SALARIILE angajaților din IT, „paradisul românesc” în care nu există șomeri: 1000, 2000, 4000 de euro. Cine dă mai mult? Dar mai puțin?
În ultimii 10 ani, peste 50 de mari companii și-au deschis birouri în România, printre care IBM, Microsoft, Oracle sau Intel. Cu peste 64.000 de specialiști IT, România este lider în Uniunea Europeană după numărul de angajați în sectorul tehnologiei pe cap de locuitor, și ocupă locul al șaselea la nivel mondial, potrivit datelor companiei americane de cercetare Gartner. Mai mult, România este, după India și China, al treilea cel mai mare jucător din industria globală de software outsourcing.
Perspectivele sunt și ele îmbucurătoare. Pentru anul 2014, companiile care dezvoltă software în România au bugetat o creștere medie a bugetelor salariale de 8,55%, o cifră semnificativ mai mare decât prognoza inflației, conform studiului AIMS SalaryMap IT, la care au participat 53 de companii din Romania care au împreună peste 7.000 de angajați. Mai mult, studiul AIMS arată că dezvoltatorii software vor crește anul aceste numărul de salariați în medie cu 23%.
„El Dorado” software pentru străini
O treime dintre companiile IT de pe piața locală își plătesc inginerii și dezvoltatorii de software cu salarii cuprinse între 1.000 și 1.500 de euro net pe lună, iar 10% oferă salarii cuprinse între 1.500 și 2.000 de euro net pe lună, arată rezultatele unui studiu realizat de către firma de cercetare de piață IDC și ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii). Potrivit studiului, doar 4% dintre companiile locale își plătesc inginerii cu salarii cu valori cuprinse între 2.000 și 3.000 de euro pe lună. Deși există programatori în România care câștigă peste 4.000 de euro pe lună, procentul lor este nesemnificativ.
Salariile în IT au fost ridicate foarte mult de companiile străine care și-au deschis centre de dezvoltare în România și oferă sume peste piață și pe care mulți jucători români nu-și permit să le egaleze. Această practică nu este văzută cu ochi buni de antreprenorii locali, care consideră că, de pe urma acestor investiții, România se alege cu încasări din taxe și locuri de muncă, dar nu și cu valoare în industria IT, deoarece produsele sunt exportate. „Multinaționalele își permit ușor să atragă talente prin salarii mai mari, pentru că pe lângă forța lor financiară și brand, beneficiază și de sprijin consistent din partea Guvernului. Într-un domeniu în care nu exista șomaj, iar necesitatea creării de locuri de muncă în IT este un non-sens strict electoral, rezultatul este că firmele autohtone, care trebuie să lupte în primul rând la nivel salarial pentru a-și dezvolta și menține echipe puternice, sunt evident dezavantajate. Statul român pare axat pe o strategie prin care dorește să încaseze acum doar taxe pe salarii de la multinaționale, crescând dependența sectorului IT față de acestea, în loc să sprijine inițiativele locale – start-upuri sau firme românești care dezvolta produse proprii sau prestează servicii în IT”, explică Alexandru Lăpușan, fondatorul companiei Zitec.
El adaugă că firmele românești nu numai că pe termen lung vor plăti aceleași taxe pe salarii, „dar ar putea să genereze taxe pe profit și ar putea să ducă industria românească de IT la nivelul la care nu suntem doar o destinație cu talent IT ieftin”.
Sursa grafic: ZF.ro
Dacă pentru România un salariu de 4.000 de euro primit de un programator foarte bun este mare, acesta pălește comparat cu cel al unui programator foarte bun din Germania, SUA sau Marea Britanie, unde remunerația poate trece de 10.000 de euro pe lună. Andrei a lucrat pentru SAP România în urmă cu câțiva ani și a ajuns să câștige, la un moment dat, un salariu net de 2.200 de euro pe lună. A fost luat de SAP pentru a lucra în Germania, pentru un salariu de 7.800 de euro pe lună. „În România am ajuns să câștig peste 2.000 de euro atunci când am avut proiecte la care să lucrez, însă nu întotdeauna acestea există, astfel că veniturile pot fluctua semnificativ pe parcursul unui an. În Germania am tot timpul proiecte în care sunt implicat”, a declarat el pentru gândul.
