Chiar și așa utilizatorii de Facebook au primit vestea cu entuziasm. Întrebarea care se pune este de ce Facebook a decis să introducă abia acum noul buton? O explicație ar fi schimbarea profilului utilizatorului. Facebook a devenit o platformă utilizată de tot mai mulți adulți.
Rețeaua de socializare nu a introdus un buton Dislike până acum deoarece, potrivit lui Zuckerberg, „ar transforma Facebook într-un forum în care oamenii ar vota în sus și în jos posturile oamenilor”. Mai simplu, Facebook a dorit să mențină o atmosferă pozitivă în comunitatea de peste 1,2 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună. Limitând posibilitatea oamenilor de a transmite emoții negative cu un simplu clic, Facebook a încercat să creeze un spațiu sigur din punct de vedere emoțional, mai ales că multă vreme rețeaua de socializare a fost dominată de adolescenți, iar problema hărțuirii online este încă una importantă.
Mai mult, „Dislike” poate fi interpretat în multe moduri. Facebook transmitea în 2011 că nu dorește să încurajeze conflictele și oferea și exemple concrete. De exemplu, după o lungă relație, două persoane anunță pe Facebook că au decis să se căsătorească. Pentru majoritatea prietenilor cuplului, acesta este un prilej foarte bun să-i încurajeze, folosind butonul „Like”. Însă pentru foști parteneri, admiratori ascunși sau oameni cărora nu le surâde ideea de căsătorie, ar fi ocazia ideală să apese butonul „Dislike”, provocându-le neplăceri celor doi parteneri. Cum ar arăta oare: „X și Y se căsătoresc” – 10 persoane apreciază acest lucru, 12 persoane nu apreciază acest lucru?
„Unele persoane poate ar folosi acest buton (Dislike – n.r.) doar pentru a glumi. Dar nu poate fi utilizat… fără o oarecare asprime. Este important, din punctul de vedere al unei companii, să nu încurajeze emoțiile negative”, explica Dr. Pamela Rutledge de la Media Psychology Research Center.
Însă de departe cea mai mare problemă o reprezintă Dislike pentru companiile care folosesc Facebook pentru a se promova. Utilizatorii ar avea posibilitatea de a „ataca” produsele sau brandul foarte ușor cu ajutorul acestui buton. Imaginați-vă cum ar fi ca McDonald”s să aibă, de exemplu, peste 58 milioane de fani pe Facebook și, să zicem, 30 milioane de persoane care au apăsat Dislike la posturi de pe pagina sa. Impactul asupra brandului ar fi mult mai mare decât o pagină în care câteva mii de utilizatori Facebook creează o pagină cu numele „Urăsc McDonald”s pentru că…”.
Între timp lucrurile s-au schimbat, iar ponderea persoanelor trecute de 25 de ani a devenit foarte mare pe Facebook (61,9% potrivit Pew Research Center). Mulți dintre cei sub 25 de ani au abandonat rețeaua de socializare și folosesc alte platforme, precum Snapchat, Instagram sau Tumblr.
Ca urmare a acestor modificări, informațiile care apare în fluxul de știri comun s-au schimbat. Sunt mai puține imagini cu adolescenți la petreceri și mai multe cu bebeluși. În loc să distribuie cele mai în vogă melodii dance de pe YouTube sau bârfe de la școală, utilizatorii partajează știri despre politicieni și criza refugiaților. Potrivit Pew Research Center, 30% dintre adulții din SUA află știrile de pe Facebook, platforma situându-se pe locul doi după TV.
În aceste condiții, în care Facebook este una din cele mai importante platforme pentru știri, era necesar un buton care să transmită mai mult decât un „Like”/„Îmi place”. Potrivit lui Zuckerberg, „nu fiecare moment este un moment bun”. „Atunci când partajezi ceva care este trist… precum criza refugiaților care te mișcă… s-ar putea să nu te simți confortabil să dai Like la acel post”, a explicat co-fondatorul Facebook.