CCR a respins sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei privind legile educaţiei naţionale

Publicat: 21 06. 2023, 12:41
Actualizat: 21 06. 2023, 13:25
Otilia Serescu

Judecătorii CCR au respins, miercuri, sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei privind legile educaţiei. USR şi Forţa Dreptei au contestat pe 24 mai, la CCR, noile legi ale Educaţiei, după ce ar fi găsit mai multe prevederi neconstituţionale.

UPDATE: CCR a decis că legile educaţiei naţionale sunt constituţionale / Sesizările USR şi Forţa Dreptei au fost respinse ca neîntemeiate – oficial

CCR a respins ca neîntemeiate sesizările depuse de USR şi Forţa Dreptei pe legile educaţiei naţionale, conform unui comunicat de presă transmis de instituție.

Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile art.7 alin.(3), art.10 alin.(2) și (3), art.11 alin.(4), art.16 alin.(2) și (6), art.20 alin.(1), art.36 alin.(4), art.66 alin.(2), art.96, art.122 alin.(1), art.128 alin.(3), art.149 alin.(3) lit.g) și art.240 alin.(3) din Legea învățământului superior, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

„În esență, Curtea a constatat, în ceea ce privește criticile privind pretinsa neconstituționalitate extrinsecă a legii, că aceasta a fost adoptată cu respectarea exigențelor procedurii parlamentare referitoare la instituția întoarcerii legii, prevăzută de art.75 alin.(1), (4) și (5), prin raportare la art.73 alin.(3) lit.n) din Constituție. Totodată, Curtea a reținut că sunt întrunite și criteriile de calitate a legii, dispozițiile criticate nefiind de natură să aducă atingere principiului securității juridice, previzibilității și clarității normelor, fiind, în consecință, respectate dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.

Cu privire la criticile de natură intrinsecă, formulate punctual față de prevederile legale menționate, Curtea a statuat că nu este nesocotit principiul egalității în drepturi și nici nu este afectat dreptul la învățătură prin prisma prevederilor cuprinse în legea criticată care reglementează reducerea tarifelor pe diversele mijloace de transport acordate studenților, a celor care permit instituțiilor de învățământ superior să înființeze diverse tipuri de entități care să contribuie la creșterea performanțelor acestora ori a prevederilor care oferă posibilitatea instituțiilor de învățământ superior de a redistribui anumite sume în vederea realizării de obiective de investiții și/sau pentru acordarea de burse pentru studenți. Totodată, Curtea nu a putut reține critica prin raportare la prevederile art.148 din Constituție, constatarea acordării unor ajutoare de stat excedând competenței sale.”, conform unui comunicat al CCR.

De asemenea, CCR a respins și obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România.

„În esență, Curtea a observat că autorii obiecției de neconstituționalitate au formulat critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă în privința Legii învățământului preuniversitar.

Cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă, s-a constatat că soluțiile legislative introduse în corpul legii de Senat, în calitate de Cameră decizională, erau în legătură directă cu obiectul de reglementare a legii, astfel că și în privința acestora Senatul și-a menținut calitatea de Cameră decizională. În consecință, nu se impunea întoarcerea legii la Camera Deputaților pentru ca aceasta să decidă definitiv cu privire la textul legii.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, s-a constatat că acestea au privit, de principiu, prevederile legale referitoare la desfășurarea procesului de învățământ, răspunderea și sancțiunile aplicabile elevilor, gratuitățile acordate acestora, accesul la înregistrările realizate prin sistemul de supraveghere audio-video ale unităților de învățământ, precum și preluarea, finanțarea, conducerea și dreptul de proprietate al unităților de învățământ. Curtea a analizat constituționalitatea acestor soluții legislative prin prisma prevederilor constituționale referitoare la exigențele de calitate a legii, principiul egalității, dreptul la viață intimă, familială și privată, dreptul la învățătură și regimul juridic al proprietății publice și private și, având în vedere conținutul normativ al legii, a constatat că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate astfel formulate. Totodată, a mai subliniat în cuprinsul deciziei că aspectele de oportunitate legislativă, deopotrivă criticate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, întrucât se înscriu în marja de apreciere a legiuitorului”, menționează CCR.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri s-a regăsit sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei privind legile educaţiei naţionale.

Legile educaţiei naţionale au fost adoptate pe 22 mai de Senat, în calitate de for decizional şi sunt jalon în cadrul PNRR.

USR şi Forţa Dreptei au contestat pe 24 mai, la CCR, noile legi ale Educaţiei, după ce afirmă că au găsit mai multe prevederi neconstituţionale, cele mai grave fiind limitarea dreptului la învăţătură al copiilor şi încălcarea principiul egalităţii în drepturi.

„În ceea ce priveşte legea învăţământului preuniversitar, argumentele de neconstituţionalitate se referă la limitarea accesului la educaţie în funcţie de vârstă, posibilitatea de exmatriculare a elevilor şi discriminarea în ceea ce priveşte admiterea la liceu. USR a subliniat, de asemenea, posibile încălcări ale drepturilor la viaţa privată ale elevilor şi profesorilor, în lipsa garanţiilor legale privind folosirea înregistrărilor video în şcoli”, conform unui comunicat al USR, de la acea vreme.

Potrivit documentului citat, în ceea ce priveşte legea învăţământului superior, contestaţia se referă la reducerea tarifelor pentru transportul local doar pentru studenţii mai tineri de 30 de ani, încălcarea dreptului la învăţătură, precum şi la alte potenţiale încălcări ale Constituţiei (art. 136 privind înfiinţarea de societăţi comerciale şi art. 148 în cazul prevalenţei dreptului Uniunii Europene faţă de cel naţional).

„În cazul ambelor legi, USR şi Forţa Dreptei au invocat încălcări privind principiul securităţii juridice, previzibilităţii şi clarităţii normelor deoarece conţin inadvertenţe legislative”, conform USR.

La rândul lor, reprezentanţii Forţa Dreptei au transmis că demersul are în vedere atât motive care ţin de modalitatea în care au fost adoptate cele două proiecte de legi, prin nerespectarea rigorilor legislative care ţin de competenţele decizionale ale celor două camere ale Parlamentului şi de tehnica legislativă, cât şi considerente de fond referitoare la încălcarea drepturilor şi garanţiilor constituţionale în domeniul educaţiei, al egalităţii în drepturi şi al nediscriminării, conform News.ro.

„Între aspectele sesizate sunt cele referitoare la admiterea la liceu, în cazul căreia a fost observată o vădită discriminare şi încălcare a principiului fundamental al egalităţii în drepturi în ceea ce îi priveşte pe elevi, dar şi riscul de a fi utilizate criterii subiective şi arbitrare în desfăşurarea procesului de admitere. Totodată, instituirea regulii unui singur schimb în desfăşurarea cursurilor nu reprezintă o reglementare efectivă câtă vreme excepţiile introduse relativizează şi deturnează conţinutul normativ atât în cazul învăţământului primar, cât şi în cazul învăţământului gimnazial, permiţând organizarea studiilor inclusiv în mai multe schimburi. În concret, acest lucru va conduce la o calitate diferită a actului de educaţie de la o unitate de învăţământ la alta, fapt care încalcă dreptul constituţional la învăţătură şi la tratament egal din partea instituţiilor publice”, a transmis Forţa Dreptei.

Articole recomandate