Prima pagină » IT&C » Ziua sunt studenți la facultăți de top, iar seara gameri profesioniști. Cât câștigă cei mai buni jucători de sporturi electronice din România

Ziua sunt studenți la facultăți de top, iar seara gameri profesioniști. Cât câștigă cei mai buni jucători de sporturi electronice din România

România devine o destinație de top în Europa pentru gamerii profesioniști, grație eforturilor depuse de organizații precum Professional Gamers League (PGL), dar și a unor oameni precum Cristian Duca, fondatorul XPC, echipa locală de e-sports cu cele mai bune performanțe.

România este văzută ca una dintre cele mai importante destinatii pentru eSports din regiune, dar și din Europa. Competiția DreamHack, organizată de PGL, este principalul motiv pentru asta. Organizația s-a înființat în 2002 și se ocupă în principal cu organizarea de evenimente naționale și internaționale în acest domeniu, pe cont propriu sau împreună cu parteneri internaționali. Începând din 2002, PGL a găzduit competiții, turnee și calificări pentru DreamHack, IeSF, WCG, ESWC și KODE5. În același timp, a susținut scena locală de eSport prin campionate dedicate fiecărui joc.

Industria de eSports se dezvoltă în România și datorită unor tineri pasionați de fenomen. Cristian Duca, în vârstă de 20 de ani, este fondatorul XPC Gaming, una dintre cele mai bune echipe profesioniste românești. Aceasta are echipe de: Counter-Strike: Global Offensive, Dota 2, Hearthstone și League of Legends.

Tânărul Cristian Duca studiază dreptul la City University of London și, în același timp, face Facultatea de Relații Internaționale și Știinte Diplomatice, la fără frecvență. „Cursurile la două facultăți nu îmi ușurează munca legată de gaming absolut deloc, mai ales că cea din Londra este foarte solicitantă, atât fizic cât și psihic, însă școala e școală, indiferent de vârstă, și evident e prioritară, atât pentru mine, cât și pentru jucătorii mei. Întotdeauna când aveam turnee în timpul sesiunilor sau perioada tezelor, purtam discuții prin care le explicam că este în regulă dacă o luăm mai încet perioada asta, pentru că prioritatea numărul 1 este școala/facultatea”, explică Cristi cum reușește să găsească un echilibru între cele două activități. El a adăugat că merge înainte deoarece vede un potențial mare în acest domeniu și speră ca într-o zi această pasiune să poată deveni în același timp o sursă stabilă de venit pentru el. „Nu este exclus ca după absolvire, să combin gamingul cu materiile studiate, de exemplu să devin un consilier juridic al entităților implicate în sportul electronic”.

Cristi Duca

Cristi a luat primul contact cu un joc video la vârsta de 4 ani, atunci când a primit cadou de ziua lui consola PlayStation 1. Primul joc a fost Spider-Man. A urmat apoi titlul pentru PC Zuma, un „oldie but goldie”, cum zice Cristi, iar apoi a început să joace Counter Strike 1.5. „Aveam 7 ani și mă dusesem la vărul meu în vizită. Țin minte că se juca pe destul de faimosul server atunci cs.draculas.ro. La cererea mea expresă, evident, m-a lasat să joc o rundă pe harta de_dust, mi-a luat awp (o carabină cu lunetă – n.r.), m-a pus în baza CT (Counter-Terrorists – n.r.) și mi-a zis: ‘Când vezi că trece cineva, apasă pe click’. Asta totodata e și povestea primului meu frag (n.r. – pe înțelesul tuturor, adversar răpus)”, își amintește Cristi.

