REACȚIA Ambasadei SUA, după ce Guvernul Ponta a dat ORDONANȚA TRASEIȘTILOR: „Cea mai bună cale este procedura parlamentară TRANSPARENTĂ”

Însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite în România, Dean Thompson, care este, în absența unui ambasador, numărul unu în Ambasada SUA, a acordat un interviu ziarului gândul, în care a vorbit inclusiv despre controversata ordonanță a migrației aleșilor locali, publicată azi în Monitorul Oficial.

Diplomatul american ne-a spus că, după declarația Ambasadei SUA de săptămâna trecută, în care misiunea diplomatică își exprima îngrijorarea „în legătură cu momentul ales” de premierul Victor Ponta pentru a adopta „ordonanța traseiștilor”, nu a primit niciun fel de explicații din partea primului-ministru ori a vicepremierului Dragnea.

ACTUALITATE Marcel Ciolacu, mesaj în ultimele ore din 2024: „Nu a fost un an ușor, dimpotrivă / De la miezul nopții putem circula LIBER, pe orice cale, în spațiul Schengen”

20:26

SPORT Manchester United ar putea RETROGRADA. Antrenorul nu exclude această posibilitate

20:10

Reticent în a se pronunța asupra conținutului ordonanței, Thompson atrage încă o dată atenția că procedura este problema: „Noi credem că o procedură parlamentară transparentă este cea mai bună cale de urmat când vine vorba de schimbat legi”. Întrebat de gândul cum își explică lipsa de reacție a Guvernului după declarația de săptămâna trecută a Ambasadei, Dean Thompson a replicat, cu referire la ordonanță: „Aceasta este o decizie pe care Guvernul a luat-o pe baza propriilor calcule și a eforturilor sale de a face – îmi imaginez – ceea ce crede că trebuie făcut”.

Despre destăinuirea pe care purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, a simțit nevoia să o facă pe pagina sa de Facebook cu privire la „plăcerea” de a „executa electric” jurnaliști obiectivi, Thompson a remarcat: „Nu cred că astfel de comentarii urâte își au locul când ai de-a face cu oameni care încearcă să transmită știri”. În același timp, șeful misiunii SUA a venit și cu un îndemn pentru români: „Am face apel către toată lumea să respecte presa”.

Cu privire la lupta împotriva corupției din România, americanul a subliniat că aceasta nu se încheie niciodată. El a descris succesul final al acestei lupte momentul în care există „o recunoaștere largă și consistentă cu privire la faptul că România are un sistem judiciar puternic și independent, în care nimeni nu e mai presus de lege”.

FOTO: US Embassy

Care sunt așteptările Statelor Unite de la viitorul președinte al României: „Ne așteptăm ca (…), indiferent cine va fi, să fie un prieten al Statelor Unite și un susținător al dialogului și parteneriatului nostru strategic”.

După ce a lăudat îndelung bunele relații româno-americane, Însărcinatul cu Afaceri al Statelor Unite în România a vorbit și despre proiectul legislativ de reformare a Programului Visa Waiver (analiză gândul AICI). Acest proiect, însă, este blocat la pagina 739 a marii reforme a imigrației inițiată de Barack Obama, care, dată fiind arhitectura politică a Congresului (adică ponderea republicanilor) are prea puține șanse să treacă. Insistând că nu are un „glob de cristal” pentru a preconiza destinul acestei legi ce ne-ar scăpa pe noi, românii, de vizele turistice pentru SUA, Thompson a spus: „Programul Visa Waiver are cerințe stricte, România nu le îndeplinește încă pe toate, poate o va face în viitor”.

Diplomatul nu și-a preluat noul post cu informații noi despre un viitor ambasador american la București. Și-ar dori, în schimb, un șef și este încrezător că îl va primi: „Vom avea un ambasador, sper că în curând, din numeroase motive, dar nu vă pot spune când”. Până ce acel „când” va deveni o dată, România rămâne, conform informațiilor coroborate de gândul din rapoartele American Foreign Service Association, Departamentului de Stat și din anunțurile Congresului și ale Casei Albe, singurul stat NATO care nu are, de mai bine de un an și jumătate, măcar o nominalizare. Menționăm că, în afară de România, doar Boliia, Eritreea, Venezuela, Sudan și Belarus nu au nominalizări (ultimele două se pare că nici nu vor primi).

