Prima pagină » Interviurile Gândul » Un inventator din Timișoara a câștigat a opta sa medalie de aur la Geneva, dar nicio companie nu este interesată de ideile sale. Ce soluție i-a dat Iohannis pentru rezolvarea acestei probleme

Un inventator din Timișoara a câștigat a opta sa medalie de aur la Geneva, dar nicio companie nu este interesată de ideile sale. Ce soluție i-a dat Iohannis pentru rezolvarea acestei probleme

Remi Rădulescu, un inventator de 57 de ani din Timișoara, este unul dintre românii care au participat anul acesta la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva și s-au întors acasă cu 28 medalii, dintre care 18 de aur.

Inventatorul timișorean susține că marile companii nu sunt foarte interesate să investească în asemenea de proiecte, astfel că dacă drumul de la o idee inovativă la prototip este relativ scurt și nu foarte costisitor, pe drumul producției de serie nu ajung decât foarte puține invenții. Rădulescu este de părere că o soluție în acest sens ar fi facilitățile fiscale oferite companiilor, așa cum i-a spus și Klaus Iohannis în urmă cu doi ani, atunci când se discuta posibilitatea ca actualul președinte al României să preia funcția de premier.   

Remi Rădulescu reușește însă să obțină mai mult decât „confortul psihic deosebit” pe care ți-l dă obținerea unui astfel de premiu, așa cum mărturisește chiar el, pentru că având firmă sa, el produce prin mijloace proprii dispozitive unicat pe care le comercializează. Spune însă că mai are până să-și acopere toate costurile, dar recunoaște că din unele invenții se poate trăi. Prima sa invenție, din 2002, – o baterie solară care încălzește apa pentru consumul menajer – pare să fie cea mai de succes idee a sa având în vedere nu numărul premiilor pe care le-a primit, așa cum s-a întâmplat în cazul invențiilor ulterioare, cât numărul comenzilor pentru acest dispozitiv pe care îl mai comercializează și astăzi.

La Salonul Internațional de Invenții de la Geneva de anul acesta, Rădulescu a primit medalia de aur pentru un dispozitiv mecanic de închidere a gazelor în cazul producerii unui cutremur mai mare de 5 grade pe scara Richter. Invenția sa a fost apreciată de juriu pentru că funcționează independent de o sursă de curent electric spre deosebire de ventilele clasice care devin nefuncționale în cazul unui seism. În plus, s-a dovedit un dispozitiv de o mare precizie și având costuri de producție mici, în cazul în care o companie va fi interesată de invenția sa.

„Ideea mi-a venit la un seminar unde s-a discutat despre un dispozitiv care să închidă gazul fără a fi nevoie de curent electric și s-a discutat despre un sistem care să fie bazat pentru unde electromagnetice. Cochetez cu tehnica de vreo 40 de ani, și mi s-a părut puțin SF. Am ajuns acasă, la Timișoara, și în două săptămâni nu am făcut altceva decât să mă gândesc cum putem să facem unul mecanic. Și în două săptămâni l-am înregistrat la OSIM, după aceea am pregătit materialele. După sărbători, în câteva zile l-am pus în funcțiune și iată că am fost selecționat la Salonul de la Geneva”, a explicat Rădulescu pentru gândul.

Drumul de la idee la prototip: 6 luni și mai puțin de 1.000 de euro

Din momentul în care a găsit o idee „mecanică” pentru o problemă pe care specialiștii voiau să o rezolve „electromagnetic”, Remi Rădulescu a avut nevoie de aproximativ 6 luni pentru a o aduce la stadiul de prototip. Anul trecut, la sfârșitul lunii iulie a făcut înregistrarea la OSIM, care l-a costat 1.500 de lei, iar apoi a comandat materialele, pe care a mai plătit 1.500 de lei, a construit dispozitivul și l-a pus în funcțiune imediat după sărbătorile de iarnă. La scurt timp a venit și selectarea invenției sale pentru a participa la Salonul de la Geneva.

Drumul de la prototip la producția de serie: nedeterminat     

Un premiu obținut în cadrul unei competiții atât de prestigioase cum este Salonul Internațional de Invenții de la Geneva înseamnă pentru Remi Rădulescu, și probabil pentru majoritatea inventatorilor, „un confort psihic deosebit”, vizibilitate și bucuria de a reprezenta și de a face o imagine bună României. Șansele ca o companie să facă o ofertă pentru o idee premiată în vederea exploatării în producția de serie sunt minime. 

„Eu sunt foarte supărat pe antreprenori că nu pun bază pe aceste idei noi. Nici de data aceasta la Geneva nu am văzut niciun bogat din cei 300. Au fost numai românii din Occident, din Orientul Apropiat, dar din România nimeni. Punerea în funcțiune a prototipurilor invențiilor ar trebui să fie făcută de către privați, de către antreprenori. Prezența lor este foarte redusă. Marile companii sunt cele care aduc noutatea pe piață. Și atunci trebuie să găsim legături, trebuie să găsim conexiuni funcționale între inventatori și investitori. Și acest lucru cred că se pot realiza prin facilități fiscale, ca antreprenorul să fie motivat”, este de părere Rădulescu, care spune că aceeași soluție i-a oferit-o și Klaus Iohannis, în urmă cu doi ani, când l-a întrebat cum se poate rezolva această problemă din cercetare.    

Soluția pentru valorificarea invențiilor: mijloace proprii de producție

Remi Rădulescu este antreprenor din 1990. Și-a înființat propria firmă de instalații și aceasta a fost șansa sa pentru a-și valorifica invențiile.

„Sunt antreprenor și am o bază materială stabilă. Am reușit să fac unicate la unele din invențiile mele, dar să fac linii tehnologice este aproape imposibil. Nu am bani și nici nu cred că m-aș pricepe să fac linii tehnologice la atâtea soluții tehnice. Le aduc în stadiul de prototip funcțional și mai vând câte unul din când în când. Din păcate, asta este marea noastră problemă. Încercăm să le vindem, dar aș vrea să le producem aici la noi în România, să hrănim câțiva români cu ele. Nu cu invențiile mele, în general, pentru că ne prezentăm tot timpul cu zeci de invenții de calitate, iar anul acesta am avut câteva excepționale”, spune Rădulescu.

Absolvent al Institutului Politehnic și al Universității de Științe Economice, Rădulescu spune că este pasionat de invenții încă de când era tânar, dar nu a găsit timp pentru asta decât mai târziu. Astfel, prima sa invenție a realizat-o în 2002. Este vorba despre o baterie solară care încălzește apa pentru consumul menajer, care s-a bucurat de mare succes și pe care o comercializează și astăzi. Odată pornit pe acest drum, timișoreanul a mai inventat un concentrator parabolic, un sistem portabil detector exhaustor pentru gaze, un distilator solar cu recuperator de căldură, o instalație pentru tăiat sloiuri de gheață, precum și o instalație pneumatică pentru scuturat pomii, dispozitive premiate în mai multe rânduri în cadrul saloanelor de invenții de la Geneva, Nurenberg și Bruxelles, dar și la alte concursuri interne și internationale. Pasionat de sport, Rădulescu a inventat și două jocuri – Hipball și Rembal -, pentru primul dintre acestea primind prima sa medalie de aur la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva, în 2010.

 Baterie solară care încălzește apa pentru consumul menajer

 

Sistem portabil detector exhaustor pentru gaze

Instalație pneumatică pentru scuturat pomii

 

Instalație pentru tăiat sloiuri de gheață

Montaj: Andrei Bozurescu

Producător: Cezar Helmis