Motivarea judecătoarei care a respins cererea de redeschidere a dosarului ”10 august”: ”Motivele pe care se sprijină ordonanța procurorului ierarhic superior de redeschidere a urmăririi penale nu își găsesc suport în dosarul cauzei” (DOCUMENT)

Daria Isabela Miheț, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București, a respins cererea DIICOT de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul 2122/DP/2019, referitor la protestele din 10 august 2018.

Decizia judecătoarei Miheț a stârnit un val de controverse, inclusiv președintele Iohannis solicitând explicații publice din partea ministrului Justiției, Stelian Ion, numai că motivarea instanței este clară și fără echivoc.

Judecătoarea Daria Isabela Miheț notează că fostul procuror-șef DIICOT, Georgiana Hossu, cea care a dispus infirmarea soluției de clasare, nu a transmis instanței analiza argumentelor părților vătămate care cereau redeschiderea acestui dosar în jurul căruia s-a creat un scandal de proporții, nefiind analizate ”criticile învederate de părți cu privire la fondul acuzațiilor”. Or, în astfel de condiții, nici judecătorul de cameră preliminară ”nu poate analiza argumentele părților vătămate”.

„Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului observă că, deși procurorul ierarhic superior a infirmat parțial ordonanța de clasare, în procedura internă, ca urmare a plângerii formulate de persoanele vătămate/interesate, potrivit art 339 Cod de Procedură penală, totuși, în ordonanța de redeschidere a urmăririi penale nu se analizează criticile învederate de părți cu privire la fondul acuzațiilor. În atare situație, nici judecătorul de cameră preliminară nu poate analiza, în acest cadru procesual, argumentele persoanelor vătămate”, se arată în motivare.

Șefa DIICOT de la acea vreme, Giorgiana Hosu, a dispus infirmarea soluției de clasare a acuzațiilor vizându-i pe șefii Jandarmeriei

Procurorii DIICOT au clasat, parțial, dosarul ”10 august”, la aproape 2 ani de la mitingul diasporei din Piața Victoriei. Aceștia susțineau, atunci, că ”nu există probe că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat”, așa cum a susținut Jandarmeria Română. DIICOT mai susținea și că ”nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului”. 

Astfel, conducerea Jandarmeriei de la momentul respectiv a fost scoasă de sub urmărire penală. Dar, în august 2020, șefa DIICOT de la acea vreme, Giorgiana Hosu, a dispus infirmarea soluției de clasare a acuzațiilor vizându-i pe șefii Jandarmeriei în dosarul „10 august”.

Fostul procuror-șef ar fi susținut că procurorul Doru Stoica ”nu și-a motivat clasarea”, iar judecătoarea Daria Isabela Miheț precizează, în motivare, că ”procurorul ierarhic superior nu argumentează această susținere”.

”Cât despre lipsa de motivare a ordonanței de clasare, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul ierarhic superior nu argumentează această susținere, ci se rezumă doar a invoca principii directoare care se desprind din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind obligația motivării actelor procedurale, fără legătură cu ordonanța informată. În opoziție cu această susținere, judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul a respectat obligația de motivare a ordonanței de clasare și a elaborat actul procedural prin indicarea atât a împrejuărărilor de fapt cât și a temeiurilor de drept”, se precizează motivarea judecătoarei de cameră preliminară de la Tribunalul București.

”În concluzie, față de considerentele mai sus arătate, având în vedere că motivele pe care se sprijină ordonanța procurorului ierarhic superior de redeschidere a urmăririi penale nu își găsesc suport în dosarul cauzei (…), judecătorul de cameră preliminară va respinge cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Structura Centrală. (…) Respinge cererea DIICOT de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosar 2122/DP/2019”, a motivat judecătoarea Daria Isabela Miheț, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București.

CSM a condamnat, ”cu fermitate, derapajele de limbaj în transmiterea mesajului public”

Clasarea dosarului ”10 august” a încins spiritele, cum se spune, iar USR-PLUS a transmis un comunicat în care a concluzionat că decizia Tribunalului București a fost una ”tristă” și ”o mare rușine” pentru justiția din România.

 Ca urmare a acestui comunicat, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a reacționat, transmițând că aceste ”derapaje de limbaj” sunt ”condamnate cu fermitate”.

”Faţă de comunicatul alianţei USR-PLUS şi declaraţiile publice ale mai multor oameni politici cu referire la soluţia pronunţată de Tribunalul Bucureşti în cauza cunoscută sub numele “dosarul 10 august”, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii condamnă, cu fermitate, derapajele de limbaj în transmiterea mesajului public.

Astfel, prin folosirea unor termeni şi a unor construcţii lingvistice de genul „decizia de astăzi a Tribunalului Bucureşti este una foarte tristă pentru democraţia românească”, „un nou dosar închis fără să fi fost instrumentate toate probele”, „nu putem să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic”, „o mare ruşine pentru justiţia din România”, „imaginea unei ţări abandonate, unde justiţia nu funcţionează, unde justiţia umblă cu capul spart” a fost depăşită orice limită admisibilă a libertăţii de exprimare, afirmaţiile menţionate în cuprinsul acestor poziţii având potenţial de a insufla ideea că o soluţie care nu răspunde aşteptărilor unui partid politic atacă democraţia”, au precizat reprezentanții Secției pentru judecători a CSM.