În ceea ce privește chestiunile externe, în special bazele permanente ale NATO în Estul Europei și invazia rusească în Ucraina, Thompson a fost de neclintit de la linia oficială a Administrației Obama: nu baze permanente, ci rotații continue de militari în România și alte state mai vulnerabile în fața acțiunilor agresive ale Rusiei, care Rusia nu a invadat Ucraina, ci a efectuat o incursiune în Ucraina (gândul a scris despre acest subiect AICI).

Mai jos, principalele declarații ale diplomatului american:

„Ordonanța traseiștilor”: „O decizie pe care Guvernul a luat-o oe baza propriilor calcule”

„Noi ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la procedură”

„Nu am avut discuții cu nimeni după declarația Ambasadei”

Palada vs. presa: „Am face un apel către toată lumea să respecte presa”

„Nu cred că astfel de comentarii urâte își au rostul”

„Statul de drept este una dintre acele zone în care o țară trebuie să fie vigilentă la nesfârșit”

Succesul ultim pentru România în domeniul corupției: „o recunoaștere largă și consistentă cu privire la faptul că România are un sistem judiciar puternic și independent, în care nimeni nu e mai presus de lege”

„Ne așteptăm ca viitorul președinte al României, indiferent cine va fi, să fie un prieten al Statelor Unite și un susținător al dialogului și parteneriatului nostru strategic”

„Programul Visa Waiver are cerințe stricte, România nu le îndeplinește încă pe toate, poate o va face în viitor”

„Vom avea un ambasador, sper că în curând, din numeroase motive, dar nu vă pot spune când”

Rusia vs. Ucraina: „O incursiune. În mod cert, o ocupație inacceptabilă și ilegală în Crimeea și o susținere acordată separatiștilor care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei”

Poziția cu care SUA merg la summitul NATO: „Rotații continue de militari”

FOTO: Dorel Avăcăriței/gândul

În continuare, găsiți traducerea în limba română a interviului pe care șeful misiunii americane la București, Dean Thompson, l-a acordat ziarului gândul:

gândul: Una dintre cele mai importante decizii care se vor lua, în această săptămână la summit-ul NATO din Țara Galilor se va referi la așa-numitul Plan de Acțiune Rapidă. Vor fi baze militare NATO în Europa Centrală și de Est pentru a contracara Rusia?

Dean Thompson: Cred că este o decizie importantă pe care liderii o vor lua săptămâna aceasta la NATO și care se va referi la pașii concreți și rapizi pe care Alianța îi va face. Am avut acces la aceleași informații ca și tine cu privire la felul în care toate aceste măsuri vor arăta, nu am informații pentru a prevedea ce decizii vor fi luate. Ceea ce pot să spun este că România și-a demonstrat capacitatea de a fi un aliat NATO fantastic și abilitatea de a susține operațiuni NATO, fie în străinătate – cum a fost în Afganistan, fie aici – cum e cazul bazei de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu.

„Baze militare permanente” vs. „pentru cât timp va fi nevoie”

România este și una dintre țările care cer baze permanente NATO. Care este poziția guvernului american pe acest subiect? Care sunt șansele să existe astfel de baze?

În acest moment, SUA s-au angajat, alături de NATO, la rotațiile continue de militari, cel puțin până la sfârșitul anului, dar probabil că și mai departe, monitorizând situația de pe teren în regiune și dincolo de ea. Aceasta este poziția cu care vom merge la summit și vom lucra cu Aliații pentru a vedea care este cea mai firească modalitate de a duce mai departe această misiune.

Deci forțe permanente, dar nu baze permanente?

Din nou, nu vreau să mă pronunț în avans pe marginea deciziilor de la summit.

Au existat recent multe declarații pe acest subiect, inclusiv, săptămâna trecută, din partea Secretarului General al NATO, care vorbea despre mobilizarea unor forțe Aliate pentru „cât timp va fi nevoie”. Nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva redefinim conceptul de „baze militare permanente” pentru a se încadra în retorica preferată de Alianță?

