VIDEO EXCLUSIV | Ministrul Adrian Chesnoiu, dezvăluiri despre suferințele politicii agrare, demersuri și strategii. “M-am apucat de carte ca să scap de sapă!” Veste bună și veste rea: ”Reluarea procesării stufului din Deltă” / “Agricultura României nu are în PNRR niciun euro cent!”

Întreg mapamondul trăiește efectele crizei pandemice, la care se adaugă tornada în care a fost prins de conflictul ruso –ucrainean generat de invadarea Ucrainei de armata lui Vladimir Putin, sancțiunile impuse Kremlinului și oligarhilor ruși, avertismentele privind o viitoare criză alimentară, secetă și chiar foamete. Drept urmare, agricultura reprezintă un interes major pentru România, iar persoana care poate aduce informații la zi – lămuriri cu privire la multe din problemele actuale care țin de hrana noastră cea de toate zilele – este Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În luna noiembrie 2021, mulți au fost surprinși când au aflat că el va conduce acest minister. E bine, însă, că actualul ministru știe cum e cu munca pământului, a crescut la țară, în Olt, a dat și cu sapa și cu lopata, știe care sunt greutățile țăranului, ale fermierului, chiar tatăl lui a fost toată viața inginer agronom.

Interviul exclusiv a fost realizat de GÂNDUL pe data 12 mai, chiar în ziua în care ministrul Agriculturii a împlinit 40 de ani.  A trebuit să așteptăm un pic pentru că ministrul a dat prioritate protestatarilor de la Federația Sindicatelor din Industria Alimentară prezenți la poarta instituției, cu care a stat de vorbă aproape o oră (Interviul integral poate fi urmărit pe canalul de YouTube GÂNDUL).

În ciuda problemelor majore cu care se confruntă România la acest moment ca urmare a exploziei prețurilor la toate produsele alimentare ca efect al creșterii prețului la combustibili și electricitate, Adrian Chesnoiu este un optimist irecuperabil. Asta reiese și din explicațiile de care ni le-a dat, ÎN EXCLUSIVITATE. Cu toate acestea, a recunoscut că au existat de-a lungul timpului decizii guvernamentale care ne afectează și astăzi.

Veți afla, însă, și care sunt măsurile pe care ministerul le are în vedere pe termen mediu și lung pentru agricultură, ce se întâmplă cu producția de îngrășăminte chimice și de ulei unde există doar producători private și de ce statul nu poate interveni asupra prețurilor, câți bani sunt alocați pentru stimularea procesării uleiului, ce se întâmplă cu terenurile tranzacționate către persoane care nu se ocupă cu agricultura și nu au rezidență în România. Ministrul Chesnoiu dezvăluie și marea sa dezamăgire, legată de PNRR, unde agricultura nu apare deloc, fiind inexistentă în privința proiectelor. Cum a ajuns Adrian Chesnoiu din polițist politician și ministru al Agriculturii este o poveste pe care o spune cu amărăciune în glas, dar fără regretul deciziei luate cândva. Familia sa se ocupă și azi de moștenirea celor trei hectare de pământ.

Printre subiectele abordate cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se află și Delta Dunării, această comoară dăruită nouă de Dumnezeu, dar care a rămas subdezvoltată, cu oameni săraci și prea puține investiții. Există, totuși, vești bune. Ministerul a introdus în strategie reluarea producției de stuf pentru exercițiul financiar 2023-2027.

Performanța României este, însă, în viticultură. Iar ministerul a făcut tot posibilul să sprijine și producătorii de struguri de masă. Cât despre irigații, ministrul Chesnoiu arată cu degetul către cei care au anulat 46 de licitații în 2019. “Știu ce am de făcut!”, spune Adrian Chesnoiu. Ministrul explică de ce plătim mai mult până și pentru apa plată și minerală.

Așadar, despre alimente, irigații, apă, pește, vin, investiții în Deltă, efectele războiului ruso-ucrainean la gurile Dunării și ajutorul ce va fi acordat pescarilor din Deltă, toate acestea sunt subiecte ale interviului realizat de GÂNDUL cu ministrul Agriculturii, de la care așteptăm toți maximă performanță. Performanța pe care o așteptăm de mai bine de 30 de ani.

 ”Ministerul Agriculturii nu face prețuri”

Pe români îi dor prețurile, la propriu, iar coșul zilnic se transformă – cu fiecare zi care trece – într-o ecuație alimentară din ce în ce mai greu de rezolvat. Prețurile la fructe și legume au explodat, oamenii trec prin fața tarabelor, de multe ori, așa cum ar trece prin fața exponatelor dintr-un muzeu, iar semnele de întrebare nu-și primesc, încă, răspunsurile.

Producătorii au problemele lor, vânzătorii transmit că trebuie, totuși, să scoată și profit, prețurile care cresc nu mai scad niciodată. Ministrul Agriculturii spune, de la bun început, că ministerul pe care îl conduce de cinci luni de zile ”nu face prețuri”.

”Cel mai important lucru pentru ministrul Agriculturii este să facă politici publice, să sprijine producția agricolă. Eu am declarat de foarte multe ori și susțin în continuare acest lucru – pentru că acesta este purul adevăr -, Ministerul Agriculturii nu face prețuri. Trebuie, întotdeauna, să ne ducem către cauze și vedem că explozia prețului la energie și gaze naturale a dat peste cap întreaga lume. Vorbesc permanent cu ei (n.red. – cu premierul Nicolae Ciucă, cu ministrul Finanțelor), dar întotdeauna trebuie să mergem către cauze.

