Contestația în anulare în dosarul ”Ferma Băneasa”, respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins contestația în anulare în dosarul ”Ferma Băneasa”. Inculpații rămân astfel cu pedepsele primite în decembrie 2020. 

Decizia este definitivă și a fost luată de judecătorii Dan Enescu, Alexandru Rus și Maricela Cobzariu.

Anularea hotărârii definitive a ICCJ din dosarul ”Ferma Băneasa” a fost solicitată de Benyamin Steinmetz, Muşat Apostol, Delcea Valentin, Mateescu Lucian-Claudiu, Tal Silberstein, Dima Niculae, Marcovici Marius-Andrei, Dicu Corina Teodora, Truică Remus, Chiriac Theodor, Olteanu Gheorghe, Andronic Dan-Cătălin, Roşu Robert, Mihăiţă, SC Reciplia SRL, Jecu Nicolae, Popa Caterina şi Gheorghiţă Dragomira.

Unul dintre motivele invocate de avocații condamnaților din dosarul ”Ferma Băneasa” a fost că instanța care a judecat apelul și a dat sentința definitivă în decembrie 2020 ”nu a fost compusă potrivit legii. Ei au argumentat că din completul de apel a făcut parte judecătorul Florentina Dragomir, ”cu toate că aceasta nu a depus jurământul prevăzut de lege înainte de a începe să exercite funcţia de judecător”.

ISTORIE De ce protestează iranienii. Care sunt motivele care au stârnit revoltele sângeroase împotriva regimului de la Teheran

23:35

SOCIAL Cum se depune contestație la impozit în 2026. Unde te adresezi, ce acte sunt necesare și ce spune legea

23:12

La termenul de joi, procurorul de ședință a admis că judecătoarea Florentina Dragomir nu avea jurământ depus, dar a susținut că situația poate fi cel mult abatere disciplinară.

Avocații au evidențiat în fața instanței că toate hotărârile unui judecător fără jurământ depus sunt lovite de nulitate.

”Potrivit art. 34 din Legea nr. 303/2004, această împrejurare atrage, pentru doamna Florentina Dragomir, imposibilitatea funcţională de a desfăşura activitatea specifică funcţiei de judecător, iar consecinţa procedurală a acestei situaţii este aceea că, în apel, cauza nu a fost soluţionată de un complet format dintre trei judecători, astfel cum impun dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004”, au susținut avocații în contestație.

În final, cei trei judecători din complet au respins, ”ca nefondată”, contestația în anulare formulată împotriva deciziei din 17 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit minutei deciziei de joi.

Fiecare dintre contestatari trebuie să plătească 200 de lei cheltuieli de judecată către stat.

Judecarea contestației în anulare formulate de avocații condamnaților din dosarul ”Ferma Băneasa” a fost admisă, în principiu, pe 25 martie de ICCJ, care a stabilit atunci ca dosarul să fie judecat pe 22 aprilie.

Condamnații din dosar au mai depus o dată contestație în anulare, dar, în februarie, un complet format din judecătorii Ștefan Pistol, Constantin Epure și Alin Sorin Nicolescu a considerat că cererea a fost depusă prematur și a respins judecarea acestei căi extraordinare de atac. Cererea fusese atunci depusă înainte ca magistrații care au dat sentința definitivă în dosarul ”Ferma Băneasa” (Florentina Dragomir, Ionuț Matei și Ioana Alina Ilie) să motiveze condamnările dispuse. Între timp, decizia de condamnare a fost motivată de cei trei judecători.

Verdictul final în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Regale de la Băneasa a fost dat pe 17 decembrie 2020. Omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la şapte ani de închisoare, israelienii Benyamin Steinmetz şi Tal Silberstein au primit câte cinci ani de închisoare, Prinţul Paul de România – trei ani şi patru luni, iar avocatul Robert Mihăiţă Roşu a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Condamnarea avocatului Robert Roșu a declanșat un val de acuzații la adresa completului de trei judecători etichetat drept ”Completul Negru”. Barourile din România, dar și Uniunea Internațională a Avocaților (UIA), prin vocea președintelui Jorge Marto Moreno, au avertizat că s-a creat un precedent periculos, pentru că avocatul Roșu a fost ”încarcerat în cadrul și pentru exercitarea profesiei de avocat”, faptul fiind condamnat cu tărie ca fiind ”total inadmisibil și inacceptabil”.