Un bărbat din Țăndărei, venit din Germania, a ieșit să ducă gunoiul, în timp ce trebuia să fie în izolare, și a fost plasat în carantină instituționalizată într-un centru din Amara. Un altul a completat eronat declarația electronică la revenirea în țară, pe Aeroportulul Internațional „Henri Coandă”, spune că nu i s-a permis rectificarea ei și ulterior, pentru că a încălcat autoizolarea, a fost condus la un hotel din Craiova de oamenii legii. Ambii au cerut revocarea măsurii carantinei prin ordonanță președințială, cereri care au fost respinse de judecătoriile din localitățile respective.
Hotărârile Judecătoriei Fetești și a Judecătoriei Craiova, de respingerea a cererilor de emiterea a unei ordonanțe președințiale pentru ridiciarea măsurii carantinării, au fost date la sfâșitul lunii trecute, înainte de publicarea deciziei CCR din 25 iunie prin care a declarat că internarea şi carantinarea obligatorie a pacienţilor COVID-19, prin ordin de ministru, sunt neconstituţionale, implict a adoptării Legii privind izolarea și carantina, pusă în acord cu decizia judecătorilor constituționali, intrată în vigoare marți.
Într-un alt caz, mediatizat la mijlocul lunii trecute, instanța superioară, Tribunalul Maramureș, a menținut hotărârea Judecătoriei Baia Mare de anulare a carantinei impuse unui bărbat din Poienii de Sus, fără ca aceasta să fie dispusă printr-un înscris. Decizia, definitivă, a fost pronunțată în 15 iulie, deci după publicarea motivării deciziei CCR, la care chiar se face referire, dar înainte de intrarea în vigoare a legii.
Începând de marți, „decizile de confirmare sau infirmare privind măsurile de izolare, prelungire a izolarii sau carantinare reprezintă acte administrative cu caraeter individual ce pot fi contestate de persoanele care se consideră vătămate la instanța competentă în condițiile Legii nr. 136 din 8 iulie 2020”, așa cum prevede Ordinul Ministerului Sănătății Nr 1.309/2107.2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV-2.
George Alin Panfir a solicitat Judecătoriei Fetești, în 24 iunie, emiterea unei ordonanţe preşedinţiale de încetarea provizorie a măsurii de carantinare şi punerea în libertate din Centrul de carantină Amara, conform informațiilor din dosar, de pe portalul instanțelor, cererea, depusă în contradictoriu cu Direcţia de Sănătate Publică Ialomiţa şi Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Ialomiţa din cadrul M.A.I., i-a fost respinsă ca inadmisibilă, în 26 iunie.
Conform spuselor bărbatului, cuprinse în Sentinței nr. 444/2020 din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Fetești, el a revenit în țară din Germania, în data de 8 iunie 2020, iar la intrarea în țară a fost informat că va trebui să rămână izolat la domiciliu timp de 14 zile. A ajuns la domiciliu în seara aceleiași zile și din 8 iunie, orele 20, a intrat în izolare, unde, potrivit declarațiilor din dosar, a respectat toate regulile impuse, în mod necondiționat, a fost verificat de reprezentanții legali, care l-au găsit la domiciliu.
Câteva zile mai târziu, în 16 iunie, bărbatul a ieșit din izolare, invocând gunoiul neridicat de la domiciliu. „În ziua de 16.06.2020, ora 14, a ieșit să ducă gunoiul, motivat de faptul că era cald, gunoiul nu îi fusese ridicat din data de 9.06.2020 si nu a venit niciun angajat al Consiliului local sau al D.A.D.P. Țăndărei sa îi ridice gunoiul, deși a anunțat acest lucru. Cantitatea de gunoi menajer era destul de mare si începuse sa putrezească, aerul era practic irespirabil, era cald si s-a temut că se va îmbolnăvi, motiv pentru care a plecat singur la ghena de gunoi. Precizează că distanța între locuința si ghena de gunoi este de aproximativ 200 m, ora 14 fiind o ora în care lumea fie este la serviciu, fie se odihnește, iar pe drum nu s-a întâlnit cu nici o persoană. La întoarcerea de la gunoi, în fata blocului l-a oprit un polițist, l-a întrebat unde a fost, i-a spus si l-a dus în mod forțat la politie”, se arată în documentul instaței.
Conform spuselor bărbatului, după 3 ore de stat in sediul poliției Țăndărei, a fost luat si dus în localitatea Amara, la Hotel Eclipsa,(…), fără niciun bagaj, fără apa, bani, schimburi sau obiecte de igien ă personală.