Atunci când luăm un produs agroalimentar, spre exemplu roșii. Tot este sezonul roșiilor și ies cele din programul Tomata. Noi facem un calcul, să vedem cât ar costa, cât l-ar costa pe fermier să producă acele roșii. Ce calculam noi, atunci când am făcut legea bugetului nu mai e valabil azi. Acesta a fost motivul pentru care am venit cu un program de susținere a cultivatorilor de tomate, în spații protejate, și – în general – de legume în spații protejate. Pentru că fermierii, întotdeauna, trebuie sprijiniți să producă. Să producă, de ce? Este foarte important să avem acces la alimente sănătoase, cât mai posibil alimente românești

Am luat exemplul tomatelor. Este foarte important să înțelegem cu toții că de la producătorul român până la consumatorul final, la cetățean, cu cât sunt mai multe verigi intermediare în lanțul de aprovizionare, cu atât prețul crește exponențial. Și spun acest lucru pentru că noi, întotdeauna, și asta urmărim prin politicile agricole pe care le-am implementat la nivelul Ministerului Agriculturii, dar care sunt politici agricole strategice, cu termen mediu și lung. Să eliminăm cât mai multe din verigile de aprovizionare din lanț. Pentru că am constatat, de foarte multe ori, diferențe între prețul de producție și prețul de la poarta fermei la prețul de la raft. Prețul scade. Uitați-vă, spre exemplu, în luna aprilie. Prețul tomatelor obținute în spații protejate era undeva la 20 de lei. Acum a început să scadă, o dată cu apariția producției. Cu cât a ajuns pe piață o cantitate mai mare de tomate din spații protejate românești, prețul a început să scadă”, spune ministrul Agriculturii, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.

”Fermierul, spre exemplu, producător de roșii, și-a făcut un buget în momentul în care s-a gândit să planteze roșiile respective. Dar una era costul la energie în noiembrie anul trecut, în decembrie, și altul este prețul acum. Combustibil fosil, substanțe care se folosesc, fertilizanți, toate lucrurile acestea au impactat inclusiv nivelul prețurilor”

Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

”Deciziile guvernamentale proaste ne costă ani la rând”

Din păcate, în ultimii 30 de ani, România a pierdut la nivel agricol. Importăm îngrășăminte chimice la prețuri mari, fără a mai avea o producție considerabilă de îngrășăminte chimice și fertilizanți.

Ministrul Agriculturii spune că România produce îngrășăminte, dar creșterea prețului la energie și la gaze naturale s-a repercutat negativ și din acest punct de vedere. Unele companii au decis să își încheie sau să își suspende activitatea, aceasta nefiind o decizie pe care a luat-o statul român.

”România produce îngrășăminte în momentul de față. Se producea în România peste 60% din cantitatea necesară de îngrășăminte și de fertilizanți utilizați în agricultura românească. Până când prețul la energie și gaze naturale a impactat atât de mult industria petrochimică și industria chimică de producere a fertilizanților, și anumite companii au luat decizia să suspende activitatea. Nu este o decizie pe care a luat-o statul. Ultimii treizeci de ani, pentru care am luptat… La Revoluția din `89 am luptat cu toții să fim liberi, să putem să intrăm în capitalism. Să încurajăm inițiativa privată. Toate aceste companii, acum, sunt private.

Eu vă spun ce pot eu să fac ca ministru al Agriculturii pentru a sprijini fermierii. Pe de o parte, să găsesc noi surse de aprovizionare în condițiile în care, la nivel local, sursele de îngrășăminte, de fertilizanți, nu există. De partea cealaltă, să sprijinim fabricile care sunt astăzi în activitate să producă, în continuare, fertilizanți pentru agricultura românească. Fertilizanții fiind, la fel ca și apa, vitali pentru producțiile agricole. Și lucrul acesta l-am făcut din prima clipă, să știți că am discutat cu cei de la Azomureș înainte de a lua decizia să suspende (n.red. – activitatea), mi-au arătat calculele calculele matematice, problema cea mai mare a fost cu disponibilitatea necesarului de gaz, pentru că în momentul în care a crescut presiunea asupra gazului și asupra prețului la gaze naturale, disponibilitatea de gaze s-a diminuat”, argumentează Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

În 2020, dacă nu se liberaliza piața la energie și la gaze naturale, astăzi România ar fi fost pe un platou de stabilitate. Deciziile guvernamentale proaste ne costă ani la rând”

Adrian-Ionuț Chesnoiu

”95% din piața românească de ulei de floarea soarelui este asigurată cu ulei produs în România”

Conflictul din Ucraina a indus panică și la nivel economic, iar o criză a cerealelor și a alimentelor a fost anticipată de analiști. În ceea ce privește România, la capitolul ulei de floarea soarelui, spre exemplu, Adrian-Ionuț Chesnoiu reamintește că, în 1989, existau în România 17 unități de producție.

Prin comparație, acum sunt în România peste 50 de fabrici, 12 dintre acestea procesând, anual, peste 100.000 tone de semințe de floarea soarelui. Criza impusă de conflictul din Ucraina reprezintă, pentru producătorii români, și o oportunitate din acest punct de vedere.

