România în care m-aș întoarce

Alexandru Iosup are 34 de ani și este din București, unde a urmat Universitatea Politehnică. Faptul că  studenții din Olanda l-au ales profesorul lor favorit îl onorează și consideră că aceasta este o mare distincție.

„E foarte satisfăcător și mă simt minunat. Personal, cred că acest premiu îmi consolidează legătura cu societatea olandeză. Am fost susținut atât de mult de către colegii mei încât nu m-am simt deloc ca un străin. Asta nu numai că ilustrează cât de bine poate un român să aibă succes în Olanda, dar arată și cât de bine  poate aprecia Olanda toate talentele ei”,  a spus Alexandru Iosup la primirea premiului.

Profesorul român nu este pentru prima dată ales favoritul studenților. Anul trecut, Alexandru Iosup a fost ales cel mai bun profesor de la Universitatea Tehnică din Delft, instituție de învățământ superior care l-a adoptat în urmă cu 10 ani.

„Cursurile tradiționale limitează dezvoltarea celor mai talentați”

În metoda sa de predare,  Alexandru Iosup aplică tehnici folosite în mod normal  pentru dezvoltarea jocurilor  sociale online și de aceea reușește să atragă diferite categorii de studenți, pe care care-i motivează să învețe și să exceleze în studiile pe care le urmează.

Alexandru Iosup a povestit pentru gândul în ce constă metoda lui de predare care i-a atras admirația studenților. În multe aspecte, metoda nu diferă mult de cea tradiționala.

„Cursurile mele conțin material tradițional, dar și părți legate de cercetarea avansată din domeniu. Studenții învață, deci, ce se recomandă în programa, dar și ceva în plus și de viitor”, a spus profesorul. În fapt, cursul devine un joc.

„Ce diferă însă esențial de forma tradițională este forma de predare, din cauză că folosesc tehnica numită gamification, adică folosesc tehnici dezvoltate inițial pentru jocuri online și sociale. Cu alte cuvinte, cursul devine un joc, iar studenții au de învățat ca să câștige”, spune Alexandru Iosup. El arată că gamification nu este de fapt o metodă nouă, fiind folosită în companii încă de acum 50 de ani.

„În educația de nivel universitar, însă, gamification abia a început să fie utilizat și mai avem mult până să învățăm ce funcționează pentru a facilita învățarea și ce este eficient de folosit. Metoda mea de gamification se preocupă foarte mult să facă loc pentru fiecare student și în particular se ocupă de personalitățile diferite și de aptitudinile diferite ale studenților”, a explicat Alexandru Iosup pentru gândul.

Prin folosirea acestei metode, profesorul îi stimulează și pe studenții cărora le place să exploreze mai mult, dar și pe cei mai talentați și competitivi.

„Cursurile tradiționale sunt rar orientate spre un nivel deasupra nivelului de mijloc și în general limitează sau nu încurajează destul dezvoltarea celor mai talentaț și capabili studenți; în metoda mea, studenții din această categorie sunt încurajați să evolueze până la cercetare de nivel mondial”, arată profesorul.

„În România mă lovisem de corupția endemică, de o societate în ale cărei valori nu mă mai regăseam”

Alexandru Iosup spune că a plecat din România din mai multe motive, o combinație de motive personale și profesionale. N-a plecat pentru bani, pentru că în profesia lui se câștigă bine oriunde. A plecat pentru că România progresa mult prea încet.

„Personal, mă lovisem de corupția endemică, de o societate în ale cărei valori vizibile nu mă mai regăseam, de o viziune politică în care nu îmi vedeam reprezentate interesele. Mai văzusem și experimentasem cât de greu le era celor care încercau să schimbe sistemul. După câțiva ani de încercări terminate în absurd, am decis că e moral să plec”, spune Alexandru.

Poate într-o zi Alexandru Iosup se va întoarce în România, dar în alte condiții. „Aș vrea să văd că România își rezolvă problemele de management de țară și alungă definitiv corupția. Aș vrea să văd că în România crește o societate cu valori morale pe care să le înțeleg și care să îmi reprezinte aspirațiile”, afirmă Alexandru.

