Procurorul general al României, Alex Florența, a prezentat bilanțul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție în fața ministrului Justiției, Alina Gorghiu, a președintelui CCR Marian Enache, a reprezentanților CSM și Înaltei Curți de Casație și Justiție, punctând atât problemele pe care le are instituția, cât și noile instrumente și proiecte care să ducă la îmbunătățirea actualei scheme și a modului de lucru al procurorilor în toate cauzele pe care le au de finalizat.
Procurorul general a evidențiat mai multe aspecte nefavorabile actualei scheme a Ministerului Public, afirmând că, la această oră, doar 10 parchete din 235 funcționează cu schema completă, nu numai la nivelul parchetelor locale, ci și la parchetele de pe lângă Curțile de Apel, cum ar fi cele de la Suceava sau Galați. Din 665 funcții conducere, 370 de funcții sunt vacante, procentul fiind de 56%, ceea ce este un fapt îngrijorător “cu consecințe directe în ce privește activitatea de resurse umane”.
„În ceea ce priveşte resursele umane, anul 2023 a fost caracterizat de acutizarea deficitului de personal, astfel că s-a ajuns ca, la finalul 2023, gradul de ocupare a schemei de procurori la nivelul Ministerului Public să scadă la un minim istoric de 69,22%. Se remarcă, totodată, o acutizare a acestei situaţii şi la nivelul unor parchete superioare, cu competenţe directe în investigarea unor infracţiuni grave (omor, evaziune fiscală, spălare de bani, corupţie). De remarcat, sub acest aspect, că în prezent doar 10 unităţi de parchet dintr-un total de 235 funcţionează cu schema de procurori completă. Situaţia se prezintă similar şi în ceea ce priveşte funcţiile de conducere unde, dintr-un total de 655 de funcţii la nivelul Ministerului Public (inclusiv DNA şi DIICOT), la finalul anului 2023, un număr de 370 de funcţii erau vacante, ceea ce reprezintă un procent de 56%”, a declarat Alex Florenţa la prezentarea raportului de activitate al Ministerului Public pe anul 2023.
Conform cifrelor din bilanț, în 2023 au plecat la pensie 165 de procurori, în contextul modificărilor legislative şi discuţiilor din spaţiul public privind salarizarea personalului din justiție.
Prin preocuparea constantă de a atrage procurori care au experiență, s-a ajuns la aproape 54% ocupare în prezent a schemei de la Parchetul General, în condițiile în care se ajunsese în 2023 la un procent de ocupare de 39,58%, pe fondul existenței mai multor cauze precum modificările legislative care au generat pensionări masive, iar pe de altă parte, lipsa motivaţiei procurorilor de a accesa oportunităţile de promovare sau transfer.
În discursul său din cadrul bilanțului Parchetului General, procurorul general Florența a menționat ca obiectiv realizabil, pentru acest an, suspendarea activității unor parchete de pe lângă judecătorii cu sprijinul Ministerului Justiției.
“Funcționăm cu 176 de parchete locale, ceea ce nu este normal”, a subliniat procurorul general, spunând că are în vedere modificarea structurii pentru a se ajunge la 41 de parchete de pe lângă judecătorii, efectul fiind și acela al reducerii numărului de funcții de conducere ocupate și echilibrarea volumului de muncă.
O altă provocare la nivelul Ministerului Public este cea a reorganizării instituției.
Datele din bilanț arată că activitatea de urmărire penală a ajuns la un număr foarte mare de dosare, 1.782.105. În 2023, au fost finalizate 43.338 rechizitorii și acorduri recunoaștere și au fost soluționate 545.000 dosare. Numărul inculpaților persoane fizice este în scădere cu 4,3%.
Infracțiunile contra libertății și integrității sexuale au un plus de 11,8 la sută, numărul inculpaților achitați a scăzut ajungând la 1,8 la sută din totalul inculpatilor trimiși în judecată. Numărul cauzelor restituite la procuror reprezintă o pondere de 0,4%, conform datelor din bilanț.
Anul acesta se preconizează implementarea numărului unic de dosar care va fi păstrat până la soluționarea definitivă a dosarului, ceea ce, în opinia procurorului general, este un pas foarte important și așteptat de multă vreme.
Alte obiective, pentru acest an, vizează implementarea aplicației SICAP de cuantificare a complexității dosarelor și de monitorizare a ritmicității activității de urmărire penală precum și procedura unitară de preluare a dosarelor la parchetul ierarhic superior.
În același timp, procurorul general Florența a afirmat că se urmărește regândirea activității statistice, renunțarea la registrele fizice pentru a preîntâmpina întârzierile in lucrarea cauzelor și un portal securizat pentru circuitul lucrărilor.
CITIȚI ȘI:
Alex Florența, procurorul general al României, declanșează ”revoluția” în Parchetul General