”Din ce știu eu, erau 17 unități de producție în 1989. Acum sunt peste cinzeci de fabrici, 12 dintre ele fabrici mari despre care putem vorbi că sunt deja fabrici industriale, cu o cantitate procesată de peste 100.000 tone de semințe, anual. Restul sunt fabrici sub 1.000 de tone, cele care – în general – produc ulei la rece, ulei presat la rece sau diferite tipuri. Nu vorbim de fabrici ale statului, statul nu are fabrici, noi suntem în capitalism.

Statul nu mai are fabrici de ulei. Ele au fost privatizate. Avem fabrici de ulei, dar în sectorul privat. Statul nu poate interveni asupra prețurilor, pentru că nu este reglator de prețuri. Controlul prețului de cost se face prin raportarea privaților către entitățile abilitate. Singura instituție din România care poate monitoriza nivelul de preț este Consiliul Concurenței. Ministerul Agriculturii, în schimb… Noi am elaborat un proiect de ordonanță pentru monitorizarea stocurilor. Ministrul Agriculturii nu face prețuri, nu stabilește prețuri. Ce trebuie să le asigur eu românilor este să avem cantități suficiente de ulei în țară, să venim cu politici publice de sprijinire a procesării și a procesatorilor, să rămână viabili, să producă în continuare. De cealaltă parte, să-i ajutăm pe cei care produc – și produc bine, pentru că noi suntem departe de orice criză a uleiului – să găsească, să identifice noi piețe de desfacere.

Un exemplu. Producem trei milioane de tone de semințe de floarea soarelui. Din aceste trei milioane de tone, utilizăm pentru necesarul de consum intern 1, 2 milioane de tone. Restul se procesează sau se utilizează pentru condiționare în vederea pregătirii viitorului an agricol, iar un milion de tone sunt exportate. Cei din Vest, spre exemplu, țările care erau parteneri contractuali cu Ucraina și importau de acolo ulei brut sau rafinat își asigurau necesarul prin aceste importuri”, mai spune ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

”Acum, s-a deschis o piață pentru procesatorii de ulei din România, pentru că 95% din piața românească de ulei de floarea soarelui este asigurată cu ulei produs în România. Dar iată acum o oportunitate pentru procesatorii noștri de floarea soarelui. Să producă ulei și să înceapă să exporte, să ocupe noi piețe care s-au deschis. Și aici statul vine să îi sprijine, pentru că nu întâmplător am pus în pachetul Sprijin pentru România cele 200 de milioane de euro pentru stimularea procesării”

”În fiecare marți, la ora 14.00, eu am întâlnire cu procesatorii din industria alimentară. Pe de o parte cu fermierii, de partea cealaltă cu procesatorii. De ce e foarte important? Ca noi să monitorizăm stocurile de cereale din România. Dacă România s-ar afla, vreodată, într-o situație în care să nu-și poată asigura necesarul de consum la grâu, la porumb, din producția internă, cu siguranță măsurile statului nu vor întârzia să apară. De aceea fac această monitorizare constantă, același lucru am făcut și cu uleiul atunci când lumea a considerat că e posibilă apariția unei penurii de ulei de floarea soarelui. Am chemat procesatorii, am văzut stocurile, le monitorizăm permanent, săptămânal. Din punctul acesta de vedere, cu siguranță nu avem probleme”, transmite ministrul Agriculturii.

”Terenurile, achiziționate de cei care lucrează în România, care produc alimente în România, nu de cei care folosesc terenul agricol în sens speculativ”  

Întrebat dacă ar putea fi adus în discuție un eventual proiect de lege care să interzică vânzarea terenurilor agricole către străini, ministrul Agriculturii precizează pentru GÂNDUL că există o lege a vânzării terenurilor, care a fost elaborată de parlamentarii români.

Astfel, în momentul de față, persoanele care nu se ocupă cu agricultura și care nu au rezidență pe teritoriul României nu pot cumpăra terenuri. Acestea pot fi achiziționate doar de cei care lucrează efectiv în România, care produc alimente și produse agroalimentare în România.

”Avem o Lege 17 a vânzării terenurilor elaborată de Parlamentul României. Ea a intrat în vigoare în 2019 și-și produce efectele. Tranzacțiile cu terenuri către persoane care nu se ocupă cu agricultura, care nu au rezidență pe teritoriul României, sunt, astăzi, imposibile. S-au stabilit categoriile de preemptori și procedurile, în așa fel încât terenurile să fie achiziționate de cei care lucrează efectiv în România, care produc alimente și produse agroalimentare în România, nu de cei care folosesc terenul agricol în sens speculativ.

Acesta este și motivul pentru care am depus o inițiativă legislativă în Parlamentul României pentru stabilirea unei perioade minime a contractului de arendă. 10 ani. Pentru ca fermierii să poată, pe de o parte, să facă investiții în sisteme de irigații, să poată să aducă îmbunătățiri calității solului, astfel încât să creștem rentabilitatea și productivitatea pe unitatea de suprafață. Astăzi, când discutăm, s-au luat aceste măsuri”, afirmă Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

”Că nu s-au luat (n.red. – măsuri) la timpul potrivit, asta ar trebui să răspundă cei care au fost la momentul respectiv în funcție. Dar eu, ca ministru al Agriculturii, am susținut acest lucru. Și înainte să fiu ministru, am fost președintele comisiei pentru agricultură și am luat poziție publică, de la tribuna Parlamentului față de inițiativa fostului ministru de modificare a legii, tocmai în scopul de a încuraja, în continuare, fondurile de investiții să achiziționeze terenuri. Și n-o să ne oprim aici, pentru că sunt și multe alt lucruri pe care le vom face în continuare”

Adrian-Ionuț Chesnoiu

”Agricultura României n-are în PNRR niciun euro cent. Cei care au negociat PNRR-ul nu l-au negociat în numele României”

Cu toate că pare greu de crezut, ministrul Agriculturii dezvăluie că agricultura României nu are în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) niciun euro cent. De ce?

