Frații Andrew și Tristan Tate au făcut acuzații grave în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București (CAB), unde s-a judecat contestația lor la prelungirea arestului preventiv. Ei afirmă că sunt ținuți în arest „ca să cedeze psihic”.
În față completului format dintr-un judecător și o judecătoare de la Curtea de apel București, frații Tate și-au susținut nevinovăția și au lansat acuzații grave la adresa justiției din România.
Ei au susținut în fața instanței că sunt nevinovați și sunt ținuți în arest că să cedeze psihic. Mai mult, ei și-au arătat nemulțumirea că procurorul DIICOT nu a vizionat până acum imaginile de pe camerele de supraveghere care, în opinia lor, ar fi argumente solide în apărare și că nici nu au fost depuse la dosar aceste videoclipuri.
Pe de altă parte, avocata lui Mike Tyson, Tina Glandian, a fost lăsată să intre în sala de judecată, dar nu a luat cuvântul întrucât nu are drept de liberă practică în România. Instanța a lăsat- o să stea de vorbă cu frații Tate care se aflau în boxa acuzaților.
Ce au discutat frații Tate și Tina Glandian este confidențial, însă avocata face parte din echipa care asigura apărarea lui Andrew și Tristan Tate.
În 20 ianuarie, la cererea procurorilor, Tribunalul București a prelungit mandatele de arestare preventivă cu încă 30 de zile, din 29 ianuarie până pe 27 februarie, existente pe numele lui Andrew și Tristan Tate.
Decizia a fost contestată de apărătorii celor doi frați britanici, iar dosarul s-a judecat miercuri la Curtea de Apel București. Magistrații acestei instanțe au rămas în pronunțare și vor decide dacă îi vor elibera sau dacă vor fi cercetați, în continuare, în arest preventiv.
Magistrații Curții de Apel urmează să analizeze probleme de la dosar și să stabilească dacă cei reprezintă un pericol pentru societate și, astfel, să rămână în spatele gratiilor cel puțin până pe 27 februarie.
Decizia pe care o va lua Curtea de Apel va fi definitivă, astfel încât, dacă sentința le va fi favorabilă, Andrew și Tristan vor fi eliberați de îndată.
Frații Andrew și Tristan Tate, alături de Georgiana Naghel și Luana Alexandra Radu, au primit primele mandate de arestare preventivă pe 30 decembrie 2022, după ce, cu o zi înainte, fuseseră reținuți de procurorii DIICOT, în urma perchezițiilor la vila lor din Pipera și la studioul de videochat.
În 20 ianuarie, la cererea procurorilor, Tribunalul București le-a prelungit mandatele de arestare preventivă cu încă 30 de zile, din 29 ianuarie până pe 27 februarie.
Procurorii DIICOT au reușit să convingă judecătorul de la Tribunalul București să le prelungească fraților Tate mandatele de arestare argumentând că, lăsați liberi, aceștia ”pot exercita un control psihic asupra victimelor”.
Procurorii mai spun că frații Andrew și Tristan Tate ar putea fugi din România dacă ar fi eliberați din arest. În context, procurorii DIICOT s-au folosit de o declarație mai veche a unuia dintre cei doi milionari excentrici, în care arăta că are conturi în 19 țări ale lumii și ar putea zbura folosind mai multe pașapoarte.
”Dacă greșesc și Anglia mă vrea în pușcărie, pot zbura cu un pașaport nigerian sau american, sau englez, sau polonez, sau estonian. Am conturi bancare în 19 țări”, au citat procurorii în referat declarația unuia dintre frații Tate.
Argumentele și probele aduse de procurorii DIICOT au convins instanța Tribunalului București să le prelungească mandatele de arestare preventivă cu încă 30 de zile, iar judecătorul a considerat că lăsarea lor în libertate ”ar crea riscuri reale pentru buna desfășurare a procesului penal”.
Andrew și Tristan Tate sunt acuzați că, în 2021, „au constituit un grup infracțional organizat în vederea comiterii pe teritoriul României, dar și al altor state, precum Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, a infracțiunii de trafic de persoane”.
„Victimele au fost ulterior transportate și adăpostite în imobile din județul Ilfov unde, prin exercitarea de acte de violență fizică și constrângere psihică (prin intimidare, supraveghere constantă, controlul și invocarea de pretinse datorii), au fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării prin intermediul unor platforme de socializare de material având un astfel de caracter și prin supunerea la executarea unei munci, în mod forțat, în scopul obținerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani obținute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori”, potrivit DIICOT.
CITIȚI ȘI: