Mircea Negulescu, zis “Portocală”, a scăpat definitiv de controlul judiciar în dosarul Tony Blair

Fostul procuror Mircea Negulescu, trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni, între care cercetare abuzivă şi represiune nedreaptă, în dosarul în care fusese reţinut, în vară, a scăpat definitiv de controlul judiciar.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a revocat măsura în dosarul Tony Blair, în care este implicat și Victor Ponta. Fostul procuror a scăpat, marți, definitiv de controlul judiciar, sub care se afla încă din august 2020.

Mircea Negulescu a fost reţinut, pe 15 iulie, de procurorii SIIJ în legătură cu dosarul Tony Blair, în care este implicat şi Victor Ponta. Alături de “Portocală”, a fost reţinut şi un fost ofiţer de poliţie judiciară, care l-ar fi ajutat pe acesta. În cele din urmă, magistrații au hotărât ca ambii să fie cercetaţi sub control judiciar.

Potrivit procurorilor, Victor Ponta ar fi primit 220.000 de euro de la Sebastian Ghiţă pentru a pune la punct vizita ex-premierului britanic Tony Blair în România. În schimbul banilor, l-ar fi desemnat pe celebrul om de afaceri drept candidat pe listele PSD.

Mircea Negulescu, acuzat că ar fi “ticluit probe nereale”

În iunie, Parchetul General anunţa că procurorii din cadrul SIIJ a Parchetului de pe lângă ÎCCJ au dispus trimiterea în judecată a lui Mircea Negulescu pentru cercetare abuzivă, influenţarea declaraţiilor martorilor – patru infracţiuni; participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare sub modalitatea instigării în formă continuată.

În acel dosar, Mircea Negulescu este acuzat că, în calitate de procuror de caz într-un dosar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ar fi “ticluit probe nereale prin construirea unui scenariu mincinos, respectiv obţinerea unui denunţ de la o persoană deja cercetată în acelaşi dosar şi consemnarea de declaraţii nereale sub pseudonim de la mai multe persoane”.

De asemenea, “Portocală” ar fi “realizat acţiuni de determinare prin constrângere morală asupra a patru persoane, trei dintre acestea fiind audiate atât cu identitate protejată cât şi cu identitate reală, să dea declaraţii mincinoase, totul în scopul de a proba existenţa unor fapte de evaziune fiscală şi coruperea alegătorilor şi de a atrage răspunderea penală a unei persoane nevinovate pentru fapte imaginare”.