Adrian-Ionuț Chesnoiu este tranșant, din acest punct de vedere, acuzându-i pe cei care au negociat PNRR-ul că nu au negociat – cel puțin în domeniul industriei alimentare și agriculturii – ”în numele României”. Se discută acum despre o renegociere, iar ministrul Agriculturii este decis să schimbe lucrurile în bine după o analiză atentă a PNRR.

”E ziua mea și ați vrut să-mi faceți un cadou mai amar. Ministerul Agriculturii, din păcate și agricultura României, n-are în PNRR niciun euro cent. Cei care au negociat PNRR-ul nu l-au negociat în numele României. Și asta o spun cel puțin în domeniul agriculturii și industriei alimentare.

Nu numai că încerc, dar cu siguranță voi reuși. Și vă spun de ce… Pe de o parte, am făcut o analiză a PNRR-ului, în momentul de față, și încercăm – prin parteneriate punctuale cu celelalte ministere de resort care au bani alocați în PNRR – să direcționăm banii către fermierii români. Astfel, la Ministerul Mediului și Pădurilor, au alocări financiare pentru împăduriri. Evident că am discutat cu domnul ministru al Mediului și am spus că banii aceștia trebuie direcționați către fermieri, pentru că plantarea unui copac se face în pământ, iar pământurile sunt folosite și sunt proprietatea celor care se ocupă cu agricultura. Iată doar o linie de finanțare care se va îndrepta către fermieri.

”Pământul este al celor care sunt proprietarii lui. Slavă Domnului, încă avem foarte mulți fermieri. Eu sunt o persoană destul de stabilă, din toate punctele de vedere, și la pământul acesta țin enorm de mult. Nu acceptam provocarea de ministru al Agriculturii dacă nu iubeam țara și nu iubeam fermierii și pământul acestei țări. De-aceea ce fac zi cu zi, încerc să fac mai mult bine decât am găsit atunci când am venit în Ministerul Agriculturii”

Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

”Să știți că de carte m-am apucat ca să scap de sapă…”

Înainte de a fi om politic, Adrian-Ionuț Chesnoiu a fost ofițer de poliție, însă a demisionat după ce a realizat, așa cum mărturisește, că ”Ministerul de Interne nu mai avea nevoie de oamenii pe care i-a pregătit”.

A copilărit și crescut la țară, în județul Olt – spune că s-a apucat de carte tocmai pentru a scăpa de sapă -, iar tatăl său a fost inginer agronom, dedicându-și întreaga viață agriculturii. Și acum se ocupă de cele trei hectare de teren ale familiei, alături de fratele ministrului Agriculturii.

”Haideți să vă spun cum a fost. Am crescut într-o fermă, alături de tatăl meu care-i inginer agronom. Am crescut în satul meu natal din comuna Cezieni, județul Olt, printre fermieri și în mijlocul lanurilor de porumb, de grâu. Am săpat… Să știți că de carte m-am apucat ca să scap de sapă… Ăsta era mijlocul prin care mă șantajau bunicii. Când eram copil, îmi spuneau Dacă nu pui mâna să înveți carte o să ajungi să rămâi ca noi, aici, mereu, la sapă. Pentru că tatăl meu a fost primul din familia noastră care a absolvit facultatea. Și-a schimbat, practic, statutul social de la țăran la inginer, clasa de mijloc… Și-a dedicat întreaga viață pământului.

Familia are trei hectare de pământ moștenire, apropo și de acele discuții din spațiul public că sunt fiul unui mare fermier. Tatăl meu a moștenit de la bunici trei hectare de pământ, în schimb a fost inginerul-șef și director al Stațiunii de Cercetări Agricole de la Caracal foarte mulți ani, mare parte din viața lui. Fratele meu și tata se ocupă de terenuri. Pun cereale, pun plante perene, nutrețuri pentru animale, fratele are o micro-fermă pentru familia lui și ne alimentează și pe noi cu alimente sănătoase. De acolo ne procurăm alimentele sănătoase.

Saltul de la statutul de ofițer de poliție la agricultură a fost în felul următor. Am demisionat în momentul în care în Ministerul de Interne s-a dat o ordonanță că aceia care am absolvit școlile militare putem pleca fără să plătim contractul de 10 ani, și atunci am considerat că Ministerul de Interne nu mai are nevoie de oamenii pe care i-a pregătit și am demisionat. Apoi, la rugămintea unui domn secretar de stat – să-l sprijin în activitatea de la Ministerul Agriculturii – am venit director de cabinet în 2013 și așa mi-am început cariera în Ministerul Agriculturii”, povestește ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

”Am fost director de cabinet al secretarului de stat, apoi am devenit director general al Agenției pentru Finanțare a Investițiilor Rurale, am reușit – zic eu – ca prin toată activitatea mea în Ministerul Agriculturii să aduc un plus agriculturii și industriei alimentare românești”

Adrian-Ionuț Chesnoiu

”Este nevoie în mediul rural de investiții pentru a putea echilibra decalajele dintre urban și rural”

Despre Delta Dunării și problemele cu care se confruntă această zonă binecuvântată de Dumnezeu – lipsa rețelei de canalizare, prețuri mari, poluare, interdicții la pescuit -, ministrul Agriculturii spun e că Ministerul Agriculturii (prin Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură), colaborează cu Ministerul Mediului și cu Autoritatea pentru Biosfera Delta Dunării, astfel încât să găsească soluțiile cele mai bune.

