UberX – „SPAIMA TAXIMETRIȘTILOR”: M-am plimbat cinci ore prin București pentru a găsi o mașină. Am dat de Nicușor, care avea O PROBLEMĂ

Am plecat de acasă, joi dimineață, la ora 08:00, cu gândul să testez serviciul UberX din București, lansat miercuri în țara noastră. Ceea ce am obținut a fost o lungă călătorie prin București, în care m-am plimbat cu metroul în diverse puncte, în căutarea unei mașini. Cinci ore mai târziu, am găsit o mașină, dar mașina nu a reușit să mă găsească pe mine. Iată povestea acestei curse ratate:

Prima dată, am încercat să comand o mașină de la stația de metrou 1 Decembrie 1918, însă nu era niciuna disponibilă în zonă. Nu am găsit nimic nici când am intrat în aplicație la Dristor 1. M-am gândit că serviciul este abia la început și că sunt șanse mai mari să găsesc un taxi Uber spre centru. Am mers în zona Izvor și am încercat să plasez o comandă de acolo, însă nici de aceasă dată nu am avut noroc. „NO CARS AVAILABLE” era mesajul afișat de aplicație. Am mers apoi la stația de metrou Gorjului și apoi la Piața Romană. Din nou, ghinion, „NO CARS AVAILABLE”.

Mi-am dorit atât de mult să testez serviciul, încât am sunat la firma de PR a Uber și i-am întrebat dacă mă pot ajuta cu o mașină. Din păcate, potrivit lor, toate drumurile duc la aplicație, aceasta fiind singura modalitate în care te poți urca într-o mașină Uber. „Serviciul este la început și toată lumea vrea să îl testeze. De aceea este mai greu să găsești o mașină acum”, a fost explicația firmei de PR.

L-am găsit pe Nicușor

Am decis să plec spre redacție. În apropiere de strada Aurel Vlaicu, zona Piața Romană, am mai intrat, pentru o ultimă dată, în aplicația Uber. Succes! Șoferul Nicușor, cu Dacia Logan și rating de cinci stele din cinci (nu se vede numărul celor care au acordat calificative) era disponibil. Am plasat comanda până la Bulevardul Camil Ressu. Aplicația Uber mi-a spus că mașina e pe drum și va ajunge la mine în 9 minute. Au trecut cele nouă minute și Nicusor n-a ajuns. După 20 de minute de la plasarea comenzii, l-am sunat. „Păi eu am ajuns, vă aștept pe strada X (nu am reținut exact numele, n.red.), de lângă Grădina Icoanei”. Grădina Icoanei este, însă, la câteva străzi distanță de adresa de la care am făcut eu comanda.

I-am spus lui Nicusor că a ajuns într-un loc greșit și l-am întrebat ce s-a întâmplat. „Nu știu, mie aici îmi arată, îmi pare rău”, s-a scuzat omul, foarte respectuos, adăugând că „poate a mai comandat cineva și de aia m-a dus aici”. Ori GPS-ul de pe smartphone-ul meu nu este calibrat, ori cel de pe al telefonului șoferului Uber. În cazul meu, de fiecare dată când am comandat un „taxi normal” printr-o aplicație dedicată, mașina a ajuns fără probleme la coordonatele indicate, ceea ce pare să demonstreze că aplicația Uber nu este foarte precisă în București.

L-am rugat apoi pe șofer să vină, totuși, să mă ia. Mi-a spus că nu știe unde este Aurel Vlaicu. „Nu aveți GPS în mașină?”. „Nu”, mi-a răspuns el.

Există și posibilitatea ca și o altă persoană din zonă să fi plasat o comandă. Serviciul Uber permite partajarea aceleiași mașini. „UberX este o platformă care ajută pasagerii să împartă o călătorie (ridesharing). Aplicația conectează pasagerii cu șoferii pe o platformă care vizează împărțirea costurilor de transport. Uber aduce în București o alternativă la transportul urban”, se arată pe blogul Uber. L-am întrebat pe șofer dacă are cumva două comenzi de onorat în zonă, dar mi-a răspuns sec: „Nu știu”. Răspunsul lui m-a făcut să cred că nu a avut parte de un instructaj serios înainte de se înrola în Uber sau că nu a făcut o documentare temeinică pe cont propriu. Șoferii Uber trebuie să fie înregistrați în baza de date a companiei americane și sunt plătiți săptămânal pentru cursele efectuate.

