Ce penalități va suporta statul român pentru fiecare zi de întârziere la plata licențelor Microsoft

„Conform contractului, plata sumei trebuia efectuată în cursul lunii octombrie. În prezent, Corpul de control al ministerului verifică clauzele contractului. Sperăm să avem un raport în cel mai scurt timp pentru că vom fi obligați, conform contractului, să achităm penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere”, a afirmat Grindeanu.

Anterior, fostul ministru Răzvan Cotovelea spunea că amânarea efectuării plății este efectul verificărilor aflate în curs cu privire la numărul licențelor utilizate.

„De asemenea, trebuie verificate condițiile exact așa cum sunt ele stipulate în legislația privind execuția bugetară. Trebuie să primim răspunsuri de la diferite alte instituții, respectiv Parchet, dacă și acest contract cu Microsoft (din 2011 – n.r.) va fi subiectul unei investigații. După ce aceste condiții vor fi îndeplinite, vom face plata, care nu se va face către Microsoft, ci către o bancă, către care a fost cesionat contractul”, a declarat la 12 noiembrie Cotovelea.

În iulie 2013, Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI) a transferat către UniCredit Țiriac suma de 25 milioane de lei (5,63 milioane de euro) pentru utilizarea a 186.087 licențe Microsoft de către Ministerul Educației, în baza unui contract cesionat către bancă de D-Con.Net AG (Elveția).

Plata a reprezentat ultima tranșă (a treia) dintr-un contract încheiat în august 2011 și valabil până la 31 decembrie 2012, prin care MSI s-a obligat să achite D-Con.Net AG, în trei tranșe, suma de 13,9 milioane de euro pentru închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 186.087 de licențe Microsoft pentru Ministerul Educației.

„Plata efectuată a fost aferentă contractului subsecvent 108/17.08.2011”, se arăta într-un răspuns al MSI din 12 august 2013 remis la solicitarea MEDIAFAX.

Anterior, ministerul a achitat două tranșe, respectiv 3.746.748 euro în anul 2011 și 5.078.925,50 euro în anul 2012.

În urma unei licitații din iulie 2009, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (actualul MSI) s-a obligat să plătească, până în 2012, suma de 90,18 milioane de euro (TVA inclusă) pentru dreptul de utilizare a unui număr de 163.427 licențe Microsoft de către circa 30 de instituții publice, printre acestea numărându-se mai multe ministere.

Furnizorul dreptului de utilizare a licențelor a fost asocierea de firme D-Con.Net AG, D-Con.Net GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG, Dim Soft SRL și Microsoft România (în calitate de subcontractant), singurul ofertant care s-a înscris la licitația organizată de minister.

Contractul încheiat între D-Con.Net AG și MSI a fost cesionat către UniCredit Țiriac Bank în septembrie 2009.

În intervalul 2010-2012, MSI a plătit, în trei tranșe, suma de 90,18 milioane de euro pentru închirierea cu opțiune de cumpărare a drepturilor neexclusive de utilizare a licențelor Microsoft pe o durată de 3 ani, până la 30 septembrie 2012, pentru instituțiile administrației publice centrale prevăzute în anexa nr. 2 la HG 460/2009.

În total, pentru utilizarea licențelor Microsoft în perioada 2009-2012, suma pe care MSI a plătit-o se ridică la 104,1 milioane de euro, respectiv 90,2 milioane de euro și 13,9 milioane de euro.

Pentru asigurarea legalității utilizării licențelor Microsoft utilizate în instituțiile publice în intervalul 2013-2015, părțile au încheiat un alt contract în valoarea totală de 33,25 milioane de euro.

„Plățile se vor efectua în perioada 2013-2015 în trei tranșe egale anuale de 11.084.730,86 euro”, se arăta în răspunsul MSI din august 2013.

În intervalul 2005-2009, autoritățile române au plătit pentru utilizarea licențele Microsoft în perioada 2004-2009 suma de 105,08 milioane de dolari, în baza unu contract semnat în aprilie 2004 între Secretariatul General al Guvernului (SGG) și Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul Microsoft Ireland Operations Limited.

În luna septembrie a acestui an, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Codruța Kovesi, a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție să ceară Senatului și Camerei Deputaților aviz pentru urmărirea penală a foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme și Șerban Mihăilescu.

De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.

Pentru alți cinci foști miniștri vizați în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău, s-au formulat solicitări similare către președintele Traian Băsescu.