Adrian-Ionuț Chesnoiu precizează, pentru GÂNDUL, că Ministerul Agriculturii are ca prioritate resuscitarea procesării stufului și există deja programe de dezvoltare și linii care să stimuleze investițiile în Delta Dunării și mai ales în această zonă de stuf.

”Nu este interzis total. Sunt perioade de prohibiție în perioada în care peștii se înmulțesc. Nu cred că este o interdicție pe tot timpul anului, o să discut cu colegii mei… La nivelul Deltei Dunării, managementul durabil al Deltei Dunării se face prin Biosfera Deltei Dunării. Ei au un rol aparte și o reglementare aparte, specifică Deltei Dunării. Ministerul Agriculturii, prin Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, colaborează cu Ministerul Mediului și cu Autoritatea pentru Biosfera Delta Dunării, astfel încât să găsească soluțiile cele mai bune.

Noi am susținut permanent dezvoltarea rurală. Noi am investit și am susținut, cel puțin personal am susținut, că este nevoie în mediul rural de investiții pentru a putea echilibra decalajele dintre urban și rural. Delta Dunării este, într-adevăr, un teritoriu cu specificitatea lui. Nu a fost, niciodată, ocolit de investiții. În exercițiul financiar 2014 – 2020 au fost alocări distincte pentru satele din Deltă, astfel încât ele să nu intre într-o competiție de proiecte cu alte regiuni care, evident, nu au constrângeri. Și le-am finanțat din fonduri europene în perioada în care eram director general.

Au fost alocări financiare pentru procesare. Și fermierii, în cazul nostru pescarii, trebuie să înceapă să se asocieze, astfel încât să fie fezabilă o astfel de investiție într-o fabrică de procesare.

Mai avem în Delta Dunării o resursă despre care foarte puțină lume discută. În strategia Ministrului Agriculturii este una dintre prioritățile viitoare – stuful. Stuful poate fi procesat și utilizat în nenumărate moduri. Și atunci trebuie să venim cu aceste pachete de sprijin pentru locuitorii Deltei, să reluăm această industrie de procesare a stufului. Din exercițiul financiar 2023 – 2027. Acolo sunt alocările pentru viitoarele programe de dezvoltare și am prevăzut linii care să stimuleze investițiile în Delta Dunării și mai ales în această zonă de stuf.

Pot fi făcute fabrici de brichete, în Deltă, stuful poate fi procesat la nivelul Deltei, să fie recoltat, procesat și să obținem brichete pentru încălzirea locuințelor… Pot apărea fabrici pentru dezvoltarea utilizării stufului la acoperișuri. Și multe alte domenii, pentru că este o resursă de care trebuie să profităm. O avem la dispoziția noastră și vom inve sti în ea.

Am discutat și cu fostul guvernator și cu actualul guvernator. Încerc să reduc cât de mult posibil distanța aceasta instituțională dintre Ministerul Agriculturii și alte entități cu care colaborăm. Pentru că, pe calea dialogului și prin urmărirea interesului, până la urmă, al susținerii agriculturii, a fermierilor, a piscicultorilor, a pescarilor români putem să facem lucruri bune. Acum, din păcate, nu dețin o baghetă magică pe care să o agit și să rezolv…”, declară ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

”Am fost ultima oară în Deltă anul trecut. Mi-a plăcut foarte mult. Am vorbit cu oamenii, sigur, vorbesc tot timpul cu oamenii. Mi-am adus aminte de copilăria mea, la fel de greu trăiam și noi în Oltenia. Vara-i arșiță și iarna bate un vânt, în Oltenia, de te-ngheață… Cred că s-au făcut pași importanți în creșterea calității vieții. Vorbim despre oamenii care își doresc, cu adevărat, să producă (n.red. – nu despre braconieri) și pot produce, și sunt oameni de bună credință care trebuie sprijiniți și pe care îi sprijinim prin politicile pe care noi le elaborăm la Ministerul Agriculturii”

Adrian-Ionuț Chesnoiu

”Viticultura este unul din sectoarele care a performat cel mai mult în România”

România are un potențial imens în ceea ce privește producția de struguri și de vin, iar vinurile românești se bucură de o apreciere mondială incontestabilă. Sunt probleme și în acest domeniu, iar ministrul Agriculturii recunoaște că îi încurajează întotdeauna pe români să cumpere produse românești.

Viticultorii români trebuie neapărat sprijiniți din punct de vedere al politicii de marketing, iar vinurile românești trebuie promovate permanent.

”Viticultura este activitatea de producere a strugurilor, pe de o parte în vederea obținerii strugurilor de masă, o altă parte în vederea obținerii vinului. Ministerul Agriculturii se ocupă de elaborarea unor politici de producție, de stimulare și susținere a producerii. Viticultura este unul din sectoarele care a performat cel mai mult în România. Pe programul de reconversie, în viticultură, s-au plantat suprafețe uriașe, peste 130.000 de hectare de plantații noi, care au înlocuit plantațiile vechi și care au randamente excepționale.

