România, între CRITICI și laude, în raportul Comisiei Europene privind statul de drept. Reformele din justiţie și libertatea presei, la recomandări

Țara noastră a primit și critici, dar și laude și recomandări de la Comisia Europeană, care a publicat miercuri raportul privind statul de drept pentru fiecare dintre cele 27 de ţări membre.

În cazul României a constatat, prntre altele, că achiziţiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupţie și că răspunsul legislativ întârziat cu privire la termenul de prescripţie a continuat să ducă la închiderea multor dosare de corupţie şi la anularea condamnărilor.

În plus, faţă de Raportul din 2023 privind statul de drept, Comisia Europeană constată că România nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Alina Gorghiu, ministrul Justiției, laudă justiția din România

„Cel de-al cincilea raport privind Statul de Drept în România este cel mai bun de până acum, la capitolul Justiție”, susține ministrul Alina Gorghiu.

Acest mecanism de apreciere a statelor europene, utilizând standarde comune, reprezintă un instrument util de evaluare a principalelor componente ale unei societăți democratice, reiese dintr-un comunicat dat publicității de ministrul Justiției. 

„Este necesar să se consolideze guvernanţa independentă şi independenţa editorială a serviciilor publice de media”

Potrivit raportului, țara noastră nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte întărirea normelor şi mecanismelor de consolidare a guvernanţei independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene privind serviciile publice de media,  potrivit informațiilor News.ro.

„Se preconizează că funcţionarea şi eficacitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului vor fi îmbunătăţite odată cu actualizarea sistemelor sale tehnologice. În timp ce informaţiile privind structura acţionariatului societăţilor care deţin licenţe audiovizuale sunt acum publice, pare încă dificil pentru publicul larg să ştie cine deţine în cele din urmă societăţile media din afara sectorului audiovizual.

Este încă necesar să se consolideze guvernanţa independentă şi independenţa editorială a serviciilor publice de media, iar lipsa finanţării face dificilă îndeplinirea mandatului de serviciu public de către televiziunea publică.

În pofida unui cadru juridic solid şi a aplicării de sancţiuni, se pare că unele partide politice şi-au sporit finanţarea mass-media private pentru publicitate politică. Cadrul juridic privind accesul la informaţii nu s-a îmbunătăţit încă. Ameninţările şi cazurile de hărţuire împotriva jurnaliştilor rămân o problemă, iar presiunea comercială asupra independenţei editoriale afectează activitatea jurnaliştilor”, scrie în raportul Comisiei Europene.

Țara noastră a fost și lăudată de CE

În schimb, arată raportul, au fost luate măsuri suplimentare în ceea ce priveşte sistemul de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar, iar o propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost înaintată Ministerului Justiţiei, dar aceasta nu acoperă scăpările.

În ceea ce priveşte corupţia, percepţia experţilor şi a directorilor de întreprinderi este că nivelul de corupţie din sectorul public rămâne ridicat, arată raportul.

Documentul menţionează că în Indicele de Percepţie a Corupţiei 2023 realizat de Transparency International, România obţine un punctaj de 46/100 şi ocupă locul 25 în Uniunea Europeană şi locul 63 la nivel global.

Ce progrese a făcut România privind statul de drept

În general, în ceea ce priveşte recomandările din Raportul 2023 privind statul de drept, România a făcut următoarele:

• unele progrese suplimentare în finalizarea procesului iniţiat pentru a lua în considerare recomandările din avizul Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei.
• unele progrese suplimentare în ceea ce priveşte asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv pentru parchete, ţinând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul de justiţie.
• Unele progrese în ceea ce priveşte luarea de măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor în cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, ţinând seama de standardele europene.
• unele progrese privind obţinerea acreditării unei instituţii naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de Principiile de la Paris ale ONU.

„Beneficii mediului de afaceri care favorizează competitivitatea şi creşterea sustenabilă”

Reamintim că, la 15 septembrie 2023, în conformitate cu decizia din 2006 de instituire a Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), Comisia a închis oficial MCV, întrucât România a îndeplinit în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă şi toate recomandările stabilite în cadrul mecanismului. Monitorizarea continuă în cadrul raportului privind statul de drept, la fel ca pentru toate statele membre ale UE.

