Smartphone-urile modifică felul în care funcționează creierul uman
Oamenii de știință elvețieni au utilizat electroencefalografia (EEG) pentru a măsura activitatea cerebrală. Ei au descoperit în acest fel diferențe considerabile între utilizatorii de telefoane inteligente și persoanele care folosesc telefoane mobile „tradiționale”, precizează bbc.com.
Interpretând datele furnizate de EEG, autorii studiului au descoperit că utilizatorii de telefoane inteligente au degete mult mai agile și o precizie tactilă mult mai mare.
Dintre cei 37 de voluntari care au participat la această cercetare științifică, 26 au folosit telefoane inteligente cu ecrane tactile, iar 11 au utilizat telefoane mobile convenționale.
Electroencefalogramele au analizat semnalele electrice trimise între creier și mâini prin intermediul nervilor.
Mai mulți electrozi plasați pe scalpurile voluntarilor au înregistrat aceste schimburi electrice.
Pe baza lor, cercetătorii au putut să alcătuiască o hartă a țesuturilor cerebrale asociate fiecărei regiuni corporale.
Rezultatele au evidențiat diferențe notabile între utilizatorii de telefoane inteligente și persoanele care folosesc telefoane mobile convenționale.
Voluntarii din prima categorie au prezentat o activitate cerebrală mai mare ca răspuns la atingerile mecanice executate de degetul mare, degetul arătător și degetul mijlociu.
Acest lucru pare să fie asociat cu frecvența cu care acele persoane folosesc funcția „touchscreen” – cu cât aceasta era folosită cu o frecvență mai mare, cu atât activitatea cerebrală înregistrată prin EEG era mai intensă.
Autorii acestui studiu spun că descoperirea lor are sens, deoarece creierul uman este „maleabil” și poate fi modificat prin anumite experiențe.
De exemplu, în cazul violoniștilor, zona cerebrală asociată degetelor folosite în timpul cântatului la instrumentele muzicale din această gamă este mult mai mare decât în cazul oamenilor care nu sunt muzicieni.
Cercetătorii elvețieni consideră că acest lucru ar fi valabil și în cazul telefoanelor inteligente – folosirea lor repetată modifică creierul uman.
Studiul a fost coordonat de cercetătorul Arko Ghosh și a fost publicat în revista Current Biology.