Încet, încet, jocurile video au devenit mai mult decât un hobby pentru Cristian Duca. Ideea fondării unei echipe profesioniste de gaming i-a venit în perioada Crăciunului din 2013. Ajunsese acasă noaptea, era vreo 1:00-2:00. Pe atunci era interesat în mare parte de jocul Dota 2. A deschis portalul Joindota.com și a început să citească din știrile de acolo. „Ideea e că eu până în momentul acela nu am urmărit niciodată un meci profesionist de Dota. Atunci, plictisit fiind, am vazut în ticker meciul dintre Mineski și Titan, un fel de ‘el clasico’ pentru echipele din Sud-Estul Asiei. Uitându-mă, am fost atât de impresionat de jucătorii de acolo încât m-am gandit să fac o echipă în România care să fie cea mai bună, lucru care s-a și întâmplat ulterior”, a declarat, pentru gândul, Cristi. Așa apărea, în ianuarie 2014, XPC Gaming, echipă românească de eSports de top în acest moment. Cristi a început să se implice în mai multe turnee și să stabilească conexiuni cu diferite persoane din domeniu. A urmat DreamHack, unde au participat și cei de la Fnatic. „Am comunicat cu managerul lor foarte bine și așa am ajuns să lucrez pentru ei ca organizator de turnee”.

După ce a organizat MSI Beat IT în 2014, Cristi a lucrat ca voluntar pentru organizatii mai mari, precum Starladder. I s-a oferit apoi primul job plătit de către cei de la Dreamz Media, organizatorii Dota 2 Champions League și CS:GO Champions League. Cristi lucrează și astăzi acolo full time. „În același timp, am manageriat și o echipă de greci (London Conspiracy – n.r.), pe care i-am cunoscut în momentul în care nu îi interesa să facă performanță din eSports. Ei se jucau de plăcere. După ce i-am urmărit câteva meciuri, le-am văzut potențialul și la recomandarea mea au decis să se implice în gamingul profesional. Acum sunt la un nivel de top european”, spune Cristi.

Pe lângă sporturile electronice, Duca este un mare fan al sporturilor fizice, un susținător înfocat al celor de la Real Madrid și „stelist de mic”. „Probabil de aici și vine pasiunea mea pentru gaming, pentru că este o combinație între lucrurile care-mi plac cel mai mult, sportul și calculatoarele”.

Nu se poate trăi, deocamdată, exclusiv din gamingul profesionist în România

Întrebat dacă un jucător profesionist poate trăi exclusiv din eSports în România, ca membru al unei echipe locale, Cristi spune că „din păcate nu”. Sunt excepții – români care joacă sau au jucat pentru echipe internaționale mari. Chiar dacă în România gamingul este la un nivel ridicat, nu se investește suficient în industria de eSports locală. „Sponsorilor le e frică să facă următorul pas. Singurii care fac ceva pentru scena românească în acest moment sunt cei de la PGL. Tot respectul pentru ei, fac ceva foarte frumos pentru toți gamerii din România, DreamHack un eveniment unde poți urmări echipe internaționale. E ceva ce nu foarte multe țări au. PGL încearcă întotdeaua să facă și ceva pentru echipele din România, însă, din nefericire, evenimentele lor au loc doar de două ori pe an, ceea ce este insuficient pentru a avea o scenă bine dezvoltată”, explică Duca.

PGL a mai reușit recent o preformanță majoră. România va organiza, pentru prima dată în istoria sa, un turneu Major de Counter-Strike: Global Offensive, fiind a patra țară din lume după Germania, Suedia și Polonia cu un turneu de asemenea anvergură. DH Open, găzduit de DreamHack Cluj-Napoca 2015, între 29 octombrie -1 noiembrie, va fi ultimul Major din acest an. Major este rangul cel mai înalt acordat de compania americană Valve, proprietara jocului, turneelor profesioniste CS:GO care se remarcă prin prestigiul echipelor participante, calitatea producției și valoarea premiilor.

