EXCLUSIV. „Am 24 ani de ani și am fost traficată. În trecut am fost olimpică. Tata a spus că nu e greșit să-ți abuzezi fiica adoptivă, deoarece nu e rudă de sânge”. Viața unei fete traficate și plasată în rețelele de prostituție de propriul soț

O fată mărunțică cu ochi căprui și părul vâlvoi roșiatic își începe povestea. „Am 24 ani și am fost traficată. În trecut am fost olimpică”, e mărturia Larisei, o tânără a cărei viață s-a schimbat complet încă de la trei ani.

Totul a început cu un proces de adopție, medicamente neuroleptice băgate pe gât cu forța,  un an de închisoare al tătălui adoptiv. A continuat cu un soț care a plasat-o în rețelele de trafic de carne vie: apartamentul din Iași, străzile din Germania și garajele din Italia. Bătaie, violuri, frică, sechestrări și autorități care fac ping-pong între ele.

Larisa s-a născut în Pojorâta, Suceava, într-o familie modestă. Avea trei ani când a fost smulsă din casa părintească. În satul ei venea Livia, o cunoștință care îi mai ajuta cu jucării și haine pe ea și pe frații săi. Într-o zi, Livia  i-a spus mamei naturale că e cazul să o ducă și pe fată la Iași, să stea două săptămâni în vacanță printre alți copii. Nu a fost o simplă vacanță, atunci copila de doar trei ani s-a trezit în brațele altei familii.

Adopția de la trei ani

„Am ascultat trei variante de la familia naturală și niciuna nu se bate cap în cap cu ceea ce mi-a spus familia adoptivă. Mama mea naturală a fost pusă să semneze un act notarial conform căruia renunță la drepturile părintești, ea neștiind ce semnează de fapt. Mama adoptativă făcuse un avort pe vremea lui Ceaușescu când era în cinci luni și nu a mai putut să facă copii. Și își dorea mult unul. Eu am fost un fel de jucărie și am fost pasată ca într-un joc”, spune Larisa.

Din primii ani petrecuți la familia adoptivă, Larisa își amintește  petrecerile pe care părinții le dădeau în casă cu alți străini. Erau cu mult alcool. Era în clasa a patra când a aflat de adopție. În timp ce căuta diplomele de la școală a găsit actele. Mama adoptivă a dus-o atunci la un psiholog care i-a prescris o serie de medicamente neuroleptice . Începuse să fie o legumă și avea halucinații. „Mama îmi spunea că pastilele îmi fac bine și să las prostiile cu adopția. Psihologul nici măcar nu avea acest drept, de a prescrise medicamente”. La Iași a locuit cu părinții adoptivi și bunica din partea mamei: „Ea a fost singura care m-a iubit”.

Arestarea tatălui adoptiv

Era 18 martie 2010 când  tatăl adoptiv a fost arestat într-un dosar de evaziune fiscală. Larisa avea doar 14 ani. Inițial, Larisa a fost adoptată doar de femeie, iar mai apoi a apărut și tatăl adoptiv în viața ei.  Colegii de școală i-au făcut „cadou” un ziar local în care apărea știrea despre arestarea tatălui, însoțit de un mesaj scris cu majuscule: „ Fiică de hoț: DISPARI!”.

Speriată și aratată cu degetul, Larisa a încercat să-și ia viață. A mers la farmacie și și-a luat o seringă . Știa că dacă îți bagi aer în vene mori.

Atunci, diriginta și directoarea școlii au chemat-o pe mama adoptivă care a venit și a luat-o de la școală. A internat-o la Socola. Larisa a stat în spital timp de o săptămână. Când s-a întors acasă, femeia a continuat să o îndoape pe copila de doar 14 ani cu un cocktail de medicamente:haloperidol și alprazolam.