„Privarea de libertate, inerentă în cazul luării măsurii instituirii carantinei dar și a izolării la domiciliu, este în acest caz proporțională cu scopul măsurii, acela de a preveni și limita efectele epidemiei cu COVID-19”, se arată în motivarea instanței.
Tot în 24 iunie, bărbatul solicitase în instață obligaţia de a face anularea măsurii de carantinare, rămasă fără obiect, iar Judecătoria Fetești a decis, în 30 iunie, să îl oblige la plata către stat a sumei de 627 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.
Pe rolul Judecătoriei Craiova a fost depusă o altă cerere de ridicare a carantinei, de asemenea respinsă.
Reclamantul, Ovidiu Vilcea, a solicitat emiterea unei ordonanţe preşedinţiale revocare a măsurii carantinei, în 26 iunie, în contradictoriul cu DSP Dolj, Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției Dolj și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dolj, conform informațiilor de pe portalul instanțelor. Cererea pentru ridicarea măsurii, pe care bărbatul a considerat-o o măsură „nelegală și abuzivă”, i-a fost respinsă în 1 iulie, conform Sentinței Civilă Nr. 4471/2020 a Judecătoriei Craiova.
„În fapt, a precizat că a intrat pe teritoriul României în data de 15.06.2020, având ca punct inițial de plecare aeroportul Hamburg, oraș aflat pe teritoriul Republicii Federale Germania, tară aflată în Zona Verde începând chiar din data de 15.06.2020. Având în vedere contextul actual și faptul că nu există curse aeriene directe, a fost nevoit sa revină in România tranzitând Austria și Serbia, unde a avut zboruri de legătură, însă fără a părăsi incinta aeroportului, așteptând îmbarcarea în zone special amenajate, neintrând în contact cu alte persoane decât cele cu care a călătorit”, se arată în documentul instanței.
„La intrarea în țară, a completat declarația Covid, respectiv formularul TIP pus la dispoziție de DSP București, iar dintr-o eroare survenită pe fondul oboselii cauzate de tranzitul lung, a menționat ca țară de plecare Serbia, deși în realitate țara de plecare a fost Germania, având doar escala pe teritoriul Austriei și Serbiei. Declarația oferită călătorilor în incinta Aeroportului Internațional „Henri Coandă” este incompletă, deoarece această declarație nu conține rubrica referitoare la țările tranzitate, așa cum apare în formularul disponibil la o simplă căutare pe internet. În aceste condiții, i s-a adus la cunoștință ca va trebui sa respecte măsura autoizolarii la domiciliu pe o perioada de 14 zile. Deși a încercat să le explice autorităților ca în realitate acesta se întorcea din Germania, arătându-le biletele de avion, aceștia nu i-au permis să completeze o nouă declarație. A precizat că față de celelalte persoane care au călătorit împreună cu acesta nu s-a luat nicio măsura de autoizolare”, a argumentat reclamantul, conform textului sentinței.
„La data de 19.06.2020 fiind nevoit să își procure alimente, a părăsit domiciliul, ocazie cu care a fost legitimat de către un agent de poliție din cadrul Secției 3, care l-a condus la sediul Hotelului Articus unde a fost obligat să se supună măsurii carantinării instituționalizate. Măsura dispusă față de acesta este nelegală întrucât nu a fost dispusă printr-un document scris sau orice alt act indiferent de denumirea acestuia și fără a se preciza instituția de la care a emanat. De asemenea, nu s-a precizat termenul pe care a fost luata măsura și nici calea de atac pe care ar putea-o formula împotriva măsurii dispuse”, a motivat bărbatul.
„Analizând speța dedusă judecății, instanța reține că pentru revocarea măsurii carantinării reclamantului, este necesar a se verifica încălcarea dreptului la viață privată, prev de art. 8 din Convenția EDO, încalcarea libertății persoanei , prin măsura luată de autoritățile statului român și dacă această măsură era sau nu era necesară într-o societate democratică, pentru prevenirea răspândirii unei pandemii, ceea ce ar prejudeca fondul. Față de aceste considerente, instanța constată că nu pot fi îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, pentru revocarea măsurii fiind necesare cercetări care ar prejudeca fondul , motiv pentru care instanța va respinge cererea de ordonanță președințială”, se arată în motivarea sentinței din 1 iulie.
Bărbatul din Maramureș, ieșit din carantină prin hotărârea Judecătoriei Baia Mare din 18 iunie, a avut câștig de cauză și în apel, la Tribunalul Maramureș, după publicarea deciziei CCR, invocată în motivare.