În timp ce programatori români de top emigrează, investitori în software imigrează. William Sterns, un tânăr de 36 de ani din New York, a strâns 185.000 de dolari de la familie și prieteni pentru a deschide o afacere la București, unde dezvoltă aplicații și sisteme de plată pentru platforme mobile. „Am vrut să vin în România deoarece este foarte ieftin să lansezi o afacere. Costurile sunt mult mai reduse decât în Europa de Vest și găsești specialiști IT din belșug”, a declarat Sterns, președintele Mobuy Solutions, citat de Bloomberg. Aplicația gratuită mobuy, disponibilă pentru Android și iOS, oferă discounturi și oferte exclusive de la diferite branduri. În prezent, compania sa are 12 angajați și are parteneriate cu Vodafone, Adidas sau MOL.
Exemple de salarii. Nu toți angajații din IT „întorc banii cu lopata”
Aproximativ jumătate dintre cei care lucrează în industria IT locală nu sunt programatori. De altfel, cel mai mare sector din IT este cel de implementare de sisteme și rețele (aproximativ 30% din veniturile totale). Gândul a reușit să afle de la angajați informații despre salariile din companiile IT din România.
Un consultant dintr-un call-center din Capitală care oferă servicii de asistență pentru câteva mari companii IT internaționale câștigă 1.600-1.800 de lei plus bonusul de limbă, care este cu atât mai mare, cu cât limba este mai exotică. „Dacă vorbești araba poți ajunge la 2.800 de lei net pe lună”, ne-a declarat unul dintre team leaderii din call center.
La call centerul HP Global e-Business Operations Center, un vorbitor de germană câștigă peste 2.500 de lei net pe lună, iar unul de olandeză în jur de 3.000 de lei. Salariul de încadrare este de 1.700 – 1.800 de lei pe lună.
La Avangate, furnizor de soluții e-commerce, un angajat junior care se ocupă de operațiuni financiare câștigă 1.500-1.800 de lei pe lună, plus diverse beneficii, precum o masă pe zi.
Salariile diferă mult de la o companie la alta și în dezvoltarea de software. În compania Softwin, un programator cu experiență medie câștigă, din informațiile gândul, în jur de 800 de euro pe lună, iar unul senior circa 1.000 de euro pe lună, iar la TotalSoft, un programator senior câștigă între 1.200 și 1.700 de euro.
Adrian, în vârstă de 24 de ani, programator în limbajul Perl cu o experiență de un an și jumătate, câștigă 3.500 de lei net pe lună la biroul unei multinaționale din Cluj. El are un prieten de vârstă apropiată în Timișoara care are un salariu de 3.800 de lei. Acesta lucrează într-o multinațională care dezvoltă software pentru industria auto.
Potrivit lui George, un programator freelancer, cei care stăpânesc limbajul JavaScript, foarte căutat, pot câștiga de acasă între 1.000 și 3.000 de euro pe lună. Aceeași sumă poate fi câștigată și ca programator web pe framework-uri de PHP, Ruby, Python, C# și Java.
La Romsys, unul dintre cei mai mari integratori de soluții IT de pe piața locală, un project manager senior câștigă în jur de 2.000 de euro pe lună.
În una din cele mai importante companii care dezvoltă aplicații online din România, un programator junior începe de la un salariu de 500 de euro. Acesta poate să ajungă ușor la 700 de euro dacă are ceva experiență, a dezvoltat proiecte personale sau au câștigat experiență ca freelancer. „Un programator bun poate să ajungă să câștige ușor peste 1.500 de euro pe lună, iar cei valoroși depășesc ușor 2.000 de euro, chiar 2.500 de euro”, ne-a declarat fondatorul companiei.
Dezvoltarea de aplicații mobile pentru consumatori, dificilă
Sunt dezvoltatori din România care realizează aplicații pentru clienți corporate și pot încasa 20.000 de euro pentru un astfel de proiect. De exemplu, compania iQuest, cu operațiuni în România la București, Cluj, Craiova, Sibiu și Brașov, înregistrează venituri de peste 1 milion de dolari pe an doar de pe urma aplicațiilor mobile. În 2009, aplicația Trip Journal dezvoltată de firmă a fost premiată de Google cu 100.000 de dolari.
Însă când vine vorba de dezvoltarea de aplicații pentru consumatori, lucrurile sunt diferite, deoarece monetizarea este dificilă. O echipă de dezvoltatori români a lansat în urmă cu trei ani jocul Arrival 3D, dedicat sistemului de operare mobile Windows Phone. Aceasta este, cu peste 200.000 de descărcări în varianta gratuită, cea mai populară aplicație românească din magazinul virtual Windows Phone Store. Jocul este susținut de reclame, dar dezvoltatorii sunt, în ciuda popularității, departe de a se fi îmbogățit. „Venitul nostru generat de reclamele din Arrival 3D Free se ridica inițial la 30 de dolari pe lună, însă el a continuat să scadă până la aproximativ 8 dolari pe lună”, a declarat, pentru gândul, Marius Prisecaru, cel care reprezintă echipa din spatele Arrival 3D. Dezvoltatorii au lansat apoi o variantă platită a jocului. Aceasta a generat, de la lansarea în decembrie 2011, aproximativ 500 de dolari. În prezent, aplicația aduce circa 10 dolari pe lună. Asta deși ambele versiuni ale jocului, gratuită și plătită, se bucură de calificative foarte bune primite de la utilizatori, de 4,5 și 5 stele.
„Din păcate, pentru noi, Arrival 3D este o poveste care poate fi considerată a avea două fațete, una plăcută și una absolut înfricoșătoare”, a spus Prisecaru.
Dezvoltatorii Arrival 3D nu se dau bătuți și se pregătesc să lanseze aplicații care țintesc toate cele trei platforme mobile importante: Android, iOS și Windows Phone. „În prezent, Chillingo (cei ce inițial au publicat, printre alte titluri, popularul joc Cut The Rope) este interestă de o colaborare cu privire la următorul nostru joc”, a mai spus Prisecaru.
Un alt dezvoltator român, al aplicației Airplanes, care are sute de mii de descărcări pe iOS și Windows Phone, a explicat, pentru gândul, de ce nu câștigi foarte mulți bani din aplicații, chiar dacă, la 1 euro, acestea sunt relativ accesibile chiar și pentru clienții din România. „Majoritatea oamenilor nu cumpără aplicații mobile. Preferă să dea 1 euro pe o cafea”, a spus Mircea Deliu. El crede, însă, că lucrurile se vor schimba cu timpul. Însă, deocamdată, nu cunoaște în România vreun dezvoltator de aplicații pentru consumatori care să trăiască doar din această activitate. Mircea a lansat recent o nouă aplicație, TaxiCOP, cu care a ajuns în finala European AppCUP 2014, organizată de Microsoft la Bruxelles.
În ceea ce privește Android, monetizarea aplicațiilor a fost dificilă până recent, deoarece dezvoltatorii români nu puteau să ofere aplicații și jocuri contra cost în Google Play. Ei făceau acest lucru înregistrând conturile în alte țări. Acest lucru s-a schimbat de la începutul acestei luni. „Dacă aplicațiile deja publicate sunt oferite gratuit, există posibilitatea monetizării lor prin vânzarea de produse în aplicație (in-app) sau introducerea de abonamente. Noile aplicații se pot publica contra cost, pe lângă utilizarea de vânzări in-app sau abonamente”, a anunțat Google România.
Pentru dezvoltatorii de aplicații mobile este din ce în ce mai dificil să câștige bani de pe urma acestora, din cauza competiției acerbe și a așteptărilor tot mai mari ale utilizatorilor, potrivit unui studiu al companiei de cercetare a pieței Gartner. Atât App Store, magazinul virtual al Apple, cât și Google Play, platforma de aplicații a Google, includ în acest moment peste 1 milion de aplicații fiecare.
Conform analiștilor Gartner, pentru ca o aplicație să se impună pe piață, aceasta trebuie să fie de calitate și să ofere multe funcționalități. Iar aceste lucruri înseamnă costuri mai mari de cercetare, dezvoltare, livrare și suport.
Gartner estimează că, până în 2018, doar una din 10.000 de aplicații dedicate consumatorilor va reprezenta un succes financiar. Mai mult, procentul aplicațiilor gratuite disponibile va crește de la 91% la sfârșitul anului trecut, la 94,5% în 2017. În aceeași perioadă, numărul de aplicații gratuite descărcate va crește de la 102,1 miliarde în 2013, la 268,7 miliarde peste trei ani.
În ceea ce privește aplicațiile plătite, în 2017, utilizatorii vor descărca 14,8 miliarde, față de 9,2 miliarde anul trecut.
Dacă aveți alte exemple de salarii din industria IT locală sau de povești legate de dezvoltarea de aplicații pentru consumatori sau business, v-am ruga să le comunicați la secțiunea de comentarii.