Uitați-vă ce potențial avem, inclusiv în turismul viti-vinicol, crame mici înființate, afaceri de familie cu vinuri excepționale și recunoscute la nivel european și mondial.

Noi avem niște operatori privați de excepție, care fac performanță în viticultură. Avem vinuri premiate la toate concursurile internaționale, avem cel mai mare producător de vinuri din Europa, se află în România, în zona Transilvaniei. Eu îi încurajez întotdeauna pe români și, de fiecare dată când am ocazia, să cumpere produse românești. Cel puțin agroalimentare. Vinurile românești sunt de excepție. Noi n-avem nevoie de vinuri din alte țări. Merg la Bruxelles destul de des și, câteodată, le mai duc omologilor mei câte un cadou, le dăruiesc o sticlă de vin reprezentativă pentru România sau un cadou tradițional și spun: Este incredibil ce vin aveți!

Noi trebuie să îi sprijinim pe viticultorii noștri în partea de marketing. Să nu uităm, totuși, că am cinci luni de zile în fruntea Ministerului Agriculturii. Nu o viață și nu 30 de ani. Cu sectorul producătorilor de vin am avut discuții și avem discuții, pentru că noi promovăm – prin politicile publice pe care le avem – vinurile românești afară. Au fost suspendate târgurile, iată acum le-am redeschis și începem să trimitem producătorii români afară”, mai spune Adrian-Ionuț Chesnoiu.

”Eu, de fiecare dată când am ocazia, fac acest lucru. Mai mult decât atât, avem pentru prima dată în bugetul de stat pe anul 2022 un program dedicat cultivatorilor de struguri de masă. Avem potențial mare, trebuie să îi sprijinim pe fermierii noștri. Anul acesta am pus 3 milioane de euro, sprijin pentru producătorii de struguri de masă”

Adrian-Ionuț Chesnoiu

”Nu mai facem concursuri de hârtii, cum s-a întâmplat în trecut”

Și strugurii produși în România vor ajunge în supermarketuri, ne asigură ministrul Agriculturii, chiar dacă românii descoperă struguri de import pe rafturi. Numai că, spune Adrian-Ionuț Chesnoiu, există o explicație viabilă, și anume aceea că – de-a lungul timpului – României i-au lipsit depozitele.

”Intră în supermarketuri și vor intra. Știți unde este problema (n.red. – referindu-se la strugurii de import din marketuri)? La struguri este aceeași problemă ca și la cartof. României i-au lipsit depozitele. De aceea, anul acesta, fiind un an de tranziție, am preluat Ministerul Agriculturii în 25 noiembrie, până la elaborarea Legii Bugetului n-avem timpul necesar să venim cu legislația de bază, care să permită bugetarea.

În planul național strategic viitor, din banii europeni care vor intra în România de la 1 ianuarie 2023 am direcționat sume către cei care produc și trebuie să depoziteze cartofi și către cei care produc și trebuie să depoziteze fructe. Astfel încât să poată să livreze o perioadă mult mai lungă de timp.

Costurile pentru depozitele de frig, mai ales în condițiile unor prețuri crescute, i-au împiedicat de multe ori pe fermieri să facă aceste investiții. Eu acum am luat această decizie, să investim strategic. Nu mai facem concursuri de hârtii, cum s-a întâmplat în trecut. Trebuie să avem în vedere indicatorii de viabilitate economică și de performanță. Am pus 50 de milioane de euro pentru producătorii de cartofi, să facem depozite. În momentul în care avem depozite, marfa nu va mai fi vândută, la recoltare, în septembrie-octombrie, cu 40 de bani cartoful, pentru ca în ianuarie-mai să importăm cartofi. (n.red. – marfa) Va fi ținută în depozite și va fi vândută către cetățeni. Sunt optimist pentru că știu ce fac”, mărturisește ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

”Acum avem un milion trei sute de mii de hectare și continuăm investițiile pentru că trebuie să creștem suprafața irigabilă”

În ceea ce privește sistemul de irigații din România, Adrian-Ionuț Chesnoiu spune că anul acesta vor fi inaugurate nu mai puțin de 22 de noi șantiere, urmând a fi finalizate – tot anul acesta – 22 de amenajări de irigații.

”Luăm măsuri. Sunt un ministru optimist pentru că muncesc și iau măsuri. Și vă spun cum. Rețeaua de irigații… Anul acesta, în 2022, vom inaugura 22 de șantiere noi care își vor termina activitatea de reabilitare a canalelor de irigații. Anul acesta vor fi finalizate investițiile în 22 de amenajări de irigații, le vom da în funcțiune, încât să le avem pregătite. Vor fi, în general, în toată țara, în județele unde avem infrastructură principală din sudul țării. Dar ce-i foarte important? Am modificat legea irigațiilor, a îmbunătățirilor funciare, și pe lângă sistemul principal și sistemul secundar de irigații am venit cu o abordare nouă – sistemele de irigații la nivelul fermei.

Din păcate, în ultimii 30 de ani, nu li s-a acordat atenție și – din punctul meu de vedere – este cheia succesului, astfel încât să avem un sistem de irigații și de îmbunătățiri funciare complementar și funcțional. În cel mai bun an în România era o suprafață viabilă de trei milioane de hectare, pe vremea dinainte de `89. Acum avem un milion trei sute de mii de hectare și continuăm investițiile pentru că trebuie să creștem suprafața irigabilă, dar atât pe sistemele principale, cât și pe cele secundare și la nivel de fermă.