Nu cred că redefinim ceva neapărat. Cred că ce vedem este o abordare prudentă la procesul de planificare, într-o eră în care situația este dinamică, atât în regiune, cât și în lume. Cred că ce trebuie să facă Aliații este să analizeze constrângerile legate de resurse și nevoi, pentru a vedea care este cea mai rațională măsură. După cum bine știți, una dintre cele mai importante discuții care vor avea loc la summit-ul din această săptămână se va referi la capabilități. SUA sunt foarte dornice să vadă că toți Aliații – România a făcut-o deja – se angajează să cheltuiască două procente din PIB pe Apărare, pentru a fi pregătiți cu toții să gestionăm diferite situații pe măsură ce ele apar. Este vorba, în special, de a avea echipamentul potrivit, pregătirea potrivită, exerciții comune, într-o manieră consistentă, pentru a ști ce putem face în fiecare situație.

SUA acuză în continuare „incursiunea” Rusiei în Ucraina, întoarce privirea de la invazie

Se va discuta mult despre Ucraina și Rusia la acest summit. Este cuvântul „invazie” adecvat pentru a descrie acțiunile recente ale Rusiei în Ucraina?

Cred că mă voi limita la caracterizarea făcută zilele trecute de președintele Obama, respectiv că ceea ce vedem acum și ceea ce am văzut în acest sfârșit de săptămână este o continuare a situației la care am asistat în ultimele luni. Rusia continuă să susțină, să finanțeze, să pregătească și să le furnizeze echipament separatiștilor. Ce fac acum, probabil ca răspuns la succesele înregistrate de armata ucraineană, este să aibă o prezență și mai flagrantă în teren. Ce trebuie să facem este să ne uităm cum să creștem treptat și adecvat costurile pentru asta. Sunt sigur că va fi un subiect important de discuție pentru Aliați și pentru ceilalți participanți la summit.

Nu mi-ați răspuns la întrebare: este o invazie? Putem spune că în Ucraina are loc o invazie?

Din nou, mă voi limita la ce a spus președintele Obama.

Deci este o „incursiune”.

„Ocupație inacceptabilă și ilegală”

O incursiune. În mod cert, o ocupație inaccpetabilă și ilegală în Crimeea și o susținere acordată separatiștilor și care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei.

Punctual, ce amenințări identificați în prezent pentru România, atât din afara granițelor noastre, cât și din interior?

Cum nu sunt unul dintre strategii militari de aici, aș fi reticent în a alcătui o listă cu amenințări punctuale. Ceea ce cred că a făcut România a fost să se poziționeze foarte bine în calitate de membru NATO și UE, pentru a gestiona diverse probleme. S-a asigurat că militarii săi se pregătesc cu forțele NATO din regiune, face pași mai hotărâți pentru a-și garanta securitatea energetică și pentru a avea un rol mai bun în regiune la acest capitol și lucrează și la problemele ei interne, de aici, de acasă, pentru a-și face mediul economic mai bun și să atragă mai mulți investitori.

România-Washington vs. România-China

Pentru că vorbim de probleme interne, vedeți un risc ca liderii politici români să rupă -să-i spunem- „axa” București-Washington și să se reorienteze către est? Când spun „est”, nu mă refer la Rusia, ci mult mai departe către est. China este foarte populară acum pentru politicienii noștri…

…sigur, absolut. Noi avem o relație foarte robustă cu China. Știu că primul-ministru și membri ai echipei sale sunt acum acolo. Nu sunt deloc îngrijorat de o posibilă rupere a – nu știu dacă i-aș spune „axă” – legăturilor dintre România și SUA ori dintre România, UE și NATO. Aici și-a pus România încrederea și în funcție de ea și-a făcut planurile pentru viitor. Este o zonă în care continuăm să colaborăm, pentru a ne asigura că alianța noastră devine și mai puternică, iar aceste legături devin mai concrete.

Nu credeți că există loc pentru o schimbare de direcție aici?

Nu văd niciun semnal că s-ar putea întâmpla așa ceva. Pe măsură ce mergem mai departe, împreună cu România… am văzut că liderii politici, indeferent de partid, și-au exprimat solidaritatea cu SUA și cu Europa și există un angajament din partea lor.

Sănătatea statului de drept

Dar statul de drept în România? Există vreun pericol la adresa lui?

Cred că statul de drept este una dintre acele zone în care o țară trebuie să fie vigilentă la nesfârșit. Nu poate să oprească vreodată. Așa este și în țara mea. Ce trebuie să facem este să continuăm să colaborăm pentru a ne asigura că sistemul judiciar este independent, că nimeni nu este mai presus de lege, că oamenii au o anumită încredere în sistem și știu – că vorbim despre un cetățean român sau despre o entitate care vrea să investească aici – că pot fi siguri de faptul că, dacă vor avea nevoie să apeleze la instanță, va exista un proces imparțial și corect.