„Nu știam ce e cu mine. Vomitam continuu. Mă duceam la școală și dormeam în bancă. Nu mă puteam concentra. I-am spus mamei că nu mai vreau să iau pastilele, atunci mi-a zis că nu mai sunt copilul ei dacă nu îmi mai iau pastilele. M-a dat afară. Atunci am început să stau pe scara blocului”, spune Larisa.

La școală și în cartier era marginalizată. Vecinii  știau că e adoptată și o strigau „orfana”. „Încercam să mă mențin elevul eminent care fusesem până atunci. Eu sunt un om foarte prietenos, însă de atunci mi-e frică de oameni”.

Odată cu eliberarea tatălui adoptiv au început și abuzurile sexuale

Larisa absolvise clasa a opta atunci când tatăl ei a ieșit din penitenciar. Era o elevă silitoare, însă în ultimul an spune că notele i-au căzut drastic. „Toată vara am fost prinsă între abuzurile tatălui. Îmi amintesc că mă îmbrăcam foarte larg. Mie așa îmi place. Nu știu cum au început . L-am întrebat și acum ce a avut cu mine. Nici el nu cred că știe. Mi-a spus doar că a citit prin nu știu ce cărți că e permis să îți abuzezi fiica adoptivă, pentru că nu e copilul de sânge”.

Zâmbește când își amintește că în clasa a cincea era singura elevă care reușise  să obțină 99 de puncte din 100 puncte la un concurs de cultură generală. Nu a mai reușit să intre la liceu în acel an.

„Am înregistrat violul”

Era iulie 2013, când Larisa a mers la un polițist din cartierul său. Mama sa nu o credea când i-a mărturisit abuzurile tatălui, așa că i-a spus polițistului că bărbatul o abuzează: „Mie îmi trebuie probe dacă vrei să depui o plângere penală. Ia și înregistrează-l”.

În sâmbăta următoare, Larisa a înregistrat violul. „Am pus telefonul într-un dulap unde știam că imaginile se vor vedea. M-am dus cu ele la secția de Poliție și i le-am pus în față. Am spus că vreau să depun plângere pentru viol. Atunci polițistul mi-a luat telefonul și l-a izbit de perete. Mi-a dat un șut în fund și m-a scos afară din secție. Am aflat mai târziu de ce. Tatăl polițistului era fost coleg cu tatăl meu. Atunci l-a sunat pe tata și i-a zis că băi, fiică-ta vrea să depună plângere pentru viol. Și mi-a adus probe, dar probele nu mai există”.

„Dimineața te culci cu mine și mi-o s**I, seara te culci cu el”

În ziua în care s-a întors de la Poliție, Larisa l-a  găsit pe tatăl ei cu un bărbat în casă. Era poreclit Banderas, însă nu i-a trecut prin cap că bărbatul acela va ajunge soțul ei într-o zi.

„Mi-a spus că acum  dimineața te culci cu mine și mi-o s***I, seara te culci cu el. Eu habar nu am cum a ajuns în casă atunci. Totul a continuat până în momentul în care eu am rămas însărcinată. Atunci mama s-a dus cu ecografia la judecătorie  sau tribunal și a spus că vrea să mă căsătoresc cu el, fiindcă recunoaște copilul și e de accord”.

În luna mai, bărbatul a postat pe un site de matrimonial, un anunț cu numele Larisei, însoțit de fotografia ei:„Sunt o fată tânără și drăguță. Îmi ofer serviciile mele domnilor generoși”.

„În ziua în care am născut am fost cu cinci clienți. Am născut în august 2013. Mama și el (Banderas) au avut o divergență legată de 200 de lei, banii mei. Trebuia să produc bani, dar nu  aveam dreptul la ei”, continuă Larisa.

Adusă într-un bordel din Germania

A plecat din apartamentul părinților adoptivi și a ajuns într-un bloc-fantomă, acolo unde locuiau și niște apropiați de Banderas. După ora 19, Larisa obișnuia să-și închidă telefonul pentru a sta cu copilul și să-i facă baie. În seara aceea n-a reușit. Bărbatul a bătut-o pentru că a refuzat să se culce cu clienții.

