Scenariile climatice arată că este posibil ca ani agricoli secetoși precum 2011-2012 să-i avem de trei ori la fiecare 10 ani (Elena Mateescu, ANM)
Ani agricoli cu secetă pronunțată cum a fost și 2011-2012, în care s-au constatat efecte negative vizibile și asupra culturilor de toamnă, și asupra celor de primăvară, în special asupra grâului, porumbului și florii soarelui, specii cu ponderea cea mai însemnată în structura culturilor de câmp din țara noastră, i-am putea avea de trei ori la fiecare 10 ani, a declarat Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), într-un interviu acordat Gandul.info.
Domnia sa a mai precizat că fenomenele meteorologice extreme, care sunt din ce în ce mai frecevente și mai intense în ultimii ani, influențează în mod vizibil producția agricolă de la noi din țară.
În plus, Mateescu a afirmat că agricultura românească este și va rămâne sectorul economic încă dependent de vreme, fapt constatat și de raportul McKinsey Global Institute, dat publicității în ianuarie 2020.
„Regiunile mai sărace au adesea clime care sunt mai aproape de pragurile fizice. Ele se bazează mai mult pe munca în aer liber şi pe capitalul natural şi au mijloace financiare limitate pentru a se adapta rapid schimbărilor”, se precizează în raportul „Riscuri climatice şi răspunsuri. Pericole fizice şi impactul lor socioeconomic”.
Și, în ciuda faptul că premisele unui an agricol secetos 2018-2019 se prefigurează și pentru sezonul în curs, este totuși posibil ca, în bună parte din țară, precipitațiile căzute în primele zile ale lunii februarie 2020 să refacă rezerva de umiditate din sol.
În viziunea sa, o soluție de luptă a agriculturii cu schimbările climatice este și adaptarea tehnologiilor la situațiile prezente și viitoare, în special modificarea calendarului înființării culturilor.
Mai multe detalii despre prognoza agrometeorologică a următoarelor săptămâni, cât și perspectivele asupra întregului an agricol 2019-2020, în interviul următor.
Gândul.info: Ce modificări semnificative ale tabloului agrometeorologic ați putut constata pentru următoarea perioadă?
Elena Mateescu: Pentru următoarele patru săptămâni, în ceea ce privește regimul de precipitații, veștile sunt bune, mai ales pentru săptămâna pe care o traversăm (n.r. – 3-9 februarie 2020).
Modelele indică la acest moment cantități de precipitații semnificative, în special în zonele intracarpatice, în partea de vest, centru și nord ale țării, dar și în partea de sud-est, cu valori mai mari, cuprinse între 20-35 de litri pe metru pătrat, în Banat, Crișana, în Transilvania și Maramureș.
În condițiile în care, media multianuală a unei luni februarie, la nivelul țării noastre și, sigur, la nivel regional, se situează între 25-30 litri pe metrul pătrat, iată că aceste cantități de precipitații sunt mai mult decât binevenite în ceea ce privește posibilitatea refacerii rezervei de umiditate, în special în stratul de sol 0-20 centimetri.
Și în săptămâna 10-17 februarie se estimează tot pentru regiunile intracarpatice o ușoară tendință spre excedent, condiție în care ne putem baza o probabilitate foarte mare ca în stratul de sol 0-20 centimetri să înregistrăm o refacere substanțială a conținutului de apă.
Rămânem în continuare în monitorizare pentru zonele din partea de sud, sud-est și est ale țării, acolo unde estimările pentru următoarele patru săptămâni, până în jurul datei de 2 martie, păstrează același semnal în ceea ce privește precipitații apropiate de normal sau cu o tendință ușor deficitară.
În aceste condiții, având în vedere faptul că pe aceaste areale, fenomenul de secetă este instalat încă din toamna anului 2019, cu siguranță trebuie să monitorizăm atent și să actualizăm informațiile, astfel încât să putem estima că și în zonele respective se poate semnala o refacere a rezervei de apă din sol.
Pasajul care urmează în această săptămână (n.r. – 3-9 februarie 2020) aduce o schimbare în evoluția vremii, comparativ cu debutul lunii în curs, și mă refer aici la zilele de 1, 2 și chiar 3 februarie, când am înregistrat în zonele de sud, est și vest temperaturi frecvente peste 15 și chiar am atins în extremitatea sudică și de sud-vest a țării 20 de grade Celsius.
Din 10 februarie însă, vorbim din nou de o încălzire a vremii și, mai ales, în partea de sud, acolo unde, în continuare, temperaturile maxime se vor situa în jurul a 7-12 grade Celsius, ceea ce înseamnă o vreme mai caldă pentru perioada din calendar.
Aceste alternanțe, de la o vreme deosebit de caldă la temperaturi mai coborâte – pentru că miercuri, joi și vineri, discutăm de temperaturi apropiate de normalul climatologic – acestea nu vor mai depăși din perspectiva valorilor maxime 4-5 grade Celsius în cea mai mare parte a țării. Și mă refer aici în special la regiunile extracarpatice, iar minimele vor fi preponderent negative, chiar sub minus 10-minus 12 grade Celsius în depresiunile din estul Transilvaniei.