„Raționamentul instanței de fond a fost confirmat și validat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 458/2020, devenind utilă redarea paragrafului 71 din considerente. În cadrul acestui paragraf, s-a reținut că, « deși examinarea dispozițiilor ordinelor emise de ministrul sănătății nu revine competenței Curții Constituționale, reglementările Ordinului ministrului sănătății nr. 414/2020 sunt relevante pentru a constata că măsura carantinei dispusă în România în contextul epidemiei determinată de infecția cu COVID-19 a putut fi calificată, în anumite situații, ca o veritabilă privare de libertate, precum și ca o restrângere, implicită, a exercițiului drepturilor fundamentale prevăzute de art. 25 și art. 26 din Constituție, astfel că este imperativă reglementarea acesteia la nivelul legislației primare, cu respectarea tuturor condițiilor constituționale și internaționale în materie , pe care Curtea le-a reținut și în ceea ce privește internarea obligatorie. Prin urmare, se impune stabilirea printr-o lege, în sensul art. 53 din Constituție, a condițiilor de instituire a carantinei, a formelor pe care această măsură le poate lua, în funcție de necesități, și a unei proceduri, chiar dacă aceasta este mai generală, astfel încât să reprezinte un cadru flexibil pentru o intervenție adecvată a autorităților administrative. De asemenea, Curtea consideră că este imperativă asigurarea unui drept de acces efectiv la justiție, mai ales atunci când carantina dobândește toate caracteristicile unei privări de libertate. În acest sens, Curtea amintește că măsura carantinei poate fi dispusă în mai multe forme, implicând grade diferite de restrângere a exercițiului drepturilor persoanelor cărora li s-a aplicat această măsură, iar controlul judecătoresc trebuie să asigure nu doar posibilitatea verificării conformității actului administrativ cu dispozițiile legale și constituționale, dar și analizarea proporționalității măsurii dispuse, în raport cu situația concretă avută în vedere»”, se arată în decizia Tribunalului Maramureș, din 15 iulie.
Ordinul Ministerului Sănătății Nr 1.309/21. 07.2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-COV-2, emis după intrarea în vigoare a Legii carantinei și izolării, detaliază condițiile pentru carantinarea persoanelor:
„(I) Carantina persoanelor se impune în condițiile pandemiei de COVID-19 declarată de Organizația Mondială a Sănătății la data de 11.03.2020 și certificată în condițiile art. 6 lit.e) din Legea nr. 136 din 18 iulie 2020 din cauza riscului înalt de contagiozitate al virusului SARCOV-2, pentru:
(2) Carantina persoanelor prevazute la alin (I) se realizează după caz la domiciliul persoanei carantinate, la locația declarată de aceasta sau în spații special desemnate de către autoritățile competente.
(3) Carantina persoanelor prevăzute la alin (1) în spații special desemnate de către autoritățile competente se dispune în următoarele situații:
(4) în situațiile prevăzute la alin. (3), medicul curant sau, după caz, organele de control, recomandă, iar reprezentantul direcției de sănătate publică decide carantinarea persoanei în spațiul special desemnat de autorități, dacă aceștia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, medicul curant va informa în termen de maxim 2 ore direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București, care confirmă sau infirmă, după caz, măsura carantinării persoanei în spațiul special desemnat de autorități,
(5) Măsura de confirmare sau infirmare a carantinării prevazută la alin.(4) se dispune de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București, denumite în continuare DSP, prin decizie motivată, cu caracter individual.
(6) Modelul deciziei de confirmare sau infirmare a carantinării este prevazut în Anexa nr. I la prezentul ordin și contine mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii și calea de atac prevazută de lege.
(7) Decizia prevazută la alin.(5) se emite în cel mult 8 ore de la informarea făcută de medicul curant sau, după caz, organele de control și i se comunică de îndată persoanei în cauză, personal sau prin mijloace de comunicare electronică.
(8) în scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei direcției de sănătate publică prin care se confirmă sau se infirmă măsura carantinei recomandată în spațiul special desemnat de autorități sau, după caz, până la comunicarea hotarârii primei instanțe, persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locația declarată pentru carantină sau, după caz, spațiul special desemnat de autorități, fără încuviințarea medicului sau a reprezentantului direcției de sănătate publică”.
De altfel, premierul Ludovic Orban a solicitat marți seara, în cadrul ședinței cu prefecții, ca direcțiile de sănătate publică sî emită de urgență toate deciziile pentru persoanele diagnosticate cu coronavirus, care fie nu s-au internat în spital, în urma diagnosticului, fie au ieșit la cerere din spital înainte de a fi vindecate – aproximativ 4.500 de persoane, și, mai mult, a cerut Poliției să reia controalele prin care să se asigure că persoanele pentru care s-a dispus izolarea, carantinarea, respectă măsura dispusă de autoritățile sanitare.