Prima pagină » Interviurile Gândul » Ziua în care am aflat cum sunt românii în realitate. Nicolas Holzapfel: „Din păcate, în presa britanică se spun lucruri complet nedrepte”

Ziua în care am aflat cum sunt românii în realitate. Nicolas Holzapfel: „Din păcate, în presa britanică se spun lucruri complet nedrepte”

Cum poate un referendum să îți consemneze ieșirea din Uniunea Europeană și, în același timp, intrarea într-o altă mare familie? Nicolas Holzapfel știe cel mai bine răspunsul la această întrebare. În vârstă de 34 de ani, Nicolas face parte din rândul britanicilor care au votat, la referendumul din 24 iunie, pentru rămânerea Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord în Uniunea Europeană, dar și din cercul celor care nu au renunțat să spere la o schimbare, după consemnarea rezultatului istoric. Schimbarea a venit la doar un click distanță. Nicolas s-a alăturat britanicilor care au fost adoptați de români, prin intermediul campaniei "Romanians adopt Remainians", și, la scurt timp, a reușit și să își cunoască personal noua "familie" din România, țară despre care nu știa foarte multe.
„Am descoperit aplicația pentru adopție după ce un prieten a postat, pe pagina sa de Facebook, că fusese adoptat. La rândul meu, am folosit aplicația și așa am ajuns la Mihaela. Ne-am trimis cereri de prietenie pe Facebook, la scurt timp după „adopție”, și am conversat puțin prin intermediul comentariilor atașate la postarea despre adopție. M-am amuzat tare când am văzut, pe pagina ei de Facebook, că anunța că a adoptat un britanic și că avea impresia, din cele văzute pe pagina mea, că sunt actor. De fapt, joc în spectacole de teatru în timpul liber”, a povestit, pentru Gândul, Nicolas.

Din acel moment, Nicolas a început să corespondeze pe Facebook cu noii săi „părinți” români, declarându-se uimit de grija și atenția pe care o primea din partea lor, mai ales din partea Mihaelei, despre care afirmă că se comporta ca o adevărată mamă.

„Cred că am câștigat la loteria adopțiilor întrucât ea a luat foarte în serios „adopția” și de atunci a devenit foarte grijulie cu mine, comportându-se ca o adevărată mamă. Prietenii mei, care au folosit, de asemenea, aplicația au fost foarte geloși pe mine”, mărturisește acesta.

Nu a trecut mult timp, și Nicolas a ajuns să își cunoască personal familia „adoptivă” din România, când Mihaela și soțul ei au venit la Londra să își viziteze fiul, care se mutase aici cu soția sa în urmă cu un an. Astfel, Nicolas a ajuns să îi cunoască atât pe soțul, cât și pe nora Mihaelei. 

„Au fost foarte amabili și calzi cu mine. Mi-a plăcut mult că am avut posibilitatea să îi cunosc și să aflu câte ceva despre viețile lor, dar și despre imaginea pe care o aveau față de Londra. Nora lor lucrează în industria jocurilor video, ca mine”, relatează Nicolas, mărturisind că și-ar dori să le facă și el o vizită, în România, dar că nu au stabilit încă data. 

În ceea ce privește România, Nicolas recunoaște că nu știa multe lucruri despre istoria țării, dar menționează că a trăit întotdeauna cu „impresia că România este o țară relativ săracă, prin comparație cu celelalte state europene, dar stabilă din punct de vedere politic și cu un discurs moderat”, deși susține că niciodată nu a verificat să vadă dacă teoriile sale se confirmau.

„Am auzit despre brutalitatea regimului lui Ceaușescu, știu despre perioada de independență, perioada monarhiei, faptul că v-ați aflat sub imperiile austro-ungar, otoman, dar și despre originea limbii române. În Marea Britanie, tindem să vedem România prin prisma mitului despre Dracula și a poveștilor despre Transilvania – păduri bogate, sate izolate, castele misterioase și tradiții păstrate cu sfințenie”, detaliază britanicul.

Pe de altă parte, Nicolas admite existența prejudecăților la adresa românilor, răspândite în presa britanică, dar și a imaginii cu care aceștia sunt asimilați cel mai des, în mod injust. Cu toate acestea, Nicolas arată că cei care au votat pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană sunt conștienți că „toate aceste lucruri care se spun despre români sunt complet nedrepte”.  

„În Marea Britanie, parte din votul pentru Brexit a fost despre „frică” și „imigranții periculoși”. Din păcate, în mass-media auzim deseori știri și comentarii despre „găștile criminale de români”, care lucrează în Londra, și prejudecăți la adresa românilor, care sunt asimilați cu romii. Urăsc să spun asta, dar dintre toate grupurile de imigranți din UE, românii sunt asociați cel mai des cu imaginea infractorului, în ochii publicului. Evident că cei care au votat pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană realizează că toate aceste lucruri care se spun despre români sunt complet nedrepte. De aceea am apreciat această aplicație pentru că a arătat cum sunt românii în realitate”, a mai afirmat acesta.

În acest sens, Nicolas subliniază faptul că „prejudecățile și impresiile false, ca cele întâlnite în cazul românilor, au fost cele care au împins Marea Britanie să părăsească în mod inutil UE”.

„Primele consecințe le putem vedea deja în plan economic, iar lucrurile se vor înrăutăți”, a conchis britanicul. 

Campania Gândul „Romanians adopt Remainians”, premiată la Golden Drum 2016

Campania Gândul și GMP Advertising/Webstyler „Romanians adopt Remainians” a câștigat, vineri noapte, premiile Gold Drum la categoria Best Capture of Local Spirit și Silver Drum la categoria Digital, în cadrul Golden Drum, cel mai important festival de creativitate din Europa centrală și de est. După referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Gândul și GMP Advertising/Webstyler au lansat o provocare inedită, care a devenit în scurt timp virală: românii au fost invitați să își arate solidaritatea și să adopte un britanic, care a votat să rămână în Uniunea Europeană.

Aproape 70 de publicații din întreaga lume au vorbit despre „Romanians adopt Remainians”, care devine cea mai de succes campanie de presă românească după „Why don’t you come over?”, provocare lansată în anul 2013 tot de ziarul Gândul. Buletinele de adopție ale „remainians-ilor” au apărut în presa din toată Europa, dar au depășit granițele continentului, ajungând în Statele Unite ale Americii și Asia.

Autor