Chiar și în aceste condiții, deocamdată în România este greu să convingi sponsorii să te susțină. Gamingul profesionist nu este încă un concept bine înțeles de potențialii sponsori din România. Potrivit lui Duca, dacă nu ești cel mai bun sau dacă nu ai o bază mare de fani este aproape imposibil să faci rost de o sponsorizare. „Practic, firmele caută și ele branding. Pot face acest lucru fie prin campanii de genul ‘X – susține cea mai bună echipă din România’ sau prin brandingul pe care îl face echipa fanilor săi. Nu există sponsori pentru echipele medii (locurile 3-4+). În momentul de față singurele echipe românești care sunt sponsorizate serios și stabil sunt XPC Gaming și neXtPlease! Gaming. Sponsorizarile sunt în mare parte în produse, dar este vorba și sume de bani plătite lunar, nu foarte mari evident”, explică Duca. Echipa neXtPlease! Gaming are ca sponsori principali companiile Logitech și AMD, iar XPC Gaming este susținută de ASUS.

În acest moment, veniturile echipelor românești sunt asigurate în proporție de 50-50% din competiții și sponsorizări. Pentru jucători, care nu au salariu, turneele sunt principala sursă de venit.

În acest context, ca gamer dacă nu ai turnee locale, nu ai de unde să faci bani. Iar deplasarea la competițiile de peste hotare este un lux pe care puțini și-l permit. „Din cauza lipsei de turnee în România, nu există un anumit venit lunar. Totul depinde de turneele organizate, totul depinde de investitori, care în momentul de față lipsesc”, spune Duca.

Jucătorii echipelor românești nu au un salariu lunar

În aceste condiții, un jucător de la XPC, echipa fondată de Cristi, nu are salariu lunar. Potrivit lui, niciun gamer de la o echipă românească (cel puțin la jocurile Dota 2, Counter Strike: Global Offensive, League of Legends sau Hearthstone) nu are salariu. „ROI-ul (return of investment) este extrem de mic în România și evident nu sunt fonduri pentru așa ceva”.

Cristi este implicat și în activitatea unor echipe internaționale mari. A fost manager pentru Dota 2 la London Conspiracy și este organizator de evenimente pentru Fnatic. În aceste echipe salariile variază în funcție de jocuri și valoarea jucătorului, de la 800 de dolari pe lună la 4.000 de dolari pe lună, la care se adaugă și ce câștigă din turnee și evenimente. „Diferența este enormă, pentru că practic un jucător român, fie el de la XPC sau alta echipă românească, nu își poate compara veniturile cu niciun jucător de la o echipă mare din străinătate”, potrivit lui Cristi Duca.

După cum am spus mai sus, sunt și excepții, dar este vorba de români care au jucat sau joacă pentru echipe mari de afară. Cristi cunoaște astfel de cazuri. Unul este cel al lui Armand Pittner, jucător de Dota 2 cunoscut ca si „bOne7″. El a jucat pentru Cloud 9 (o organizație americană) timp de 1 an și ceva. „Este singurul jucător român profesionist despre care știu să își fi câștigat existența exclusiv din eSports”, spune Duca. Între timp, însă, Cloud9 a renunțat la echipa de Dota, iar Pittner nu mai face parte din organizație.

Mai este un jucator de Hearthstone, Radu „rdu” Dima, care este membru al echipei Nihilum. Potrivit lui Cristi, nu e exclus să mai fie cineva și la, poate, jocurile World of Tanks, Starcraft 2, Minecraft sau titluri de console.

Fondatorul XPC presupune că se pot face venituri din gaming în România și într-un alt mod, în afara eSports: „Sunt gameri care sunt mai mult entertaineri și chiar dacă joacă la nivel înalt, nu câștigă turnee, însă fac bani prin canalele lor sociale, cum ar fi streamingul (pe Twitch – n.r.) sau YouTube”.

Cum este structurată o echipă de gaming din România

În Romania echipele profesioniste nu sunt organizate de obicei într-o formă juridică, așa cum se întâmplă în străinătate. Pot exista mai multe tipuri. Pot fi organizații, pot fi SRL-uri, pot fi ONG-uri sau pot fi simple „înțelegeri” de genul: „X are echipa Z, și A, B, C, D, E formează o echipă puternică. X îi convinge pe A, B, C, D, E să reprezinte echipa Z”.

