Ministrul propus al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat marți, la audierile din comisiile de specialitate, că ministerul pe care îl conduce trebuie să plătească aproximativ 390 de milioane de euro în următorii patru ani pentru drepturile salariale ale magistraților care și-au recuperat în instanță sporurile.

Cătălin Predoiu a mai afirmat, marţi, la audierea din comisiile de specialitate, că schema de personal a Ministerului Public nu este suficient acoperită în acest moment, precizând totodată că, în ultimii ani, „crima organizată s-a modernizat mai mult decât Parchetele”.

„Schemele de personal din justiţie sunt incomplet acoperite, avem instanţe şi Parchete care lucrează în condiţii imobiliare precare, dotările tehnice, de la birotică, la mijloace tehnice de anchetă, lipsesc. Bugetul de investiţii al Ministerului Justiţiei este acoperit în proporţie de 21% pe 2020. Desigur, vor urma rectificări, dar totuşi e de reţinut”, a declarat Cătălin Predoiu la Parlament.

Instanțele au decis că magistrații au bani de primit

Magistrații care au câștigat în instanță recuperarea unor drepturi salariale trebuie să primească peste 390 milioane euro, după ce Ministerul Justiției a plătit deja 250 milioane euro.

„Estimările noastre, pe baza datelor pe care le avem din instituțiile pentru care Ministerul Justiției este ordonator principal de credite sunt în sensul că pentru perioada 2020-2024 se vor plăti aproximativ 390,2 milioane de euro pentru drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești”, a susține Predoiu.

Potrivit ministrului demis și desemnat, legile necorelate și prost scrise în domeniul salarial au deschis calea acțiunilor în instanță pentru recuperarea a tot felul de sporuri, lămuriri de dispozitiv, dobânzi sau penalizări.

Continuă „farsa audierilor” pentru fantomaticul Guvern Orban 2

Scandal pe tema celor 25 de OUG-uri

Senatorul PSD Robert Cazanciuc a solicitat, marţi, suspendarea pentru o jumătate de oră a şedinţei comisiilor de specialitate în care este audiat ministrul propus al Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru ca acesta să prezinte avizele ministerului pentru cele 25 de ordonanţe de urgenţă adoptate în şedinţa de Guvern din 4 februarie.

Predoiu a replicat, însă, că solicitarea încalcă procedurile, deoarece aceste avize pot fi cerute doar de la Secretariatul General al Guvernului şi de la iniţiatorii ordonanţelor.

„Pentru transparenţă, vă propun să suspendăm şedinţa pentru o jumătate de oră pentru ca domnul Predoiu să ne aducă avizele celor 25 de ordonanţe”, a solicitat Cazanciuc.

Reprezentanţii PNL au criticat propunerea, precizând că aceasta nu se încadrează în ordinea de zi stabilită de conducerea Parlamentului. „Eu mă aştept să fie audieri cu circ, dar v-aş ruga să ţineţi şedinţa în termenii stabiliţi de Birourile permanente reunite. Ora este stabilită de conducerea Parlamentului, să-i invitaţi pe colegii care doresc să vadă avizele să le studieze la Camera unde au fost depuse avizele. (…) Spectacolul îl facem în afară”, a afirmat senatorul Alina Gorghiu.

Şi deputatul USR Stelian Ion a afirmat că oprirea şedinţei este „exagerată”, având în vedere că i se pot adresa întrebări ministrului.

„În continuare, susţin transparenţa în exercitarea funcţiilor publice, fac apel să luaţi act că avizele transmise de Ministerul Justiţiei sunt la Secretariatul General al Guvernului şi la iniţiatori, cu observaţiile aferente, dintre care multe au fost incluse în actele normative respective. Este imposibil să fie puse la dispoziţie şi ar fi şi inutil pentru că o parte din observaţii au fost incluse în proiectele de ordonanţă. Pe de altă parte, este bine că aţi ridicat acest subiect, pentru că Ministerul Justiţiei începe să fie pus într-o situaţie delicată, pentru că aceste avize ridicau probleme juridice. A examina doar problema invocată, fără a ţine cont şi de modul în care a fost soluţionată, s-ar putea face speculaţii pe această temă. Cred că ar fi contraproductiv pentru activitatea Ministerului Justiţiei. În ultimul timp, ne confruntăm cu foarte multe cereri să comunicăm tot felul de avize. Unele sunt delicate, pentru că ridică probleme care ulterior sunt soluţionate. Trebuie examinată forma finală a actului care este în Monitorul Oficial”, a explicat Cătălin Predoiu.

El a spus că nu trebuie create precedente. „Să nu creăm precedente, este şi inutil şi nu face decât să blocheze activitatea Ministerului Justiţiei şi ar fi contraproductiv pentru că s-ar putea să nu aibă legătură cu realitatea”, a adăugat Predoiu.

De ce nu sunt avizele Ministerului Justiției pe OUG-uri

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Şerban Nicolae, a afirmat că aceste avize nu se găsesc la dispoziţia Parlamentului şi nu ar fi complicat ca Ministerul Justiţiei să le trimită.

„Pe ordonanţele de urgenţă pe care le-am văzut astăzi pe niciuna nu apărea contrasemnătura Ministerului Justiţiei. Mai ales, în cazul OUG pe anticipate. (…) Nu văd ce ar fi atât de complicat să avem punctele de vedere ale Ministerului Justiţiei. Aceste informaţii nu se găsesc la dispoziţia Parlamentului”, a spus Nicolae.

Cătălin Predoiu a susţinut că avizele sunt emise strict pentru Secretariatul General al Guvernului şi pentru iniţiatori şi, de aceea, ministerul este în imposibilitatea de a le pune la dispoziţie, fără avizul SGG.

„Ce îmi cereţi încalcă procedurile. Credeţi că noi mişcăm hârtia pe bază de sms sau telefon? Aceste avize pot fi cerute la SGG şi la iniţiatori. Eu nu pot să le transmit. Majoritatea dintre avize au fost valorificate de către iniţiatori”, a adăugat Predoiu.