Liniștea de după declarația pe tema „ordonanța traseiștilor”

Săptămâna trecută, Ambasada SUA și-a exprimat îngrijorarea față de ordonanța de urgență care îi vizează pe aleșii locali. De la declarația voastră, v-au explicat -fie premierul Ponta, fie vicepremierul Dragnea – momentul ales și nevoia pentru această orodonanță?

După cum am spus și în declarația noastră, înainte de mișcarea făcută de Guvern, am avut discuții cu toate părțile implicate. Am vorbit cu oameni din Guvern, am vorbit cu oameni din afara Guvernului, pe mai multe niveluri. Declarația noastră nu a luat vreo poziție pe substanța problemei, referindu-se mai degrabă la procedură și la faptul că noi credem că o procedură parlamentară transparentă este cea mai bună cale de urmat când vine vorba despre schimbat legi.

Așadar, v-au explicat ulterior procedura?

Ulterior, nu am avut discuții cu nimeni.

Ordonanța, „o decizie pe care Guvernul a luat-o pe baza propriilor calcule”

Au fost câteva cazuri în ultimii ani când Ambasada SUA, fie prin vocea ambasadorului, fie prin cea a Însărcinatului cu Afaceri, și-au exprimat îngrijorări similare în legătură cu alte acțiuni ale Guvernului și au reușit să schimbe cursul lucrurilor în sensul acestor îngrijorări. Cum vă explicați faptul că acum nu există o asemenea reacție după declarația voastră și că premierul Ponta a spus că va merge mai departe cu Ordonanța de Urgență.

Cred că trebuie să ținem cont că niciuna dintre aceste chestiuni nu are legătură cu Statele Unite, ci cu România, cu liderii săi și cu procesul de guvernare. Aceasta este o decizie pe care Guvernul a luat-o pe baza propriilor calcule și a eforturilor sale de a face – îmi imaginez – ceea ce acesta crede că trebuie făcut. Noi ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la procedură. Ne-am dori să vedem o procedură mai transparentă când vine vorba despre astfel de lucruri.

Este anti-democratic să schimbi regulile în timpul jocului?

Nu cred că este cazul să încep să comentez dacă ceva este anti-democratic sau nu. Din nou, aș reitera că ce încercăm să facem cu România acum este să creăm situația în care toate procedurile din sistem sunt transparente, deschise și pot fi înțelese de toată lumea. În acest moment, România vrea să își creeze o imagine foarte puternică, în țară și în străinătate, drept un mediu sănătos de afaceri, un partener solid al NATO și al celorlalte instituții din care face parte. Astfel, în aceste instituții, există anumite așteptări, idei despre cum ar trebui să se procedeze în anumite situații. La asta va munci România în continuare.

Succesul suprem în lupta României împotriva corupției

Există un raport al Ambasadei SUA din 2007, care conține un top al oligarhilor români de la acel moment. Dintre cei încă în viață, doar unul nu se află acum în închisoare. Am văzut multe arestări „grele” în ultimii doi ani – cel mai recent, fratele președintelui. Cum ați defini succesul final în lupta noastră împotriva corupției?

Este o întrebare foarte bună, la care m-am gândit mult. Nu cred că există succes ultim. Fiecare țară din lume se va confrunta în continuare cu corupție, pentru că natura umană nu ne permite să fim perfecți. Cred că, pentru România, succesul ar însemna să se ajungă la o recunoaștere largă și consistentă cu privire la faptul că România va avea un sistem judiciar puternic și independent, în care nimeni nu e mai presus de lege și în care fiecare entitate – că e cetățean român sau străin, un investitor străin, oricine – care are vreo probleme simte că poate fi tratată corect și împarțial, în cadrul acestui sistem.

Într-o notă similară: când a fost ultima oară în România, Victoria Nuland și-a exprimat îngrijorările cu privire la influența tot mai mare a oligarhilor din această parte a Europei, care – spunea ea – își folosesc banii pentru a cumpăra politicieni și presă. Susțineți ideea ca persoanele care dețin instituții de presă să nu fie implicate în politică, ca o regulă generală?

Ce aș spune este că noi susținem o presă liberă și imparțială. Credem că ar trebui depuse toate eforturile pentru a proteja media de influențe externe, de orice natură. În Statele Unite, avem mass-media cu idei diferite despre cum ar trebui să relateze, dar cred că cel mai important este să ne uităm dacă presa poate activa liber, fără imixtiuni.