Ulterior, așa cum arată și estimarea pentru săptămâna 10-17 februarie, cea pentru 17-24 februarie și chiar și pentru 24 februarie-2 martie, în fiecare săptămână, aceasta indică valori termice peste normalul climatologic, peste normalul datelor din calendar.
Sigur, actualizăm aceste informații pentru că observăm cu cât ne depărtăm de intervalul de anticipație, cu atât există posibilitatea ca aceste informații să se modifice. Și asta în contextul în care vorbim de circulații rapide, care, la intervale de două-trei zile, pot suferi schimbări semnificative.
Gândul.info: Putem vorbi de un an agricol 2019-2020 în care culturile agricole însămânțate în toamnă suferă sau ar putea suferi de șocuri termice, de dezvoltare prematură sau de lipsă de răsărire?
Elena Mateescu: Vorbim totuși de o perioadă lungă, în care temperaturile medii, începând chiar din toamna anului trecut – cea mai caldă din 1961 încoace -, de o lună decembrie – prima lună a iernii 2019-2020 – care a fost a doua lună cea mai caldă din 1961 și până în prezent și chiar și de luna ianuarie – cea mai rece lună a anului în România și a anotimpului de iarnă – au înregistrat o abatere termică pozitivă de 1,4 grade Celsius.
Tocmai valorile mai ridicate decât normalul climatologic al acestor perioade au făcut ca să înregistrăm în prezent un ușor avans fenologic.
În condițiile în care discutăm și de temperaturi ușor sub normalul climatologic în aceste zile (n.r. – 3-9 februarie 2020), vom monitoriza situația și vom vedea ce efect va putea să aibă asupra culturilor agricole această scădere de temperaturi.
Însă, dacă putem s-o încadrăm ca pe o veste bună, este faptul că modificările de temperatură din aceste zile nu sunt de lungă durată.
Este un episod scurt, care trece, dar, într-adevăr, severitatea fenomenului constă în aceea că, de la temperaturi cuprinse între 15-20 de grade Celsius, scădem în jurul valorilor la nivelul maximelor cel mult 4-6 grade Celsius.
În condițiile în care și minimele de la debutul lunii februarie au înregistrat valori mai degrabă specifice unor temperaturi maxime care ar fi trebuit să se înregistreze în această perioadă, ele au fost chiar mai ridicate decât normalul perioadei.
Sigur, amplitudinea termică este una semnificativă, care se va resimți în ceea ce privește schimbarea vremii.
Gândul.info: Altfel spus, fermierii se vor confrunta cu risc de îngheț al culturilor agricole de toamnă în această perioadă? Care sunt culturile aflate în pericol iminent?
Elena Mateescu: Dacă temperaturile vor scădea sub minus 10-minus 12 grade Celsius, așa cum arată modelele la acest moment, mai ales în depresiunile din estul Transilvaniei, suntem în pragurile limită ale fenomenului de îngheț.
Nu este un îngheț de lungă durată, cum îl numim noi, pe mai multe zile consecutiv, cel puțin cinci, ca să putem să putem evalua dacă modificările înregistrate ar putea avea un impact semnificativ asupra culturilor agricole.
Însă, probabil, în jurul unor limite obișnuite în ceea ce privește impactul pe care îl considerăm noi ca și procent de 10-15%, este posibil înghețul plantelor.
Va depinde foarte mult de avansul fenologic în care se găsesc culturile respective și, nu în ultimul rând, de gradul de rezistență a acestora la aceste variații semnificative.
2019, cel mai călduros an din 1961 încoace
Gândul.info: Potrivit statisticilor, anul trecut a fost unul dintre cei mai călduroși de când se fac înregistrări meteorologice. Care a fost cea mai mare abatere termică pozitivă înregistrată în 2019?
Elena Mateescu: 2019 a fost cel mai călduros an din 1900 și până în prezent, în țara noastră, iar la nivel mondial este al doilea an cel mai călduros din ultimii 140 de ani.
Anul trecut s-a remarcat prin temperaturi peste normalul climatologic în nouă luni din cele 12 luni, dintre care luna iunie și luna noiembrie au fost cele mai călduroase din 1961 și până în prezent.
Luna noiembrie se detașează net, luând în considerare abaterea termică pozitivă de 4,9 grade Celsius, abatere semnificativă.
Nu în ultimul rând, chiar și lunile septembrie și octombrie au înregistrat abateri mai mari de 2,5 grade Celsius, fapt care a determinat ca toamna lui 2019 să fie cea mai caldă din istoria măsurătorilor în zona țării noastre.
Gândul.info: Ținând cont de condițiile anului trecut, ce sfaturi tehnologice aveți pentru fermierii români, astfel încât aceștia să-și poată adapta perioadele de însămânțare la ceea ce se întâmplă? Dacă am avut în ultimii ani o secetă pedologică pronunțată, există riscul ca și în anii următori situația să se repete.
