Cătălin Predoiu solicită CSM și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un control tematic cu privire la infracțiunea de incitare la ură

În contextul în care autorii implicați în dosarele de incitare la urmă nu sunt pedepsiți drastic, răspunderea fiind ”infimă”, ministrul Justiției – Cătălin Predoiu – a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să analizeze oportunitatea desfășurării unui ”control tematic” cu privire la o astfel de infracțiune și nu numai.

Ministerul Justiției a transmis – printr-un comunicat de presă – că această solicitare a lui Cătălin Predoiu are în vedere ”elaborarea planurilor anuale de formare profesională continuă/descentralizată ale magistraţilor”.

”Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie analizarea oportunităţii dispunerii efectuării unui control tematic cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 369 din Codul Penal (incitare la ură) şi la alte infracţiuni ce cad sub incidenţa O.U.G. nr. 31/2002, precum şi comunicarea adresei Ministerului Justiţiei către Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi către instanţe şi parchete pentru a fi avută în vedere la elaborarea planurilor anuale de formare profesională continuă/descentralizată ale magistraţilor”, se precizează în prima parte a comunicatului de presă transmis de Ministerul Justiției.

Numai două din 113 cazuri de care s-au ocupat procurorii au fost puse sub acuzare

În perioada 2014 – 2017 au fost întocmite 113 dosare de incitare la ură, însă numai două dintre persoanele vizate de procurori au fost puse sub acuzare.

Doar cinci din 77 de cazuri au ajuns în instanță, iar între anii 2016 – 2018 (până în luna martie) au fost judecate doar trei cazuri drept încălcări ale art.369 din Codul Penal (incitare la ură), numai unul finalizându-se cu o pedeapsă.

”Statisticile furnizate de Ministerul Public în perioada 2014-2017 și care se regăsesc în Raportul ECRI, elaborat de Consiliul Europei – Comisia împotriva rasismului şi intoleranţei, publicat pe data de 5 iunie 2019, arată că numai două din 113 cazuri de care s-au ocupat procurorii, conform art. 369 din Codul Penal (incitare la ură), au fost puse sub acuzare, în timp ce cinci din 77 de cazuri au ajuns în instanță ca intrând sub incidența unor articole din O.U.G. nr. 31/2002. Acelaşi document arată că, între anii 2016 și 2018 (până în martie), numai trei cazuri au fost judecate drept încălcări ale art.369 din Codul penal, dintre care numai unul s-a soldat cu pedeapsă”, se arată în comunicatul de presă.

”Eficienţa acestui semnal depinde şi de modalitatea de aplicare a măsurilor”

Ministerul Justiției reamintește că prevenirea și combaterea inictării la ură (națională, rasială sau religioasă) – dar și la discriminare – reprezintă un ”semnal pozitiv” pe care îl dă statul român.

Însă este evident că acest semnal depinde, în ultimă instanță, nu doar de adoptarea unor măsuri specifice, în context, ci și de modalitatea de aplicare a acestor măsuri.

”În context, reamintim că prevenirea şi combatarea incitării la ură naţională, rasială sau religioasă, la discriminare, precum şi la interzicerea organizaţiilor şi a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii corespunde cerinţelor europene în domeniu şi constituie, totodată, un semnal pozitiv dat de statul român pentru combaterea rasismului, antisemitismului şi xenofobiei. Eficienţa acestui semnal depinde în mare măsură nu doar de adoptarea de măsuri legislative, dar şi de modalitatea de aplicare a acestora”, se menționează la finalul comunicatului de presă transmis de reprezentanții Ministerului Justiției.