Palada și bucuria „executării” jurnaliștilor: „Nu cred că astfel de comentarii urâte își au rostul”

Mă bucur că reiterați angajamentul SUA pentru susținerea presei libere: există motive tot mai multe de îngrijorare cu privire la libertatea presei române. Cea mai recentă a venit ca reacție la un comentariu făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului cu privire la plăcerea sa de a – chiar citez – „executa electrict” jurnaliști obiectivi. Ce părere aveți despre acest comentariu și, mai ales, despre libertatea presei în România?

Am face un apel către toată lumea să respecte presa – a patra putere, cum i se spune des – , care este o componentă atât de importantă pentru a ne asigura că cetățenii activi rămân informați. Nu cred că astfel de comentarii urâte își au rostul când ai de-a face cu oameni care încearcă să relateze și să transmită știri.

Știați de acest comentariu făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului?

Am văzut articole.

Și ce părere aveți despre el?

După cum am spus, chiar nu cred că asemenea comentarii urâte își au rostul în vreo parte a dialogului civilizat.

Mă întorc acum la o altă declarație făcută pe acest subiect de Victoria Nuland în timpul ultimei sale vizite în România, care sublinia nevoia ca relația dintre guvern și presă să fie deschisă, liberă, transparentă. Poate ne detaliați acest aspect. De ce este atât de important ca guvernul să nu încerce să intervină în presă, într-o democrație?

Într-o democrație, este treaba guvernului să le furnizeze cetățenilor informații despre cum lucrează și ce face, pentru ca cetățenii să poată lua decizii informate. Presa este un mijloc foarte important pentru asta. De asemenea, presa este foarte importantă prin sarcina ei de a urmări ce se întâmplă și a relata asta, pentru ca oamenii să poată lua decizii bune cu privire la cei pe care îi vor vota, cu privire la afacerile lor, orice.

„Ne așteptăm ca viitorul președinte al României să fie un prieten al Statelor Unite”

Nu știu dacă sunteți la curent cu acest lucru, dar există parlamentari condamnați care încă pot scrie legi. Ce putem face pentru a aborda această problemă – dacă vi se pare o problemă?

Oamenii sunt aleși de cei care votează. Nu am informații cu privire la vreun caz concret în sensul celor despre care vorbești, dar, în sistemul judiciar, există diverse sancțiuni când oamenii greșesc. Uneori, aceste sancțiuni includ privarea de dreptul la vot sau de a deține o funcție publică. Dacă nu se întâmplă asta, decizia trebuie să vină din partea alegătorilor dintr-o anumită circumscripție.

Lunile următoare vor fi foarte agitate din punct de vedere politic în România. Și voi aveți alegeri, dar mai aveți până în 2016. Care sunt așteptările Statelor Unite de la România după alegerile prezidențiale?

Cred că ne așteptăm ca relațiile noastre robuste și strategice să continue, pe o bază foarte solidă. După cum Duane, predecesorul meu, spunea înainte să plece: ne așteptăm ca viitorul președinte al României, indiferent cine va fi, să fie un prieten al Statelor Unite și un susținător al dialogului și parteneriatului nostru strategic. Așteptăm să lucrăm cu oricine decide poporul român să pună în această funcție.

Prietenia româno-americană și vizele

Suntem o țară la granița dintre două blocuri – est și vest. Știu că abia ați venit, dar vreau să aflu care este prima dumneavoastră impresie: cât de pro-americani vi se par românii?

În general, românii au o atitudine foarte pozitivă când află că sunt din Statele Unite. Îmi spun, deseori, dacă cunosc pe cineva acolo, dacă au fost acolo, vorbesc deseori și despre parteneriatul nostru și despre faptul că avem colaborări în zone foarte diverse: militare, NATO, business. Eu am avut o primire extraordinar de bună, apreciez asta. Cred că vicepreședintele Biden a spus că am trecut de punctul în care România s-ar fi putut întreba „ce poate face SUA pentru noi?” și am ajuns în punctul în care ne întrebăm „ce putem face împreună pe viitor?”. Este un punct foarte bun.

O să vi se pare naiv din partea mea că întreb, dar faceți-mi plăcerea: dar invers? Cât de pro-români sunt americanii?

