Fostul ministru Ana Birchall, după decizia CJUE: ”Instanțele de judecată pot anula actele Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție”

Ana Birchall, fostul ministru al Justiției, spune că decizia de marți a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este una istorică și spune că de acum instanțele pot anula actele secției speciale de investigare a magistraților.

Fostul ministru spune că, după decizia CJUE, un judecător din România poate înlătura deciziile Curții Constituționale și normele legale interne dacă nu sunt în conformitate cu decizia MCV.

„O decizie istorică!”

”Decizia CJUE de astăzi este cu adevărat o decizie istorică! Analiză scurtă: În realitate, prin răspunsul dat în ultimul paragraf cu privire la supremația dreptului Uniunii Europene, Curtea acordă competență instanțelor naționale de a verifică conformitatea deciziei de aplicare a MCV-ului și în cadrul acestei verificări să înlăture deciziile CCR și normele legale interne dacă intră în contradicție cu Decizia MCV”, explică Ana Birchall.

Ea precizează că în decizia CJUE se spune ”negru pe alb” că reglementarea națională nu poate avea că efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției.

Birhall subliniază că în urmă deciziei CJUE, instanțele de judecată pot anula actele SIIJ.

”De asemenea, actele efectuate de domnul Netejoru de la Inspecția Judiciară sunt nule”, mai spune fostul ministru al Justiției.

Birchall face referire și la decizia CCR privind eliminarea probelor SRI din dosarele penale: ”Deși nu este în decizia de astăzi, acest principiu (al supremației dreptului UE) se va regăsi mai mult ca sigur și în cadrul celorlalte cauze care se află pe rolul CJUE cu probe SRI, completul de 5 judecători de la ICCJ etc.”.

Hotărârea CJUE, aplicabilă numai pentru țările care mai au MCV

Fostul ministru menționează că hotărârea de marți a CJUE este aplicabilă numai pentru țările care mai au MCV.
„Într-o a cincea etapă, Curtea statuează că principiul supremației dreptului Uniunii se opune unei reglementări naționale de rang constituțional care privează o instanță inferioară de dreptul de a lăsa neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și care este contrară dreptului Uniunii.

”Curtea amintește că, potrivit unei jurisprudențe consacrate, efectele asociate principiului supremației dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne aferente repartizării competențelor judiciare, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru.

Amintind de asemenea că instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme, Curtea constată că, în cazul unei încălcări dovedite a Tratatului UE sau a Deciziei 2006/928, principiul supremației dreptului Uniunii impune instanței de trimitere să lase neaplicate dispozițiile în cauză, indiferent dacă acestea sunt de origine legislativă sau constituțională”, potrivit deciziei CJUE.