Tariful de bază perceput de Uber în București este de 1,39 lei, iar călătoria trebuie să aibă un cost final de minimum 6 lei. Compania oferă câteva exemple de prețuri pe care utilizatorii serviciilor Uber urmează să le plătească în București. De pildă, o călătorie de la Aeroportul Henri Coandă la Piața Universității costă 40 lei, iar o cursă din Centrul Vechi în zona Drumul Taberei costă 18 lei.

Apoi l-am întrebat pe Nicusor cum facem, deoarece eu nu mai vreau să călătoresc cu el după ce am așteptat de trei ori mai mult decât estima aplicația. „Nu știu, sincer, eu voi opri aplicația”, mi-a răspuns el puțin panicat, după care s-a scuzat din nou și a închis.

Ce-i drept, nu am fost penalizat pentru nefinalizarea comenzii. Am primit în câteva secunde următorul mesaj de la Uber: „Din păcate șoferul tău a fost nevoit să anuleze călătoria. Te rugăm să ceri o nouă mașină și te vom pune în mișcare în curând”. În cazul în care eu aș fi anulat comanda, aș fi fost penalizat cu 6 lei, bani extrași automat de pe cardul înregistrat în aplicație.

Aș fi putut să mai încerc să ajung, în sfârșit, într-o mașină Uber, însă am decis că acest serviciu este, la momentul actual, incomplet și într-o fază incipientă în București. O persoană care trebuie să ajungă urgent din punctul A în punctul B nu-și permite să nu găsească o mașină și nici ca atunci când o găsește aceasta să nu ajungă în timp util și la destinația indicată de aplicație. Până una alta, taxiul și mijloacele de transport în comun sunt calea testată, sigură.

În concluzie, nu mă deranjează faptul că am găsit greu o mașină, ci că atunci când în sfârșit am reușit să plasez o comandă, aceasta nu a fost finalizată.

Șofer Uber în România: „Fac asta după ora 18:00, în timpul liber”

Potrivit unui șofer înscris pe platforma Uber contactat de gândul, în București, orice persoană care are minimum 21 de ani, permis de conducere și mașină și care nu are cazier judiciar sau antecedente în trafic se poate înregistra în sistem și transporta persoane. Înainte de a primi OK-ul, candidatul merge și la un interviu cu un reprezentant al Uber. Șoferii primesc 80% din valoarea cursei, iar restul merge la Uber.

Mai mult, ca să te poți înregistra în Uber, trebuie să ai mașină fabricată după după anul 2005 și în stare de funcționare foarte bună. 

Persoana cu care am vorbit (dorește să rămână anonimă) ne-a spus că are și un loc de muncă principal, iar servicii Uber prestează în timpul liber, în special după ora 18:00 și în weekend. El mai spune că sunt, în acest moment, foarte puține mașini Uber în București, de aceea este greu să plasezi o comandă, mai ales dimineața. 

Șoferul are dreptate. Pe măsură ce s-a apropiat ora 18:00, am descoperit mașini disponibile în zona Pieței Romane. 

Uber nu oferă informații despre numărul de șoferi pe care îi are în acest moment în sistem la București, dar susține că timpul de așteptare ar trebui să fie, acum, de 5-10 minute, iar ținta este ca acesta să fie redus la 2 minute. 

Succesul în România depinde de mentalitate

Pentru a putea finaliza crearea unui cont Uber, utilizatorii trebui să introducă, pe lângă nume, număr de telefon și codul poștal, datele de card complete (număr, data expirării, cod de siguranță/ccv). Acest lucru îi nemulțumește pe mulți utilizatori ai aplicației din România, care și-au manifestat nemulțumirea în recenziile publicate în magazinele virtuale de aplicații.

Iar când vine vorba de oferirea datelor cardurilor, românii sunt încă foarte reticenți. Acest lucru este arătat de statisticile privind cumpărăturile online, care indică un procent redus, de doar 10%, al celor care aleg ca modalitate de plată cardul. 

La finalul anului 2014, în România existau peste 13,6 milioane de carduri înrolate în sistemul 3D Secure, potrivit RomCard, furnizor de servicii legate de tranzacțiile cu carduri bancare.

Valoarea totală a tranzacțiilor prin card în 2014 (sunt incluse toate aici, offline și online) a fost de 337 milioane euro, în condițiile în care doar retailul online autohton a depășit cifra de 1,1 miliarde de euro anul trecut. Indiferent de natura produselor cumpărate, peste 90% din cumpăratorii online preferă să platească folosind metoda ramburs (la livrare), potrivit Gpec.ro. Plata online prin card bancar devine metoda preferată atunci când este vorba de plata facturilor la utilități, vacanțe și calatorii sau bilete la spectacole.

Serviciile oferite de Uber

În România, Uber a lansat UberX, serviciul său low-cost. Compania mai are, în portofoliu, serviciile Taxi, Black, SUV și LUX.

Taxi este un produs similar cu cel oferit de firmele de taximetrie, cu diferența că plata se face cu cardul.

Black este un serviciu care oferă mașini mai scumpe, de obicei sedanuri premium. SUV este similar cu Black, cu diferența că mașinile din acest serviciu sunt toate SUV-uri.

Cel mai scump serviciu oferit de Uber este LUX. Mașinile comandate sunt toate din clasa de lux, iar prețurile pe măsură. 

Prețurile serviciilor în Los Angeles

Uber unul din cele mai de succes startup-uri americane, dar și unul din cele mai controversate

Compania Uber Technologies, dezvoltatorul aplicației Uber, a fost înființată în iunie 2010 și a fost evaluată de către investitori la circa 41 de miliarde de dolari la finalul anului trecut, potrivit The Wall Street Journal.

Uber a fost implicată în mai multe scandaluri, după ce asociațiile locale de taximetriști s-au plâns de prețurile mici pe care le impune compania americană sau după ce șoferii înregistrați în sistem au încălcat legea. 

Pe 31 decembrie 2013, un șofer Uber din San Francisco, Syed Muzaffar, a lovit o familie pe o trecere de pietoni, ucigând o fetiță de 6 ani. Familia victimei a dat compania în judecată, însă Uber a transmis că nu are nicio vină, deoarece în momentul accidentului șoferul nu avea clienți la bord și, în concluzie, nu oferea serviciile sale.

O lună mai târziu, au apărut pe surse informații legate de faptul că mulți angajați Uber din New York comandau și anulau apoi călătorii de la o companie concurentă, pentru ca șoferii acesteia să înregistreze pierderi.

În martie 2014, o femeie din SUA a dat în judecată șoferul Uber Jigneshkumar Patel, acuzându-l de agresiune sexuală. Acesta ar fi blocat ușile mașinii și ar fi început să o mângâie, cu forța, pe sâni și picioare pe femeie. Luna următoare, un șofer Uber era arestat chiar în timp ce onora o comandă pentru o infracțiune comisă anterior.

În iunie 2014, un șofer Uber, Daveea Whitmire, era condamnat după ce lovise un client cu care a avut o neînțelegere. Presa a scris că șoferul, care avea un trecut dubios, nu ar fi trebuit să fie acceptat în serviciul Uber. În aceeași lună, în West Hollywood, un șofer Uber a încercat să violeze o femeie beată, care a leșinat în mașina sa. Aceasta s-a trezit într-un motel, în același pat cu bărbatul.

O lună mai târziu, publicația New York Times prezenta cazul unul angajat Uber, care a făcut și anulat peste 5.000 de comenzi la compania rivală Lyft, cu scopul de a o sabota.

În luna septembrie a anului trecut, compania Uber era acuzată de încălcarea Americans With Disabilities Act, după ce mai mulți șoferi au refuzat să transporte persoane oarbe care aveau câini specializați de companie. În unul din cazuri câinele a fost băgat în portbagaj. Mai mult, câteva zile după aceea un șofer Uber a lovit cu ciocanul în cap un pasager cu care s-a certat.

Nici luna octombrie nu a fost lipsită de incidente pentru Uber. În Lyon, Uber lansa un serviciu prin care puteau fi comandate mașini conduse de femei „sexy”, fapt care a atras critici aspre și acuzații de reducere a femeii la stadiul de obiect. În aceeași lună, publicația LA Times publica un material amplu, „Confesiunile unui șofer Uber”, în care arată cât de prost sunt tratați unii șoferi Uber de către companie.