Americanii au avut contact cu România, au avut ocazia de a lucra cu românii, sunt foarte pro-români. Cel mai bun exemplu sunt, probabil, militarii noștri din Afganistan, care au luptat cot la cot, s-au sacrificat împreună cu colegii români. Absolut toți au numai cuvinte de laudă și respect profund pentru efortul depus. Când ajung aici, companiile americane găsesc angajați români excelenți, calificați și cu un devotament pentru munca lor. Aud comentarii foarte bune din ambele direcții.

În ciuda acestei relații foarte bune, încă nu suntem admiși în Programul Visda Waiver, încă nu avem un ambasador american – o perioadă aproape record. Nu mă înțelegeți greșit: este foarte bine că v-au trimis pe dumneavoastră…

…mă bucur să fiu aici.

…Există vreo speranță pe subiectul vizelor în viitorul apropiat, dat fiind că și voi aveți alegeri?

Să vedem Programul Visa Waiver așa cum e el, de fapt: este o lege, adoptată pentru a stabili standarde foarte clare pentru anumite țări, astfel încât să permită călătoriile fără vize pentru anumite categorii. Nu elimină vizele, dar le reduce. Este în interesul SUA să încerce să facă o călătorie în Statele Unite cât mai ușoară pentru români, pentru oricine. Înseamnă afaceri mai mari, oportunități de studiu și de interacțiuni culturale pentru studenți. Suntem extrem de interesați să continuăm să lucrăm cu România pentru ca, pe de-o parte, să ne asigurăm că procesul actual este cât mai fluent posibil și, pe de altă parte, să colaborăm pentru ca, pe măsură ce rata de refuz a vizelor continuă să scadă, și celelalte elemente din Programul Visa Waiver să fie pregătite, pentru ca acest scop să fie atins într-o zi. Există un proces legislativ în curs care ar putea modifica într-o anumită măsură criteriile. Nu am un glob de cristal, nu vă pot spune ce șanse sunt.

Nu aveți un glob, dar puteți fi realist. Proiectul de modificare a Programului Visa Waiver rămâne blocat în Reforma Imigrației, la pagina 739. Stă acolo de ceva vreme, în ciuda tuturor comentariilor pe care le aud fie de la români care merg la Washington și încearcă să facă lobby pentru problema vizelor, fie de la oficiali guvernamentali americani, care spun constant cât de nerăbdători sunt să ne ajute să intrăm în Programul Visa Waiver. Dar, sincer, realist vorbind, nu există nicio șansă ca Reforma Imigrației să fie adoptată în timpul acestei administrații și dacă legea referitoare la Visa Waiver nu este scoasă de acolo, rămânem blocați.

Nu sunt sigur care e întrebarea. Ce aș spune este că suntem hotărâți să colaborăm în continuare cu România pentru a face progrese pe toate criteriile. Am văzut că rata de refuz a României a scăzut semnificativ în ultimii ani și nu văd semne că nu se va întâmpla la fel și pe viitor. Însă, după cum am spus, Programul Visa Waiver are cerințe stricte, România nu le îndeplinește încă pe toate, poate o va face în viitor…

…Le-ar îndeplini în baza propunerii de lege.

Foarte probabil că le-ar îndeplini. Dar, chiar și în baza propunerii legislative, trebuie să fie parcurși și alți pași și vrem să ne asigurăm că totul va fi pregătit dacă apare ceva.

România, singurul stat NATO fără ambasador nominalizat: „Vom avea un ambasador”

Cum rămâne cu ambasadorul? Există vreo șansă pentru măcar o nominalizare pentru ambasadorul american în România? Rămânem singurul stat NATO care nu are nici măcar o nominalizare în acest moment.

… O să te cred pe cuvânt, nu am verificat recent.

Vă pot arăta, am verificat și seara trecută.

Te cred.

Suntem singurii.

E un proces în desfășurare în Washington. Mă tem că nu am informații pentru a spune în ce punct e, în ce direcție se îndreaptă. Ce pot să spun este că angajamentul nostru pentru relația cu România este de neclintit. Ambasadorul Gitenstein, Duane, eu, toți vâslim în aceeași direcție și ne dorim să continuăm relația strategică și parteneriatul nostru ferm. Vom avea un ambasador, sper că în curând, din numeroase motive, dar nu vă pot spune când.

Realizator: Alina Matiș

Cameraman: Dorel Avăcăriței

Editor de imagine: Daniel Ivan

Producător: Cezar Helmis