Românii vor plăti factura neautorizării temporare a utilizării neonicotinoidelor la floarea soarelui / Arion, Pro Agro: „Apicultorii nu vor avea unde să-și ducă stupii”
În viziunea sa, lipsa acordării derogării va duce în primăvara acestui an la majorarea costurilor cu înființarea culturii de floarea soarelui cu circa 40 la sută, la diminuarea producției de semințe de floarea soarelui care aduce cu sine majorări de preț la materia primă pentru producția de ulei și, implicit, la scăderea producției de ulei românesc. Nu în ultimul rând, diminuarea suprafețelor însămânțate cu floarea soarelui va aduce cu sine o scădere a producției de miere.
Astfel, românii, înțelegând aici atât fermieri (producători agricoli și apicultori deopotrivă), cât și procesatori, exportatori și consumatori, cu totții vom plăti mai mult pentru produsele finite brute ulei și miere, cât și pentru cele procesate, care derivă de aici, dar și pentru importuri, care se vor majora, mai explică șeful Pro Agro.
Dacă sunt sau nu soluții pentru redresarea acestei situații, precum și ce anume ar fi trebuit să facă trimișii noștri politici peste hotare pentru a încerca să împiedice interzicerea neonicotinoidelor, puteți afla din interviul următor.
Gândul.info: Cine va deconta factura pentru neacordarea de către MADR a autorizației temporare (20 ianuarie -1 mai 2020) pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui?
Ionel Arion: O bună parte a notei de plată va veni pe numele fermierilor. Prin neacceptarea derogării și pentru floarea soarelui, impactul Tanymecus Dilaticollis asupra acestei culturi oleaginoase va fi nimicitor. Vrem, nu vrem, în România se cultivă anual peste un milion de hectare cu floarea soarelui.
Fermierii care lucrează terenuri agricole situate în zona de sud a țării, prin Moldova, și foarte puțin prin Banat, sunt afectați de această rățișoară (Tanymecus Dilaticollis). Dacă semințele de floarea soarelui, din investițiile pe care noi le facem pe un hectar de cultură, ocupă 20 la sută aproape, închipuiți-vă ce înseamnă să întoarcem cultura o dată. Practic, ajungem la un calup de 40% din investiție, doar cu costul semințelor, fără a mai pune reînsămânțatul și celelalte procese de producție.
Este foarte adevărat că, în acest an, fermierii au făcut deja aprovizionarea cu semințe de floarea soarelui. Acestea vin de la furnizor netratate cu neonicotinoide. Ele sunt tratate de producător doar cu fungicide contra bolilor. La anul însă, ne vom gândi foarte bine dacă vom mai semăna floarea soarelui pe suprafețe atât de mari, ca până în 2019.
De asemenea, costurile le vor plăti și cetățenii, consumatorii României, pentru că vom avea nevoie, probabil, la un moment dat, de import de ulei sau vom importa alimente care conțin ulei. Să ne gândim puțin la balanța comercială a României. Acum o avem deficitară, dar o vom avea într-un deficit și mai mare de la anul, prin necultivarea acestor plante.
Gândul.info: Ați făcut cumva vreun calcul, cât din uleiul care este la raft este din floarea soarelui românească și cât este importat brut și apoi procesat?
Ionel Arion: Nu se aduce în cantități foarte mari, pentru că noi producem destul de mult. Este adevărat că și exportăm din producția floarea soarelui autohtonă, dar să știți că, la rândul nostru, exportăm inclusiv ulei. În zona Ialomiței, de unde sunt și eu, avem două fabrici de ulei care funcționează foarte bine și fac și export.
Vorbim de Expur Slobozia care face export de ulei de floarea soarelui, mai mult ambalat decât vrac. Acesta este un lucru benefic pentru economia țării. Fabrica de la Slobozia este deținută de un concern elvețiano-francez.
O a doua fabrică este cea de la Țăndărei, Soare Internațional (n.r. – Helios Agri International SRL), fosta Ultex Țăndărei, care este într-o dimensiune de producție mult mai mică. Însă, și ea, la rândul ei, face procesare de semințe de floarea soarelui și produce ulei. Fabrica de la Țăndărei aparține unui investitor din Republica Moldova.
Gândul.info: Care este epoca optimă de semănat la floarea soarelui? Coincide ea cu perioada de dezvoltare a rățișoarei? Există soluția de devansare a epocii optime de însămânțare?
