Una dintre cele mai mari provocări ale democrațiilor este abordarea pe care acestea o aleg pentru a răspunde amenințărilor cibernetice. Este important ca răspunsul democrațiilor, să nu submineze valorile pe care acestea sunt concepute să le protejeze.
Filiala europeană a think tank-ului Carnegie Europe a scris săptămâna trecută despre subiectele dezbătute la conferința de securitate de la Munchen. Potrivit carnegieeurope.eu., în centrul dezbaterilor s-a aflat și subiectul rezistenței democrațiilor în fața amenințărilor cibernetice.
Recentul incident de la numărarea voturilor din statul american Yowa, poate fi interpretat ca un nou semnal de alarmă în ceea ce privește relația democrațiilor cu tehnologia. Nicăieri în lume, cu atât mai puțin în state precum România ori alte state est europene, procesul digitalizării nu este pus la punct eficient.
Având în vedere poziția sa geostrategică, România nu este ferită de posibilitatea atacurilor cibernetice. In 2020, vor avea loc atât alegeri parlamentare, cât și alegeri locale, find foarte probabil ca votanții să fie înregistrați electronic la secțiile de votare. În lipsa unui proces eficient de tehnologizare a instituțiilor, respectiv a modului de a vota, posibilitatea reușitei unor eventuale atacuri cibernetice, crește.
Aceste deficiențe fac democrațiile să devină vulnerabile, fapt ce poate duce la scăderea încrederii populației în procesul democratic. Mai departe, ineficiența sistemelor poate duce la scurgeri de date sau la influențarea procesului de vot.
Așa cum scriu și cei de la Carnegie Europe: ”Democrațiile trebuie să fie atente pentru a nu cădea în capcana învinovățirii adversarelor pentru rezultatele unei proaste guvernări.“ Așadar, eventualele bănuieli transformate fără dovezi în acuzații, nu vor fi o soluție.
Eficiența democrațiilor de a se opune amenințărilor cibernetice, se poate traduce și prin eficiența democrațiilor de a rămâne valide și credibile.
Sursă FOTO: Shutterstock