În dimineața următoare, când s-a trezit, Larisa nu a mai găsit banii și copilul în casă. A sunat la 112:

Mi-au închis telefonul si au zis să fac denunț la poliție după 24 ore. N-am putut sta 24 ore. Așa că m-am dus la secția de poliție, acolo unde am fost să-l denunț pe tata pentru viol. Au chemat DGASPC care au sunat rudele și persoanele cunoscute. Copilul era la mama. De față cu poliția și DGASPC, mama a spus că tine copilul și pe el cu conditia ca eu sa plec de acasă. Apoi am aflat că stătea cu amanta la mama mea acasă.

Butnariu, așa-numitul Banderas, a mers la Poliție  și a depus plângere că Larisa este traficată, de fapt, de oamenii la care locuia în casă: „Eis-au speriat. Mi-au zis să plec. Să nu le creez probleme. Așa că m-am întors în podul casei, acolo unde dormeam în adolescență”.

În 2014 , pe 27 martie, Larisa era deja în Nurenberg în bordel. A fost plasată de un alt bărbat prin intermediul lui Banderas, care era traficant de carne vie.

„Nu m-am acomodat niciodată cu viața asta. Făceam scandal tot timpul. Am fost mutată pe apartamente, apoi în ultimă instanță pe stradă. Am reușit să fug și să ajung în România”.

Înapoi în România

Întoarsă la Iași a aflat că copilul ei este în asistență maternală, dat de către mama sa adoptivă. Ca să supraviețuiască, Larisa le-a dat o  mână de ajutor celor de la barul din cartier.

Între timp, planificase cu o cunoștință să meargă în Italia la anul ca ospătăriță. Odată întoarsă în podul casei, pentru Larisa a continuat calvarul. Într-o noapte a fost răpită de un individ, bagată într-o dubă și dusă în Italia.

Am făcut ospătărie, dar până la un punct. Într-o dimineață când am venit de la muncă m-a preluat vărul bărbatului care mă adusese în Italia.  Mi-a dat o cafea așa că am m-am trezit pe Roma, pe garaje. Dacă acolo te adaptai, te luau și te duceau undeva un ai mai multă mișcare. Veneau pe zi 10-20 de fete, în condiții mai grele decât mine. Eu m-am trezit bagată în mașină și adormită.Nu am fost bătută.Alte fete erau cu tăieturi pe față, băgate în saci. Cu coliere la mâni. Nu am văzut în viața mea nicăieri așa ceva. Nici în filmele de groază.

Nu cunoștea italiana, tot ce știa era „carabieneri”. Când au început să vină clienții, Larisa pronunța continuu cuvântul carabieneri. Doar că fata l-a nimerit pe bărbatul care venea să verifice dacă fetele fac probleme și dacă spun că sunt contra voinței lor. Atunci a spus că o trimite pe Mariana și îi va arăta ei ce o să pățească.

„A intrat pe ușă înjurând, așa că am luat scaunul  din bucătrie și am lovit-o. Încă îmi amintesc scaunul cu spătar înalt și roșu cu care am lovit-o. Atunci am reușit să fug”

Singurii bani pe care îi avea erau 122 de euro. A luat primul tren și a ajuns în Bologna: „Nu am să uit toată viața acel bilet de tren. Mă uitam încontinuu în spate să nu vină careva după mine”

În Bologna, în gară, a cunoscut un musulman care locuise și prin România. A ajutat-o cu banii de bilet și s-a întors în România. Aici o aștepta un proces cu DIICOT.

Continuarea poveștii Larisei, întoarcerea în România, sechestrarea într-un apartament, lupta pe care fata o duce cu autoritățiile pentru a i se face dreptate, dar și cum Larisa a decis să-și facă publică povestea  și să facă zeci de campanie împotriva traficului cu minore, o puteți citi mâine pe Gândul.ro