GÂNDUL are primele imagini cu Andrew și Tristan Tate, alături de ceilalți suspecți din dosarul de trafic de persoane și viol, la 12 zile după ce au fost arestați. Ei urmează să ajungă în fața judecătorilor de la Curtea de Apel București, unde vor afla dacă vor fi cercetați în libertate sau dacă rămân în continuare în arest. În momentul în care a coborât din duba poliției, Andrew Tate ține Coranul în mână, după ce, recent, a anunțat că s-a convertit la Islam.
Arestați preventiv pentru 30 de zile și acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol, frații Andrew și Tristan Tate află marți, la Curtea de Apel București (CAB), dacă vor fi lăsați în libertate sau rămân, în continuare, în arest.
Frații Tate și ceilalți suspecți din dosarul instrumentat de DIICOT au fost aduși marți, la primele ore ale zilei, la CAB. În momentul în care a coborât din duba poliției, Andrew Tate ținea în mână Coranul.
Îmbrăcați în negru, cei doi frați despre care există suspiciunea că au format o adevărată rețea de trafic de ființe umane, au coborât din duba poliției marți dimineață și vor fi duși în sala de judecată de la Curtea de Apel București.
În timp ce Tristan Tate pare vesel și este zâmbitor, Andrew Tate este serios și pare că viața din penitenciar nu îi priește.
Se bazează pe credință, căci nu întâmplător a venit la instanța de judecată cu Coranul, după ce, la finalul anului 2021, el s-a convertit la Islam.
Frații Tate, prin avocații lor, și cele două românce au contestat măsura arestării preventive la Curtea de Apel București, care va decide definitiv dacă acceptă propunerea procurorilor DIICOT și îi lasă pe cei patru inculpați tot în arest preventiv sau dacă aceștia vor fi plasați la domiciliu ori cercetați în libertate, sub control judiciar.
Eugen Vidineac, avocatul fraților Tate, a contestat arestul preventiv, spunând (mai multe detalii AICI) că procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu au probe care să susțină acuzațiile formulate și că la baza întregului dosar nu ar sta decât declarația uneia dintre victime, o femeie din Republica Moldova.
Fraților Tate li s-a schimbat calitatea din martori în suspecți și din suspecți în inculpați, în seara zilei de 29 decembrie 2022, dată până la care aceștia au avut calitatea de martori, astfel încât nu ar fi avut posibilitatea să studieze dosarul de urmărire penală. Britanicii au fost reținuți cu prilejul aducerii la cunoștință a calității de inculpați și a emiterii ordonanței de reținere de către procurorul DIICOT, a precizat avocatul Eugen Vidineac.
Andrew și Tristan Tate sunt în arest din 29 decembrie, după perchezițiile făcute de procurorii DIICOT la vila lor din Pipera și la studioul de videochat. Alături de ei au fost arestate Georgiana Naghel și Luana Alexandra Radu.
Acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol, iar procurorii au adus suficiente motive în instanță pentru ca judecătorii Tribunalului București să decidă arestarea fraților Tate și a celor două românce pentru 30 de zile.
Andrew și Tristan Tate, precum și cele două românce așteaptă acum decizia Curții de Apel București, unde avocatul lor a contestat arestarea preventivă.
Gândul a publicat primele imagini, în exclusivitate, după arestarea fraților Andrew și Tate, precum și a celor două românce, toți fiind duși încătușați cu duba poliției în Arestul Central.
Aceștia sunt acuzați că, în 2021, „au constituit un grup infracțional organizat în vederea comiterii pe teritoriul României, dar și al altor state, precum Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, a infracțiunii de trafic de persoane”.
„Acestea au fost ulterior transportate și adăpostite în imobile din județul Ilfov unde, prin exercitarea de acte de violență fizică și constrângere psihică (prin intimidare, supraveghere constantă, controlul și invocarea de pretinse datorii), au fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii și difuzării prin intermediul unor platforme de socializare de material având un astfel de caracter și prin supunerea la executarea unei munci, în mod forțat, în scopul obținerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani obținute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori”, potrivit DIICOT.