„Statele membre şi UE în ansamblu sunt mult mai bine pregătite să detecteze, să prevină şi să abordeze provocările emergente, ceea ce contribuie la rezilienţa democraţiilor europene şi sprijină încrederea reciprocă în UE, precum şi buna funcţionare a pieţei unice, aducând beneficii mediului de afaceri care favorizează competitivitatea şi creşterea sustenabilă”, relevă Raportul CE din 2024 privind statul de drept.

„De la prima sa ediţie din 2020, raportul a devenit un adevărat motor al reformelor pozitive”

Raportul de anul acesta include, pentru prima dată, patru capitole consacrate fiecărei ţări privind evoluţiile din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia.

”În comparaţie cu prima ediţie a raportului privind statul de drept din 2020, statele membre şi UE în ansamblu sunt mult mai bine pregătite să detecteze, să prevină şi să abordeze provocările emergente. Acest lucru contribuie la rezilienţa democraţiilor noastre europene şi sprijină încrederea reciprocă în UE, precum şi buna funcţionare a pieţei unice, aducând beneficii mediului de afaceri care favorizează competitivitatea şi creşterea sustenabilă.

De la prima sa ediţie din 2020, raportul a devenit un adevărat motor al reformelor pozitive. Două treimi (68 %) din recomandările din 2023 au fost puse în aplicare, integral sau parţial. În unele state membre persistă însă preocupări sistematice şi situaţia s-a deteriorat şi mai mult. Aceste preocupări sunt menţionate în recomandările din raportul de anul acesta.

Prezentul raport nu cuprinde recomandări pentru ţările implicate în procesul de aderare, deoarece recomandările pentru aceste ţări sunt formulate exclusiv în contextul pachetului anual privind extinderea”, anunţă Comisia Europeană într-un comunicat.

Peste 7 din 10 cetăţeni ai UE sunt de acord că UE joacă un rol important în sprijinirea statului de drept în ţara lor

Aproape 9 din 10 cetăţeni ai UE consideră că este important ca toate statele membre ale UE să respecte valorile fundamentale ale UE, o opinie care a rămas stabilă din 2019 şi până acum.

Mai mult, sentimentul de a se simţi informat cu privire la valorile fundamentale ale UE s-a îmbunătăţit semnificativ în multe ţări: în ansamblu, 51 % dintre cetăţenii UE se simt bine informaţi cu privire la valorile fundamentale ale UE şi la statul de drept, comparativ cu 43 % în 2019.

Principalele constatări şi recomandări. Necesitatea unor garanţii în procedurile de numire a judecătorilor

1. Reformele în domeniul justiţiei – acestea au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an, multe state membre dând curs recomandărilor din 2023 şi punând în aplicare reformele convenite în contextul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).

Mai multe state membre au iniţiat sau au înregistrat progrese în ceea ce priveşte reforme importante de consolidare a independenţei sistemului judiciar.

Cu toate acestea, persistă unele preocupări sistemice în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar şi s-au observat cazuri specifice de deteriorare a situaţiei.

În plus, statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătăţească eficienţa şi calitatea justiţiei şi să faciliteze accesul la justiţie. Însă în mai multe state membre, remunerarea judecătorilor şi a procurorilor reprezintă un motiv de îngrijorare şi a generat provocări în ceea ce priveşte recrutarea de personal judiciar calificat.

În consecinţă, raportul de anul acesta recomandă statelor membre să abordeze provocări precum necesitatea unor garanţii în procedurile de numire a judecătorilor atât în instanţele inferioare, cât şi în posturile la nivel înalt, autonomia parchetelor sau necesitatea de a furniza resurse adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv salarii adecvate.

2. Cadrele anticorupţie – potrivit rezultatelor sondajului Eurobarometru special şi Flash din 2024 privind atitudinea cetăţenilor şi a întreprinderilor faţă de corupţie în UE, corupţia rămâne o preocupare serioasă pentru cetăţenii şi întreprinderile din UE.

Rezultatele Eurobarometrului special arată că europenii sunt în continuare preocupaţi de eforturile depuse de guvernele naţionale pentru a combate corupţia: pentru 65 % dintre cetăţeni, cazurile de corupţie la nivel înalt nu sunt urmărite suficient şi doar 30 % consideră că eforturile guvernelor de a combate corupţia sunt eficace.

La nivelul UE, în medie, 68 % dintre cetăţeni şi 64 % dintre întreprinderile cu sediul în UE consideră corupţia ca fiind larg răspândită în statele lor membre.