Ionel Arion: O epocă optimă medie de semănat începe undeva de la 15-18 martie cu mici excepții, până la sfârșitul lunii aprilie. Intervalele diferite depind foarte mult de diverși factori. Mai exact de temperatura și umiditatea solului, de arealul în care se seamănă. În Lunca Dunării semeni mai devreme, iar prin Prahova mai târziu, este mai frig noaptea.
În luna ianuarie experimentăm temperaturi de primăvară. Anul trecut am aplicat o tehnică puțin mai experimentală; am furat startul. Am încercat să semănăm mai devreme decât credeam noi că ar fi epoca optimă de dezvoltare a rățișoarei (n.r. – Tanymecus Dilaticollis). Ideea este că ele se suprapun. Semănatul și răsăritul sunt în aceeași perioadă cu cea de înmulțire a acestui dăunător. Astfel, având nevoie de hrană și de apă, mișună pe câmpii, se înmulțesc foarte repede, după care termină acea perioadă de proliferare și nu mai atacă. Așa cum am spus, în 2019 am încercat să semănăm mai devreme. Totul depinde însă foarte mult de capriciile naturii. Nu putem sta la mâna atâtor necunoscute, încât să semănăm la intervale diferite.
Gândul.info: Pentru campania de primăvară 2020, Ministerul Agriculturii a autorizat utilizarea în situații de urgență a unor produse pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor doar la tratarea semințelor de porumb și de sfeclă de zahăr. Pentru floarea soarelui și rapiță nu se mai dau autorizații temporare. Ce vor face fermierii?
Ionel Arion: Fermierii care au avut rapiță și n-au putut s-o scoată din iarnă, s-au bazat foarte mult că vor înlocui rapița cu floarea soarelui, înainte de anunțul MADR din 18 ianuarie 2020. Ei bine, acum producătorii agricoli nu mai au această alternativă. Unii dintre ei se gândesc deja ce vor face mai departe. Alții se gândesc că vor planta porumb. Sunt și zone în care această cultură nu poate fi semănată, pentru că sunt restricții de altă natură, cum sunt și animalele sălbatice. Acestea au ajuns să influențeze asolamentul în fermă. Faptul că avem distrugeri mari la culturile de cereale generate de mistreți, floarea soarelui constituia alternativa. Mistrețul nu are un apetit mare pentru acest tip de cultură oleaginoasă; turma de porci mistreți trecea peste o solă cu floarea soarelui și ajungea la cea de porumb.
Acum, fără această soluție, unii dintre fermieri vor fi și mai văduviți. Ei încă o dată pierd o șansă de a fi capitalizați, dar apare și o altă problemă. Nemaiavând atât de multe parcele de floarea soarelui, inclusiv apicultorii vor fi afectați, pentru că nu vor avea unde să-și ducă stupii, să culeagă polen și nectar pentru miere. Va scădea inclusiv producția de miere. Anul acesta să știți că nu va fi chiar așa de mare impactul, dar de la anul se va vedea sigur, pentru că nu vom mai semăna atât de multă floarea soarelui.
Gândul.info: Câtă floarea soarelui ar fi fost însămânțată în acest an agricol, dacă fermierii ar fi putut trata semințele cu neonicotinoide?
Ionel Arion: Dacă s-ar fi dat în continuare derogare, eu cred că peste 900.000 ha ar fi fost semănate cu floarea soarelui. Anul trecut au fost semănate 1,098 milioane hectare. O dată avem reducere prin faptul că fermierii vor renunța să mai însămânțeze, pentru a nu-și asuma riscul, și aici există un procent destul de mic, dar vom avea un procent mai mare prin dispariția solelor cu floarea soarelui care vor fi distruse. Unii dintre noi vor alege să reînsămânțeze, iar alții vor renunța, strict.
Vom putea cuantifica aceste pierderi în lunile mai-iunie. Ar fi fost bine însă ca, de acum, să implementăm un sistem de a gestiona aceste minusuri. Noi nici nu avem unde să anunțăm, să centralizăm aceste pierderi. Nu există un sistem atât de bine integrat, încât să adunăm aceste date și la orice apăsare de buton să avem imediat informația. Așa ar fi fost normal.
Mă gândesc să mergem la Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) să anunțăm că întoarcem cultura. Va trebui să anunțăm inclusiv Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pentru că noi facem o declarație în perioada martie-mai, una pe suprafață. Or, noi nemaiavând cultura și trebuind s-o înlocuim, mergem și la APIA.