Elena Mateescu: Cu siguranță, adaptarea tehnologiilor agricole rămâne elementul care trebuie luat în considerare, în prezent și în viitor.
Spun asta pentru că toate aceste modificări în ceea ce privește creșterea evidentă a temperaturii aerului, indiferent de sezonul în care ne aflăm, cu posibilitatea ca pe perioade mai lungi să înregistrăm fenomen de secetă, și aceste perioade secetoase să fie întrerupte și de perioade în care precipitațiile pe segmente scurte de timp să genereze situații de natură hidrologică, cu siguranță fermierii vor trebui să-și adapteze cel puțin modificarea calendarului înființării culturilor.
Din simulările pe care ANM le-a făcut pe baza modelelor de vreme-recoltă, constatăm situații diferite în ceea ce privește alegerea momentului optim de înființare a culturilor.
Dacă pentru culturile de toamnă, orz sau grâu, știam că la nivelul perioadei curente, perioada cea mai bună pentru zonele din partea de sud, sud-est, de pildă, este perioada considerată la nivelul ultimei decade din septembrie și toată luna octombrie, în viitor, această perioadă se va decala mai târziu.
Astfel, va trebui să începem semănatul din a doua jumătate a lunii octombrie și până undeva spre ultima decadă a lunii noiembrie.
La polul opus, discutăm de înființarea culturilor de primăvară mai devreme. Nu mai considerăm perioada lunii aprilie ca pe una optimă, ci este posibil să luăm în considerare epoca optimă, ca fiind luna martie.
Deja, în zona de sud-est, în foarte mulți ani, fermierii înființează cultura de floarea soarelui sau pentru hibrizii extratimpurii de porumb, chiar din ultima decadă a lunii martie.
Și asta tocmai pentru a profita de rezerva de apă care se acumulează în intervalul noiembrie-martie.
Gândul.info: Ţările şi regiunile cu un nivel mic al PIB-ului pe cap de locuitor sunt expuse mai mult riscurilor generate de schimbările climatice, potrivit celui mai nou raport al McKinsey Global Institute. În această situație se încadrează și România. Ce demersuri a întreprins ANM, astfel încât să găsească soluții de compensare a situației?
Elena Mateescu: Noi am lucrat cu ASE, realizând într-un proiect MAKIS tocmai aceste simulări bazate pe vreme-recoltă, în vederea cunoașterii și adaptării tehnologiilor la schimbarea climatică previzibilă.
Cu siguranță, agricultura este și va rămâne sectorul economic dependent încă de vreme. Într-adevăr, fenomenele meteorologice extreme care sunt din ce în ce mai frecevente și intense, pot influența producția agricolă.
Rămânem încă dependenți de ceea ce înseamnă posibilitatea ca precipitațiile să cadă atunci când este nevoie.
Chiar dacă de la 1 septembrie și până în prezent au trecut deja cinci luni din anul agricol curent, este posibil ca în bună parte din țară, precipitațiile din acest episod să refacă rezerva de umiditate.
Gândul.info: Unul dintre miturile agriculturii românești era că țara noastră ar putea hrăni 80 de milioane de locuitori. Este evident că până în 2050, populația lumii va crește simțitor. Ce putem face, astfel încât ținând cont de schimbările climatice, să putem spune că securitatea alimentară națională nu este în pericol?
Elena Mateescu: Întotdeauna, vremea va avea un impact fie asupra culturilor de toamnă, fie a culturilor de primăvară.
Depinde foarte mult de parametrii extremi în care aceasta evoluează și în ce se sezon se întâmplă fenomenele meteo extreme sau dacă vremea evoluează în parametri normali.
Un an agricol poate fi benefic pentru culturile din toamnă, dacă am avut în perioada consumului maxim sau la răsărire apă suficientă, astfel încât acestea să intre în iarnă cu o rezistență bună iar apoi să pornească, sau poate să-mi afecteze mai frecvent culturile de primăvară, pentru că secetele și arșițele sunt mai frecvente în vară.
Anii extremi în care, într-adevăr, am avut efecte și asupra culturilor de toamnă, și asupra celor de primăvară, și mă refer aici la grâu, porumb, floarea soarelui, culturi care încă rămân speciile cu ponderea cea mai însemnată în structura culturilor de câmp din țara noastră, da, scenariile climatice viitoare ne arată că este posibil ca ani agricoli precum 2011-2012 să-i avem de trei ori la 10 ani.
Sezonul 2011-2012 a fost unul dificil, în condițiile în care seceta instalată din aprilie și până la finele anului agricol, până în august, da, au afectat și culturile de toamnă, și pe cele de primăvară.
Perioada consumului maxim pentru toamnă înseamnă lunile mai-iunie, iar pentru culturile prășitoare înseamnă iunie-iulie, inclusiv august, depinde ce hibrizi alegem, mai ales pentru cei tardivi.