Preocupări în ceea ce priveşte independența sau stabilitatea financiară a serviciilor publice de radiodifuziune

3. Libertatea şi pluralismul mass-mediei – De la ultimul raport privind statul de drept, mai multe state membre au luat măsuri concrete pentru a îmbunătăţi siguranţa şi mediul de lucru al jurnaliştilor.

În plus, sarcinile şi competenţele mai multor autorităţi naţionale de reglementare în domeniul mass-mediei au fost extinse, inclusiv ca urmare a intrării în vigoare a Actului legislativ al UE privind serviciile digitale, precum şi a înfiinţării sau extinderii unor registre online privind proprietatea asupra mass-mediei.

Cu toate acestea, în mai multe state membre persistă preocupări în ceea ce priveşte guvernanţa independentă sau stabilitatea financiară a serviciilor publice de radiodifuziune, transparenţa proprietăţii asupra mass-mediei, dreptul de acces la documentele publice şi alocarea transparentă şi echitabilă a publicităţii de stat.

Încă o dată, Comisia a formulat mai multe recomandări vizând toate aceste domenii, inclusiv siguranţa jurnaliştilor.

4. Mecanisme instituţionale de control şi echilibru – Statele membre au continuat să amelioreze calitatea proceselor legislative, implicând părţile interesate în aceste procese – o tendinţă observată în rapoartele anterioare privind statul de drept.

Unele state membre au consolidat statutul şi resursele instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, ale ombudsmanilor şi ale altor autorităţi independente. Iniţiativele de consolidare a cadrului pentru societatea civilă şi pentru finanţarea acesteia au continuat, de asemenea, în mai multe state membre.

Cu toate acestea, în mai multe state membre persistă provocări, cum ar fi utilizarea excesivă a procedurilor accelerate sau calitatea generală a procesului legislativ, precum şi aspecte legate de consultarea părţilor interesate. Societatea civilă şi apărătorii drepturilor omului s-au confruntat din ce în ce mai mult cu provocări, restricţii juridice şi atacuri, inclusiv cu restricţionarea sistemică a operaţiunilor lor în anumite state membre. Aceasta este o tendinţă îngrijorătoare, deja observată în raportul anterior.

Pentru a aborda problemele identificate, Comisia a formulat recomandări referitoare la funcţionarea procesului legislativ, la instituirea şi funcţionarea unor autorităţi independente şi la asigurarea unui mediu propice pentru societatea civilă.

În ţările implicate în procesul de aderare persistă provocări în ceea ce priveşte luarea sistematică de acţiuni ca urmare a recomandărilor instituţiilor de tip ombudsman şi ale altor organisme independente. Se observă, de asemenea, provocări legate de calitatea procesului legislativ şi consultarea părţilor interesate.

Comisia invită Parlamentul European şi Consiliul să continue dezbaterile

În prezent, Comisia invită Parlamentul European şi Consiliul să continue dezbaterile generale şi dezbaterile specifice fiecărei ţări pe baza raportului, utilizând totodată recomandările pentru a analiza în continuare cum se pot realiza progrese concrete.

• Comisia invită parlamentele naţionale, societatea civilă şi alte părţi interesate şi actori cheie să continue dialogul privind statul de drept atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, cu o implicare sporită a cetăţenilor.
• Comisia invită statele membre să abordeze în mod eficace oportunităţile şi provocările identificate în cadrul raportului şi este pregătită să le ofere sprijin în eforturile de continuare a punerii în aplicare a recomandărilor.
• Comisia precizează că va continua să îşi îmbunătăţească monitorizarea şi raportarea şi să consolideze sistemul de control şi echilibru, în special prin urmărirea punerii în aplicare a recomandărilor.
• Pentru a se asigura că raportul analizează toate aspectele din întreaga Europă, în raport va fi adăugată o dimensiune legată de piaţa unică. Aceasta va aborda aspectele aferente statului de drept care afectează întreprinderile, în special întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea la nivel transfrontalier.
• În ceea ce priveşte ţările implicate în procesul de aderare, Comisia va continua să monitorizeze problemele identificate, inclusiv în următoarele sale rapoarte anuale privind extinderea. Alte ţări implicate în procesul de aderare vor fi incluse în raportul privind statul de drept pe măsură ce vor fi pregătite.

CITIȚI ȘI:

A fost publicat raportul Comisiei Europene pe JUSTIȚIE/România a făcut eforturi, dar trebuie să facă și „autoritățile din afara sferei judiciare”