Cei de la XPC sunt organizați ca SRL. Asta pentru că echipa încasează bani de la sponsori. Pentru a putea fi folosite, acestre fonduri trebuie facturate și impozitate.

Familia, un element important în cariera de gamer

Cristi spune că familia este foarte importantă pentru ca un gamer român să poată ajunge în top. „E important să ai niște părinți înțelegători. Ai mei mai strâmbau din nas când vedeau că petrec atâta timp jucându-mă, însă de când sportul electronic a luat proporții au înteles potențialul acestor activități și au fost foarte înțelegători și m-au susținut când a fost cazul”. El cunoaște mulți jucători cu potențial, care din cauza părinților și-au limitat potențialul. Asta deoarece oamenii știu că este dificil deocamdată să trăiești exclusiv din gaming profesionist în România, iar părinții se tem că jocurile video afectează educația copiilor.

Prin comparație, sunt țări din Europa în care există școli pentru gaming. „În Suedia, echipa Ninjas in Pyjamas este un brand foarte puternic și are produse vestimentare și batoane de ciocolată care se vând în supermarketuri cum vindem noi Snickers. Facem pași mari spre înțelegerea acestui domeniu și tot ce sper este ca PGL să își continue treaba și să apară și alții care fac același lucru”, potrivit lui Cristi.

În acest moment, unii dintre cei mai cunoscuți jucători români pe scena internațională de eSports sunt (numele din joc și echipa): b0ne7 – Kaipi (Dota 2), ComeWithMe – Kaipi (Dota 2), w33 – Team Secret (Dota 2), Ar1sE – Monkey Freedom Fighters (Dota 2), rdu – Nihilum (Hearthstone), Masakary – XPC (Dota 2), Nightend – NewRoSoft (Starcraft 2), Seminte – XPC (CS:GO), AoD – XPC (League of Legends), BTN – neXtPlease! Gaming (CS:GO), WHiTE – neXtPlease! Gaming (CS:GO).

Alin „AoD” Bălțat, Cosmin „Masakary” Nechifor și Valentin „seminte” Bodea – trei gameri profesioniști de top din România

Alin Bălțat. Are 22 de ani, este jucator de League of Legends și student în anul trei la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor, profil Finanțe – Bănci. Este din Simeria, iar primul joc pentru PC cu care a luat contact a fost un Star Wars.

Alin Bălțat

Punctul culminant în cariera de gamer a fost atins de Alin cu echipa H2k, cu care a fost de două ori locul 1 în Challenger Series și a ajuns la calificările spre LCS. Când este în Challenger Series, tânărul câștigă aproximativ 400-500 de euro pe lună, plus premiile din evenimente.

Challenger Series este o ligă prin care toate echipele trebuie să treacă pentru a ajunge în LCS, care este liga de top a echipelor de League of Legends.

Computerul folosit de Alin are procesor Intel Core i7-4790K de 4,00 GHz, 4 GB memorie RAM și placă video Sapphire HD 7850. „AoD” preferă să joace peste tot cu mausul și tastatura lui, un maus Razer Deathadder și o tastatură Razer Blackwidow.

O zi de lucru din viața lui înseamnă cam opt ore de antrenament cu echipa. „Plus cât mai stai în rest pentru a juca individual pe ladder, unde joci pentru a-ți antrena eroii pe care îi folosești cu echipa. Sunt și zile în care jucăm peste 16 ore cu echipa”, spune Alin.

Cosmin Nechifor. Jucător de Dota 2, Cosmin are 23 de ani și este student la Politehnică în București. Primul contact cu jocurile video l-a avut atunci când, mic fiind, tatăl lui l-a luat cu el la Academia Militară, unde lucra ca inginer. „Acolo am avut ocazia să joc Panzer General 1 pe un 386″. 


 
Nechifor a decis să devină profesionist acum doi ani, când a fost chemat de un prieten la un LAN de Dota 2 la Discovery Arena, concurs de amatori pe care l-a câștigat. „Atunci mi-am dat seama că se poate face ceva mai mult din gaming și am hotărât să mă axez pe Dota 2″, a declarat, pentru gândul, Cosmin.