În noiembrie 2014 izbucnea unul din cele mai mari scandaluri din scurta istorie a Uber. La o cină cu persoane influente și jurnaliști, la care nu s-a specificat că discuțiile sunt „off the record” (adică nu pot fi publicate), un vicepreședinte Uber, Emil Michael, sugerează că firma ar trebui să angajeze oameni care să caute „mizerii” în trecutul jurnaliștilor care critică serviciul. Povestea a fost publicată de un jurnalist BuzzFeed prezent la cină. Una dintre țintele sugerate de Michael era Sarah Lacy, fondatoarea PandoDaily. Aceasta a criticat în nenumărate rânduri Uber și a făcut apel la boicotarea serviciului. Vicepreședintele a fost anchetat intern, însă împotriva lui nu s-au luat măsuri punitive.

Sărbătorile de iarnă nu au adus liniște pentru conducerea Uber. Serviciul era interzis în capitala indiană New Delhi după ce un șofer a violat o femeie. S-a constatat că verificările făcute șoferilor de către Uber în India erau superficiale. O nouă tentativă de viol în care era implicat un șofer Uber era înregistrată, în decembrie, în Chicago, SUA.

Probleme cu plata taxelor și legea

Șoferii care oferă serviciile prin Uber nu sunt angajați ai companiei, iar startup-ul generează venituri prin perceperea unui tarif, de obicei de 20%, de la aceștia. În unele țări serviciul Uber a fost interzis din cauza scandalurilor, dar sunt și cazuri în care motivul a fost imposibilitatea autorităților de a colecta taxe de la companie.

În alte cazuri, companiei i s-a permis să funcționeze doar dacă accepta colectarea taxelor la sursă, iar în Spania sau Danemarca modelul de business al Uber a fost declarat ilegal.

În România, serviciile de ridesharing nu sunt reglementate. Întrebat de Ziarul Financiar despre cadrul legal din România cu privire la reglementarea acestui tip de serviciu, necesitatea obținerii unei autorizații de funcționare și transport și despre competiția neloială față de companiile de taximetrie, Rob Khazzam, repre­zentantul Uber pentru extinderea serviciului la nivel internațional, a refuzat să ofere detalii. Persoanele fizice care vor furniza servicii de transport cu ajutorul Uber nu vor plăti polițe de asigurare auto mai scumpe sau alte taxe, așa cum sunt obligați taximetriștii. Întrebați despre taxele plătite de șoferi către fisc, reprezentanții Uber au spus că acestea sunt problema celor care oferă aceste servicii.

În Seul și Toronto serviciul Uber a fost interzis, iar în Germania compania a fost amendată pentru faptul că a acceptat în sistem șoferi care nu dețin o licență de taximetrie.

Uber a lansat oficial serviciul Uber Black în Copenhaga, capitala daneză, în noiembrie 2014. La scurt timp, autoritatea pentru transporturi a depus o plângere la poliție împotriva companiei, sub acuzarea că funcționează ilegal. Ministrul Transporturilor din statul nordic a declarat, în ianuarie 2015, că nu se opune Uber, dar aplicația încalcă legea daneză.

În Berlin, principalul motiv pentru care a fost interzisă aplicația a fost acela că folosea șoferi „necalificați”, fără licență, care „nu puteau oferi servicii sigure pasagerilor”. Pe 28 august 2014, o instanță interzicea Uber pe teritoriul Germaniei și stipula o amendă de 250.000 de euro în cazul în care compania nu se supunea deciziei. Serviciul premium al companiei, Uber Black, nu era inclus și putea funcționa în continuare. Totuși, o curte din Frankfurt a revocat decizia anterioară, pe 16 septembrie 2014, iar Uber a putut funcționa din nou în Germania. Această ultimă decizie a fost atacată de Taxi Deutschland, asociația taximetriștilor, iar o nouă sentință este așteptată.

În decembrie 2014, aplicația Uber era interzisă în Spania. Motivul: nu aveau autorizațiile necesare cerute de lege pentru a putea transporta pasageri, iar activitatea Uber se încadra la capitolul „concurență neloială”.

Serviciul Uber era prezent, în decembrie 2014, în aproximativ 54 de țări și peste 200 de orașe.