Îmi pare rău, în 2019, când am fost schimbați de la guvernare – știu asta pentru că eram în consiliul de administrație al ANIF-ului, la vremea respectivă -, era 46 de licitații care fuseseră atribuite, doar trebuiau semnate contractele de execuție și astăzi vorbeam de 46 noi amenajări de irigații. S-au anulat licitațiile… De ce? Întrebați-i pe cei care au luat decizia de ce irigațiile nu au reprezentat o prioritate pentru ei. Pentru mine reprezintă, știu ce am de făcut și cred că voi avea și timpul necesar ca lucrurile astea să se întâmple”, mai spuns ministrul Agriculturii.

”Să știți că nu doar România este o insulă unde cresc prețurile”

Schimbările climatice, la nivel global, sunt o realitate îngrijorătoare, iar România nu poate face excepție și trebuie să fie pregătită (și) din acest punct de vedere.

Ministrul Agriculturii a mai explicat, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL, de ce este apa plată/minerală scumpă în România și ce măsuri au fost luate în context. Dar nu numai atât, pentru că – în timpul Sărbătorilor Pascale – românii s-au confruntat, și nu este pentru prima oară, cu prețuri foarte mari la carnea de miel.

”Ați vorbit de schimbări climatice. Nu trebuie să abordăm schimbările climatice doar din perspectiva irigațiilor. Pentru că noi avem o autoritate națională de combatere a efectelor climei și de stimulare a precipitațiilor, unde iarăși am prevăzut în bugetul pe anul acesta sume importante. Atât la irigații, cât și la sistemul antigrindină, să creștem până la 96 de de puncte noi de lansare. La irigații avem în jur de 350 de milioane de lei și vom majora pe măsură ce se finanțează. La anti-grindină am alocat suma cerută de conducerea instituției, care poate fi utilizată anul acesta. Eu nu sunt genul de manager care să pun banii în buget, să-i dezangajez la finalul anului. Mi-am făcut foarte bine calculele, banii pe care i-am trecut în buget îi voi absorbi aproape pe toți.

Și vă dau doar un exemplu: la preluarea mandatului am găsit execuția bugetară a Ministerului Agriculturii la 61%. Pe 28 decembrie, când am efectuat ultima plată către fermieri, procentul era de 94%. Pentru că fermierii români așteaptă de la Ministerul Agriculturii și de la statul român să le dea banii, să le vireze banii lor, care li se cuvin, în conturi cât mai rapid posibil, astfel încât să fe capitalizați și să-și poată duce activitatea de producție la capăt.

Haideți să mergem pe procesul de producție. Ca să faci apă minerală și apă plată, trebuie să o îmbuteliezi. Costul ambalajelor a crescut de aproape opt ori. Pentru că (n.red. – prețul) energiei și a gazului natural a explodat după liberalizare, la nivel internațional prețul materiilor prime a explodat. Să știți că nu doar România este o insulă unde cresc prețurile. Creșterea prețurilor, în Germania și Franța, la alimente este mult mai mare decât în România.

Și noi am luat măsuri… La combustibil, am prevăzut în bugetul Ministerului Agriculturii trei sute de milioane de lei pentru compensarea efectelor creșterii prețului la combustibili. Dăm 1,6 lei/litru de motorină înapoi fermierilor care îndeplinesc condițiile să acceseze acest sprijin. Energie și gaz încă n-am reușit să producem, dar mi-am luat angajamentul și sunt bucuros că s-a adoptat în guvernul României acea ordonanță care poate face posibile investițiile direct către fermieri și industria alimentară de producere a energiei și a gazelor. Pentru că în fermele noastre zootehnice putem face investiții în stații de biogaz, în producerea biogazului. Putem să folosim toate acoperișurile fermelor din România pentru a produce energie electrică.

Atunci când vorbim de strategii și de direcții strategice trebuie să avem în vedere viitorul și impactul măsurilor noastre. În aceste prime cinci luni de zile am încercat să rezolv problemele stringente cu care se confruntau fermierii. În toată această perioadă, dialogul constant cu fermierii a făcut posibil acest parteneriat al rezultatelor și al încrederii pe care o avem unii în alții.

Vă spun ce s-a întâmplat (n.red. – referitor la prețurile crescute la carnea de miel). România stă extraordinar de bine la producția de carne de ovine. Din păcate, consumul de carne de oaie în România este de 2,2 – 2,8 kg pe cap de locuitor, anual. Și atunci, fermierii care produc tot timpul anului încheie contracte cu cei care le achiziționează mieii tot timpul anului. Se vând și la export. Faceți diferența între consumul de carne de oaie și consumul de carne de porc. Consumul de carne de porc este de 38 kg pe cap de locuitor, anual”, precizează ministrul Agriculturii.

”Pesta porcină africană nu a putut fi controlată de cineva. Vorbim despre realități. Asta este realitatea cu care ne confruntăm. Ce am putut eu să fac, în calitate de ministrul al Agriculturii e să întăresc colaborarea cu cei de la Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară, să luăm măsuri conjugate, astfel încât să scadă focarele de pestă porcină africană. România, astăzi, se află la cel mai scăzut nivel de focare de pestă porcină”

”Invazia Rusiei și acest război de la granițele noastre influențează întreaga lume, nu doar România”

La granițele României se află în plină desfășurare, din păcate, un război declanșat de Rusia. Invadarea Ucrainei influențează negativ, la toate nivelurile, iar ministrul Agriculturii menționează că deja au fost făcute investiții în vămile de la granița cu Ucraina.