Gândul.info: Există soluții economic viabile pe piață, în acest moment, ca alternative la neonicotinoide, pentru tratamentul semințelor de floarea soarelui?
Ionel Arion: Fermierul este un investitor și trebuie să-l tratăm ca atare. Există un optimum economic. Atâta timp cât astăzi nu ni se oferă de către cercetare, de către companiile dezvoltatoare, un produs care să fie eficient și la costuri măcar asemănătoare cu ceea ce există pe piață, nu avem alternativă.
Dar pentru a vă răspunde strict la întrebare, categoric nu. Nu sunt alternative la neonicotinoide în ceea ce privește combatarea Tanymecus la floarea soarelui. Se vehiculează informații potrivit cărora vor apărea la un moment dat și alternative, însă în acest moment acestea nu sunt disponibile.
Acest Tanymecus nu este răspândit în întreaga Europă, astfel încât măsura interzicerii neonicotinoidelor la nivel comunitar să fie considerată una unitară, corectă. Au luat francezii această hotărâre. Au luat ei inițiativa, au ajuns să influențeze toată Europa, astfel că substanțele sunt interzise, una după alta. Aceste interziceri s-au făcut emoțional, nu rațional.
Gândul.info: Cu cât s-a vândut floarea soarelui, în medie, anul trecut? În prezent, cu cât se vinde tona de materie primă?
Ionel Arion: La recoltat, în 2019, floarea soarelui a fost 1.100 lei tona sau 313 dolari, iar săptămâna trecută, floarea soarelui, în portul Constanța, a fost 1.700 lei tona sau 400 USD. Livrarea mărfii se face în port, însă transportul nu poate să coste mai mult de 10-13 euro pe tonă.
Cine va deconta această notă de plată?, întreb din nou… Noi, ca și consumatori; românii nu vor mai avea acces la hrană ieftină.
Europa își dorește ca toți cetățenii săi să fie hrăniți bio, eco ș.a.m.d. Noi vă spunem că bio și eco nu pot hrăni peste 500 de milioane de locuitori au Uniunii Europene. Nu există îndeajuns de multă producție agroalimentară. UE, din cel mai mare exportator de alimente, va deveni în curând cel mai mare importator de alimente.
Deocamdată s-a dat startul. S-ar putea să avem surpriza ca, în următorii ani, să nu mai putem folosi și alte produse de uz fitosanitar.
Gândul.info: Comisia Europeană a propus Pactul Ecologic European, pachet de măsuri care cuprinde și reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor. Ce-ar trebui să facă trimișii noștri în forurile europene?
Ionel Arion: Eu am foarte multe de reprosat europarlamentarilor români, care fac doar PR pe aici, prin România, vin pe la câte-o conferință, susțin câte-un discurs și dispar repede pe multe mii de euro salariul la Bruxelles sau la Strasbourg. Am foarte mult de reprosat Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles, care are o altă agendă decât pe cea a fermierilor din România, a acelora care produc.
N-am văzut vreodată vreo luare de poziție a vreunui oficial, a vreunui demnitar român, la Bruxelles, să spună contra, contra, contra! Niciodată, nimeni nu s-a pus contra. Dacă luăm toate voturile, mulți erau în necunoștință de cauză.
Agenda la Parlamentul European, pentru fiecare eurodeputat român, trebuie să fie unică, indiferent de partid.
România este parte a UE, nu o remorcă a sa. România este una dintre puterile agricole ale Europei. Cu toate acestea, avem parte doar de interdicții.
Gândul.info: Am vorbit până acum de autorități, dar nimic despre lobby-ul pe care organizațiile de fermieri ar fi trebuit să-l facă, astfel încât neonicotinoidele să fie permise și în această primăvară la tratamentul semințelor de floarea soarelui și de rapiță. Vă citez din comunicatul MADR care anunță autorizarea temporară doar pentru culturile de porumb și de sfeclă de zahăr: „Decizia MADR vine în urma solicitărilor Asociației Producătorilor de Porumb din România, a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România”.
Ionel Văduva: MADR ne-a înștiințat că are nevoie să dea această derogare în baza opiniei celor implicați. Or, cei implicați sunt fermierii. Ca atare, am susținut acolo că este nevoie de derogare și pentru rapiță, și pentru porumb, și pentru floarea soarelui.
Sursă foto: colaj Pro Agro/Facebook/Pixabay