Profesorul este la curent cu se întâmplă în România, ține legătura cu câteva dintre universități românești. Sistemul de educație are mulți oameni de calitate, însă e un pic anacronic, este de părere Alexandru. Mai sunt însă și alte lucruri de rezolvat.

„Societatea este încă o frână imensă, pentru că nu susține financiar suficient dezvoltarea tinerilor, pentru că remarcă mai mult alte valori decât calitatea profesională și participarea în societate și pentru că păstrează mentalitatea în care a nu termina facultatea pe care ai început-o este văzut (și pedepsit) ca un insucces determinant pentru întreaga viață”, mai spune Alexandru.
Profesorul a identificat câteva din  hibele educației  din România: lipsa banilor, managementul incoerent și instabil, metodele de educație învechite și corupția sistemică. În plus, consideră Alexandru Iosup, profesorii ar trebui implicați și în cercetare.

„Fără un contact permanent cu cercetarea mondială, studenții noștri riscă să fie educați în tehnici de acum 10-15 ani”

„La nivel universitar, implicarea cadrelor didactice în cercetare este un element critic pentru educație, pentru că antrenează un mod de gândire creativ și pentru că generează idei de care România are nevoie ca să fie competitivă internațional (un remarcabil contrast cu poziția de țară de outsourcing în IT). Fără un contact permanent cu cercetarea mondială, studenții noștri riscă să fie educați în tehnici de acum 10-15 ani”, consideră profesorul.

Dacă ipotetic va fi numit ministrul Educației din România, Alexandru Iosup spune va lua unele măsuri precum o finanțare echitabilă pentru educație.

„Pentru asta, aș cere o alocație de 5% din PIB pentru cercetare (media EU este 2.5%, US și China sunt spre 3.5%) și o cotă-parte proporțională pentru educație, și aș porni imediat dezbaterea publică pe acest subiect. Aș explica pe toate canalele că România nu are nici o șansă ca economie viabilă, fără să producă rapid câteva generații de profesioniști de calitate. Modelul există deja și a fost probat în Singapore, o țară de altfel fără vreo resursă industrială”, arată Iosup.

De asemenea, profesorul spune că, dacă ar fi ministrul Educației, ar stimula financiar dezvoltarea și folosirea de noi metode de educație.

Alexandru Iosup primește premiul de la ministrul Educației din Olanda

Metoda de predare a lui Iosup, adoptată de conducerea Universității

Metoda de predare pe care o folosește în Olanda s-ar putea folosi foarte bine și în România. „Metoda este generală, și se leagă de cultura noii generații de studenți, care au crescut cu jocuri pe calculator și înțeleg foarte bine ce li se cere ca să progreseze în aceste jocuri. Dacă înțelegem această cultură, putem aplica gamification, și chiar metoda mea de gamification, în orice curs, dar mai ales acolo unde cursurile sunt foarte dificile pentru studenți”, a mai spus profesorul anului din Olanda.

Metoda de predare a lui Alexandru este este adoptată oficial la Universitatea din Delft, unde vor fi mai multe cursuri care vor folosi această tehnică. Conducerea universității l-a rugat pe Alexandru Iosup să coordoneze mai multe  programe-pilot bazate pe gamification.

„Cu toate că jocul nu este încă utilizat în multe cursuri, sper ca mai mulți profesori să fie inspirați și să încerce să ajute cât mai mulți studenți”, a mai spus Iosup.

Cine e Alexandru Iosup

Alexandru Iosup este profesor la Universitatea Tehnică din Delft, unde în 2009 și-a luat și titlul de doctor în informatică. A publicat peste 75 de lucrări științifice, dintre care multe de impact (h-index24), pentru care a primit mai multe premii printre care  IEEE Scale Challenge 2014, IEEE CCGrid 2010, Euro-Par 2009 și IEEE P2P 2006.

A fost implicat în mai multe proiecte naționale și europene. Este interesat de distributed computing în general și de big data systems în particular. Alexandru Iosup a fost ales Profesorul Universitar al Anului al Universității din Delft și Olandei.