Condamnarea la moarte a soților Ceaușescu din 1989 a fost CONTESTATĂ / Procesul, deschis de un „apărător ales”, este pe rolul Curții Militare de Apel

La aproape 35 de ani de la momentul în care au fost executați, Nicolae și Elena Ceaușescu vor apărea din nou pe rolul unei instanțe românești. Curtea Militară de Apel București va discuta contestația depusă de un avocat împotriva hotărârii din 25 decembrie 1989, prin care fostul dictator și soția sa au fost condamnați la moarte și executați.

Pe data de 18 septembrie 2024, un grefier al Curții Militare de Apel București va striga numele celor doi, fiecare cu calitatea de apelant intimat-inculpat, într-un proces având ca obiect genocidul.

„Apărător ales” al dictatorilor executați

Procesul a fost înregistrat la instanța militară de apel pe data de 24 iulie 2024, inițiativa aparținând unui avocat care se declară „apărător ales” al dictatorilor decedați, conform Libertatea.

VIDEO S-a dat STARTUL la distracția pe zăpadă. Pârtiile pentru începători sunt pline de copii și adulți care vor să învețe să schieze sau să se dea cu placa

00:26

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu face apel la Procurorul General după campania PNL pe TikTok: „Nu au existat ingerințe, decât de tipul celor dâmbovițene”

00:03

Conform portalului instanțelor de judecată, apelul a fost declarat împotriva sentinței 1/25.12.1989 a „Tribunalului Militar Excepțional” – tribunal constituit din inițiativa Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) pentru procesul soților Ceaușescu. Aceștia au fost judecați sumar și executați la scurt timp după pronunțarea sentinței.

Sentința de condamnare la moarte a cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, contestată după 34 de ani. Numele dictatorilor vor fi strigate în sala de judecată

Contextul juridic al condamnării

Două acte juridice au stat la baza înființării tribunalului special care i-a judecat și condamnat la moarte pe soții Ceaușescu: Legea nr. 58 din 26 decembrie 1968 pentru organizarea judecătorească și Hotărârea din 24.12.1989 a CFSN, scrisă olograf și semnată de Ion Iliescu. Aceasta din urmă prevedea:

„Consiliul Frontului Salvării Naționale din România, constituit prin voința poporului român de la 22 decembrie 1989, ca organ suprem al puterii de stat, Având în vedere faptele deosebit de grave săvârșite de cetățenii CEAUȘESCU NICOLAE și CEAUȘESCU ELENA, destituiți din funcțiile de stat și politice prin acțiunea revoluționară a maselor populare, Constatând că aceștia au organizat din timp și au dirijat o serie de acțiuni ostile, îndreptate împotriva poporului român, HOTĂRĂȘTE:

1. Instituirea unui Tribunal Militar Excepțional, care să procedeze de urgență la judecarea faptelor comise de CEAUȘESCU NICOLAE și CEAUȘESCU ELENA. Urgența este impusă de dorința, în acest (sens – n.r.) a tuturor cetățenilor cinstiți ai României.
2. Tribunalul Militar Excepțional va judeca această cauză în conformitate cu prevederile legale rămase în vigoare în ceea ce privește procedura și dreptul material penal.
3. Acest tribunal va fi alcătuit în componența stabilită de legea pentru organizarea judecătorească în vigoare, urmând a se asigura întocmai dreptul de apărare al făptuitorilor.

Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, ION ILIESCU România, București, 24 decembrie 1989”.

Decizia instanței din septembrie 2024 ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care este perceput procesul și execuția soților Ceaușescu, reprezentând un capitol nou și surprinzător în istoria post-revoluționară a României.

Cerere depusă cu 12.687 de zile peste termen

Din punct de vedere procedural, Curtea Militară de Apel București va analiza competența soluționării cauzei din punct de vedere material și teritorial. Soții Ceaușescu vor fi reprezentați de avocatul care a întocmit acțiunea. Dacă instanța militară de apel va constata că este competentă și nu se vor ivi alte incidente procedurale, dezbaterile vor avea loc, cel mai probabil, în jurul problematicii declarării în termen a apelului, conform sursei citate.

Codul de procedură penală în vigoare prevede că sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel (art. 408, alin. 1). Pot face apel, conform art. 409, procurorul, inculpatul și „f) orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanţei, în ceea ce priveşte dispoziţiile care au provocat asemenea vătămare”. O problemă în cazul apelului depus de avocat în numele soților Ceaușescu ar putea fi art. 410, care statuează că apelul poate fi declarat de „orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate” în termen de 10 zile care „curge de la data la care acestea au aflat despre actul sau măsura care a provocat vătămarea”. Or, de la execuția soților Ceaușescu până la strigarea cauzei pe rolul Curții Militare de Apel București, pe data de 18 septembrie 2024, nu vor fi trecut doar zece, ci 12.687 de zile. Judecătorii militari vor fi cei care vor aprecia dacă apelul în numele soților Ceaușescu a fost sau nu depus în termen legal. Abia dacă instanța decide favorabil asupra acestei chestiuni se va ajunge la dezbateri pe tema legalității constituirii Tribunalului Militar Excepțional ori a hotărârii de condamnare la moarte.

Decizia instanței din septembrie 2024 ar putea avea implicații semnificative asupra modului în care este perceput procesul și execuția soților Ceaușescu, reprezentând un capitol nou și surprinzător în istoria post-revoluționară a României.

Autor

Carla Adamescu

Carla Adamescu este un jurnalist cu experiență în domeniul social. A lucrat în presa locală și, ulterior, la publicații din Capitală. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2022 și scrie ... vezi toate articolele