Inteligența Artificială, pericol înainte de ajutor. Drepturile omului, suprimate de avansul tehnologiei
În condițiile în care Inteligența Artificială ar putea fi sursa unor erori, chiar și discriminări, un raport publicat luni, 14 decembrie, arată că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să îşi consolideze legislaţia pentru a proteja drepturile fundamentale ale cetăţenilor.
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), cu sediul la Viena, explică: „O mare parte a interesului pentru AI se concentrează pe sprijinul său potenţial pentru creşterea economică. Modul în care poate afecta drepturile fundamentale a primit mai puţină atenţie”.
Inteligența Artificială „nu este infailibilă”
Inteligenţa Artificială oferă numeroase aplicaţii care ajută (asistenţă vocală, sisteme de recunoaştere a vocii şi facială, roboţi, automobile autonome etc), așa că a început să fie utilizată şi de forţele de ordine din Poliție, precum şi de sectorul medical, sectorul privat, ca să nu mai vorbim de agenţiile de informaţii.
„Inteligenţa Artificială nu este infailibilă, ea este produsul oamenilor, iar oamenii pot face greşeli. De aceea, oamenii trebuie să fie conştienţi atunci când AI este utilizată cu privire la modul în care funcţionează şi cum pot fi contestate deciziile automatizate”, atrage atenția directorul FRA, Michael O’Flaherty. Raportul întocmit de FRA se bazează pe mai mult de 100 de interviuri cu organizaţii publice şi private care utilizează deja Inteligenţa Artificială, din Spania, Estonia, Finlanda, Franţa şi Olanda.
În medie, 42% dintre companiile europene au recurs la AI. Cehia (61%), Bulgaria (54%) şi Lituania (54%) sunt ţările unde recursul la AI este cel mai răspândit. Inteligenţa Artificială este utilizată în special de firmele de publicitate care vor să ţintească consumatorii online graţie algoritmilor. În plus, pandemia de coronavirus a accelerat adoptarea AI.
Ce riscuri presupune Inteligența Artificială
„Unul dintre riscuri este acela ca oamenii să adopte orbeşte noile tehnologii, fără a evalua impactul înainte de a le utiliza”, a explicat David Reichel, unul dintre autorii raportului. De asemenea, AI poate viola viaţa privată prin dezvăluirea preferinţelor sexuale ale unei persoane într-o bază de date. De asemenea, poate crea discriminări la angajare dacă anumite criterii exclud categoriile de populaţie pe baza numelui de familie sau a adresei.
În consecinţă, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE a apreciat că AI trebuie să respecte toate drepturile fundamentale şi să existe garanţii care să asigure că oamenii pot contesta deciziile luate de Inteligența Artificială, iar companiile trebuie să explice modul în care sistemele lor iau decizii care implică AI.