mai probabil, rezultatul e că îi facem să se simtă prost în legătură cu ei înșiși, cu ceilalți, cu ceea ce fac. Cu cât cineva este mai preocupat să fie mai bun decât ceilalți, cu atât mai puțin probabil este să se concentreze la sarcina în sine. De exemplu, sorganizarea de olimpiade de știință, istorie sau artă tinde să îi facă pe copii mai puțin entuziasmați în legătură cu istoria, știința sau arta. Iar aste este valabil și pentru învingători, și pentru învinși”.

Alfie Kohn spune că este imposibil să motivezi o altă persoană, chiar dacă este vorba despre propriul tău copil. „Oamenii care încearcă să facă asta, cu pedepse sau recompense, inclusiv recompense verbale, încearcă în realitate să-și exercite controlul, iar efectul este devastator în mai multe planuri, chiar dacă pe moment reușește să cumpere un comportament. Trebuie să trecem de la abordarea „să-l fac să” la cea „să lucrez cu”, dacă vrem să susținem motivația autentică a copilului”, adaugă psihologul.