Până la data limită de 7 ianuarie 2021, și-au depus candidatura 16 persoane pentru funcția de procuror european delegat în România, iar acestea vor intra în următoarea etapă de selecție.
Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Justiției, această procedură de selecție se va desfășura conform unui calendar deja stabilit.
Parchetul European a solicitat României – în cursul anului trecut – să aprobe între 20 și 30 de procurori delegați care vor investiga fraudele cu fonduri europene. Într-o primă fază, Ministerul Justiției a anunțat că acceptă 10 posturi de procuror european delegat în România, dar în cele din urmă a propus 15 procurori.
„Persoanele interesate să ocupe o funcţie de procuror european delegat în România îşi mai pot depune candidaturile până la data de 7 ianuarie 2021, inclusiv. Dosarele depuse vor fi analizate de Comisia de selecţie, iar rezultatele verificării vor fi publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi al Ministerului Public”, a transmis Ministerul Justiţiei.
La finalizarea interviurilor, Comisia de selecție va selecta candidații pentru ocuparea celor 15 posturi de procurori europeni delegați, precum și 5 propuneri de rezervă. Data începerii activității în calitate de procuror european delegat în România va fi stabilită urmare procedurilor specifice în cadrul EPPO”, se precizează în anunțul Ministerului de Justiție.
Guvernul a aprobat în octombrie structura de suport pentru desfăşurarea activităţilor celor 15 procurori delegaţi din partea României la Parchetul European.
Procurorii europeni delegați în România vor acționa în numele Parchetului European (EPPO) în statele lor membre și vor avea aceleași competențe ca procurorii naționali în ceea ce privește investigațiile, urmăririle penale și trimiterea în judecată.
”EPPO va ancheta și urmări penal fraude și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE: fraudele la cheltuielile și veniturile bugetului UE, fraudele legate de TVA (dacă implică cel puțin 2 state membre și prejudiciul este de cel puțin 10 milioane euro), spălarea de bani provenind din sumele fraudate de la bugetul UE, corupția activă și pasivă și deturnarea de fonduri care aduc atingere intereselor financiare ale UE, participarea la o organizație criminală dacă principalele activități constituie infracțiuni ce aduc atingere bugetului UE.
În cazul în care o infracţiune are repercusiuni la nivelul Uniunii, ceea ce impune desfășurarea investigației de către EPPO sau ar putea fi săvârşită de funcționari sau alți agenți ai Uniunii sau membri ai instituțiilor Uniunii, chiar dacă prejudiciul este inferior sumei de 10 000 EUR, EPPO își poate exercita competența”, se precizează în comunicatul transmis de Ministerul Justiției.