Cerealele ajung cu trenurile în Portul Constanța, ulterior îndreptându-se către alți destinatari. În ceea ce privește impactul asupra Deltei Dunării, Adrian-Ionuț Chesnoiu dezvăluie că a fost solicitată o intervenție rapidă pentru pescarii din Delta Dunării, care nu au voie să iasă cu bărcile la pescuit din cauza conflictului.

”Nave cu cereale din Ucraina nu intră în portul Constanța. Cereale din Ucraina sunt livrate în portul Constanța cu trenurile. Am făcut investiții imediate în vămile de la granița cu Ucraina, astfel încât să creștem capacitatea de operare, pentru a nu apărea blocaje. În Ucraina folosesc un ecartament mai lat decât cel al Căilor Ferate Române. S-au finalizat lucrările la vama Galați Giurgiulești și se aduc cereale din Ucraina în România cu trenul, în portul Constanța. Acolo sunt încărcate pe nave și livrate la nivel global.

Invazia Rusiei și acest război de la granițele noastre influențează întreaga lume, nu doar România. Evident că pe noi ne interesează, în primul rând, cetățenii români, să-i asigurăm, prin tot ceea ce facem, că nu apar perturbări nici în lanțurile de aprovizionare cu alimente, nici în celelalte zone.

Avem o situație – ați vorbit de Delta Dunării și de gurile Dunării -, am solicitat în consiliul de miniștri, la întâlnirea cu comisarul european, și am solicitat-o, din nou, la București, când am avut întâlnirea cu comisarul pe mediu și pentru afaceri maritime, am solicitat intervenție rapidă pentru pescarii din Delta Dunării, care nu au voie să iasă cu bărcile la pescuit din cauza conflictului. Și lucrul acesta va îmbrăca forma unui ajutor către pescarii noștri, astfel încât să diminuăm cât mai mult posibil efectele.

Trebuie să sprijinim, în continuare, fermierii români, să producem, pentru că noi vom deveni, în viitor, furnizori de alimente și de materii prime la nivel global. Sigur, condițiile climaterice nu le controlează ministrul Agriculturii. Ce putem noi să facem este să luăm măsurile administrative și am luat măsurile care de la 1 martie, pe suprafața irigabilă avută la dispoziție să se găsească apă și este apă pe toate canalele care au fost reabilitate. Fermierii români irigă”, conchide ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

”Dar să știți că în lumea aceasta toată nimeni n-a reușit să înlocuiască natura cu irigațiile. Nu poți și nu este fezabilă constituirea de amenajări de irigații pe toată suprafața agricolă. Agricultura în sine este o activitate dependentă de condițiile climaterice și lucrul acesta îl putem constata cu toții. Eu sper că nu vom avea un an agricol marcat de secetă severă sau că suprafețele care vor fi afectate să fie cât mai limitate, astfel încât să avem un agricol bun. E important să avem acest lucru”

Adrian-Ionuț Chesnoiu

”Trebuie să fie un management al apei”

În România, din păcate, apa este scumpă, cu toate că bazinul hidrografic este consistent. Întrebat ce crede despre acest paradox, ministrul Agriculturii spune că România folosește doar 1% din cantitatea de apă pentru irigații. Este nevoie de un management al apei, un management eficient.

”Resursele de apă sunt diferite, apele din râu nu pot fi captate și utilizate pentru alimentarea populației decât dacă sunt prelucrate și pregătite, astfel încât să fie sănătoase. Costul apei este o resursă vitală pentru toată lumea. Costul apei este determinat de operator.

Folosim pentru irigații doar 1% din cantitatea totală de apă prezentă în rețeaua hidrografică românească. Și, cu toate acestea, cei care trebuiau să introducă irigațiile în PNRR au spus că nu este posibil pentru că trebuie să fie un management eficient al apei. Da, trebuie să fie un management al apei, dar stă în puterea noastră să-l facem. Lucrul acesta îl voi face. Să nu vă supărați pe mine că în cinci luni nu am reușit să rezolv toate problemele de 30 de ani ale agriculturii, dar vă garantez că optimismul și determinarea pe care o am să fac bine agriculturii din România mă va ghida și în perioada următoare”, mai spune Adrian-Ionuț Chesnoiu, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.

Citește și:

VIDEO EXCLUSIV | Interviu exploziv cu ministrul Transporturilor și Infrastructurii: ”Românii nu trebuie să fie suprataxați pe autostrăzi… Cât sunt eu ministru, n-o să fac acest lucru!” Sorin Grindeanu anunță cutremure în minister

VIDEO EXCLUSIV | Viorica Dăncilă și-a depus candidatura la președinția partidului NOI: “Ceea ce nu te omoară, te întărește! Dacă stăm în genunchi, niciodată nu vom participa la masa deciziilor!”

EXCLUSIV VIDEO | Loredana Popescu-Tăriceanu, prima expoziție de pictură în acuarelă. Dezvăluiri din copilărie, adolescență, studenție și căsnicie: „Călin e cel mai bun critic al meu!”