România stă pe net din WC-ul din curte. Au mai rămas 100 de localități fără Internet în toată țara și 3,21 milioane de locuințe fără baie

Bill Gates visa la o lume în care în fiecare casă și pe fiecare birou să fie un computer, iar Mark Zuckerberg a spus la un moment dat că își dorește ca toată lumea să fie pe Facebook. În România, țara cu peste o treime dintre locuințe fără canalizare, cu WC în curte și neracordate la rețeaua de apă, visul marilor vizionari ai lumii prinde contur: mai sunt doar 0,07% dintre gospodării, împărțite în 100 de localități, fără acces la Internet.

În privința Internetului, conectarea României la lumea civilizată se face cu o viteză impresionantă. Astfel, viteza internetului din România continuă să crească – în prima parte a acestui an, a crescut cu 13%. Peste jumătate dintre gospodăriile „online”, însă, nu au acces la internet printr-un punct fix. gândul vă prezintă o radiografie a accesului la internet în România. 

La sfârșitul anului trecut, în România existau aproximativ 100 de localități (unde se află 0,07% din populație, respectiv 0,07% din gospodării) fără rețele care să permită furnizarea de servicii de acces la internet în bandă largă (servicii care asigură o conexiune permanentă la internet la o viteză de descărcare a datelor mai mare de 144 kbps), potrivit datelor furnizate gândul de ANCOM, arbitrul pieței telecom din România.

Din punct de vedere al gradului de acoperire cu servicii de acces la internet în funcție de tipurile de rețele, la sfârșitul anului 2012, 10.288 de localități (cărora le corespund 86% din totalul gospodăriilor din România) erau acoperite cu rețele fixe care permit furnizarea de internet în bandă largă, iar 13.599 de localități (cărora le corespund 99,8% din gospodării) erau acoperite cu rețele mobile care permit furnizarea de internet de mare viteză.

Rata de penetrare a internetului în România

Potrivit celui mai recent raport publicat de ANCOM, pentru anul 2012, rata de penetrare/100 locuitori (procentul celor contectați la internet la suta de locuitori) a internetului în bandă largă la puncte fixe și raportat la suta de locuitori era de 18,6%, în creștere cu 1,4 puncte procentuale față de anul 2011. Rata de penetrare la 100 gospodării era de 45,2%, în creștere cu 3,3% față de anul 2011.

„Este important de subliniat faptul că gradul de utilizare a internetului la puncte fixe poate fi mai mare decât rata de penetrare, dat fiind că numărul de conexiuni fixe (3,5 milioane la data de 31 decembrie) nu este identic cu numărul de utilizatori ai acestora, majoritatea conexiunilor la puncte fixe fiind folosite în colectiv, de exemplu, de toți membrii unei gospodării, de toți angajații unei companii sau de toți studenții dintr-o unitate de învățământ”, a declarat, pentru gândul, Cătălin Marinescu, președintele ANCOM.

Penetrarea conexiunilor mobile active de acces la internet a ajuns la peste 53% din populație, iar rata de penetrare a conexiunilor la puncte mobile în bandă largă (prin EDGE, CDMA, EV-DO, 3G, 3G+) a ajuns la valoarea de 37%.

Județele și regiunile cu cei mai mulți români fără internet

Botoșani este județul cu cea mai mică rată de penetrare a internetului la 100 de locuitori, respectiv 9,16%. Pe locul doi se situează Teleorman (penetrare de 9,53% la 100 de locuitori), iar pe trei Vaslui (10,62%). Dacă analizăm ratele de penetrare a internetului la 100 de gospodării în cele trei județe, clasamentul arată la fel: Botoșani (24,69%), Teleorman (25,14%) și Vaslui (28,15%).

Pe regiuni de dezvoltare, Regiunea I Nord Est conduce în topul celor mai mici penetrări ale internetului la 100 de locuitori, cu o rată de 13,18% (35,56% la 100 de gospodării). Pe locul doi se situează Regiunea IV Sud Vest cu o rată de penetrare la 100 de locuitori de 14,22% (38,40% la 100 de gospodării), iar pe trei se situează Regiunea III Sud cu o rată de penetrare de 14,33% (38,40% la 100 de gospodării).

Cum stăm la viteza de descărcare a datelor

În România, viteza internetului a crescut, în primul trimestru al acestui an, cu 13% comparativ cu perioada similară din 2012 și cu 3,3% față de ultimele trei luni ale anului trecut, până la 7,5 Mbps, potrivit unui raport recent al companiei Akamai. Conform studiului, viteza de conectare de vârf medie (se calculează ca o medie a celor mai rapide viteze înregistrate) consemnată în România în primele trei luni ale acestui an a fost de 47,9 Mbps, ceea ce ne situează pe locul trei la nivel global.

Dacă în 2011 România se afla în top 5 țările cu cele mai rapide conexiuni la internet, în primul trimestru al acestui an țara noastră s-a situat pe poziția 15 în topul întocmit de Akamai.

Cum stau vecinii noștri cu internetul

În primele trei luni ale acestui an, viteza de conectare de vârf medie în Bulgaria a fost de 38,2 Mbps (locul 8 mondial), iar în Ungaria de 35,9 Mbps (locul 13). Ungaria ocupă locul 24 în clasamentul vitezei medii de descărcare a datelor, cu 6,6 Mbps.

În Bulgaria, rata de penetrare a internetului la 100 de gospodării este mai bună decât în România, fiind de 51% (45,2% în România), iar în Ungaria de 65,4%, potrivit Internetworldstats.com.

Statistici privind alte servicii importante (reținem că aproape 55% din gospodării nu au acces la internet la punct fix):

– În România, circa 3,21 milioane de locuințe (38,1% din numărul total) au WC în curte;

– 3,4% din locuințe nu sunt electrificate;

– 35% din locuințe nu au acces la canalizare;

– 33% din locuințe nu sunt racordate la rețeaua de apă.