Cea mai mare realizare personală ca gamer este faptul că a ajuns să joace în America, la MLG Columbus, turneu major cu premii de până la 50.000 de dolari „Nu mulți jucători romani se pot mândri cu asta!”, spune tânărul, care a ajuns să câștige din gaming lunar între 150 și 300 de dolari. 

Cosmin folosește un computer în valoare de aproximativ 4.000 de lei, cu caracteristicile tehnice: procesor Intel Core i5 4690K, placă video ASUS GTX 970 și memorie RAM de 8 GB DDR3. Are un monitor ASUS de 144hz, care este foarte important. „Multă lume nu înțelege importanța monitorului și se axează doar pe componentele calculatorului, însă un monitor bun de 144 hz poate fi crucial! Singura preferință de periferice e sa joc cu cele cu care m-am obișnuit deja: o tastatură ASUS STRYX, o pereche de căști SS Siberia și un maus MadCatz RAT 5″, explică „Masakary”.

O zi din viața tânărului începe la sală, apoi continuă la facultate. Pe seară își adună echipa și fac antrenament cam 3-4 ore. Acest lucru se repetă în jur de 4-5 zile pe saptamână.

Valentin Bodea. Jucătorul de Counter Strike: Global Offensive are 18 ani și este student la facultatea de Medicina Dentară ,,Carol Davila” din București. Primul contact cu un joc video l-a avut în 1999/2000, când se juca cu fratele lui Re-Volt.

Valentin Bodea
 
Cele mai importante realizări din cariera de gamer sunt: câștigarea DreamHack Bucharest 2014, câștigarea ESL EECC Bucharest 2014, câștigarea PC Garage DreamHack Masters 2014, câștigarea PGL CS:GO Championship Series Romanian qualifier 2015, locul 2 la concursurile DreamHack Masters Bucharest 2014, Dreamhack Bucharest 2015 EML și locul 4 la concursul internațional ESL EEC Bucharest 2015. „Realizarea mea cea mai importantă pe plan personal este intrarea la Facultatea de Medicina Dentară”, subliniază Valentin.

El nu câștigă din gamingul profesionist o sumă fixă în fiecare lună: „Există perioade în care sunt concursuri și atunci caștig cam aproximativ 1.000 de lei”.

„Seminte” folosește un computer cumpărat în 2013 care a costat aproximativ 4.000 de lei. E dotat cu procesor intel i5-3470 de 3,20 GHz, memorie RAM de 8 GB Corsair Vegance 1600 MHz DDR3, hard-disk SATA de 1 TB, o placă video primită de la sponsorul ASUS, GTX 760 MARS de 4 GB, și o placă de bază ASUS. Și Valentin are preferințe în ceea ce privește monitorul și perifericele: „Da, am preferințe în ceea ce privește monitorul, deoarece în Counter-Strike: Global Offensive am nevoie de un timp de răspuns cât mai mic și asta îmi oferă monitoarele de gaming de la ASUS de 144hz. Mausul, prefer unul în stil ergonomic și cu laser pentru gaming, de genul ASUS Gladius și Razer Deathadder, pe care le folosesc. Tastatura prefer să fie una mecanică și să nu fie sensibilă la apăsat, aceasta fiind Razer Blackwidow”.

Programul zilnic al lui Valentin e unul destul de obișnuit. Iese la plimbări cu prietenii, la cafenele sau în pub-uri. Timpul de antrenament începe de la ora 20:00 și se termină in jurul orei 00:00 de luni până vineri. Antrenamentul constă în crearea de noi tactici și punerea în aplicare a acestora.
 

Adrian Popa este Editor of the Day la Gandul.ro. Are 17 ani de experiență în presa centrală și a debutat ca jurnalist specializat pe economie/piețe financiare. Înainte de a ajunge la Grupul de ... vezi toate articolele